Probabil cele mai importante evenimente ale săptămînii 23-29 martie.

Armata e cu noi

Marți, Armata Națională a făcut o demonstrație de forță. Militarii au apărut pe străzile capitalei în cagule și cu mitraliere de calibru mare, montate pe blindate americane cum vezi numai în filme. După un val de miștouri din partea internauților, mitralierele au dispărut. Dar militarii au rămas, apariția lor vestind o nouă înăsprire a măsurilor de carantină pe tot teritoriul țării. De săptămîna asta, sub riscul amenzilor, populația nu mai are voie în parcuri, zone de agrement și păduri (de altfel, familia prezidențială s-a lăudat sîmbătă cu un „respiro” în pădure). La fel, populația trebuie să fie gata să prezinte militarilor și polițiștilor buletinul la control, iar angajații care trebuie să fie prezenți fizic la muncă vor avea nevoie de certificate speciale. Dacă ai 63 de ani și mai mult, adică în grupul de risc, nu ai voie să ieși din casă decît la strictă necesitate. În lupta cu dușmanul invizibil, autoritățile se gîndesc să interzică și aflarea populației în stradă în orele nocturne.

Prognozele într-adevăr nu sunt tocmai optimiste. Ca să rămînem la noțiuni militărești, autoritățile intenționează să desfășoare un spital de campanie, cu 700 de paturi, la centrul Moldexpo din capitală. Asta pe lîngă cele 6 spitale din Chișinău care deja primesc pacienți Covid-19. Au fost activate spitalele din Bălți și Cahul. Sunt pregătite și alte instituții medicale cu statut regional. Potrivit președintelui Dodon, numărul de îmbolnăviri ar putea ajunge la 2 mii către 10-15 aprilie.

Cazul doctorilor

Din 263 de cazuri confirmate pînă duminică, cel puțin 50 sunt lucrători medicali. Pînă recent, autoritățile au încercat să evite pe cît de mult posibil subiectul medicilor infectați. Miercuri, Avocatul Poporului Mihail Cotorobai a avertizat într-un demers oficial că „un număr impunător” de medici se gîndesc să demisioneze din cauza lipsei echipamentului de protecție. Drept răspuns, Ministerul Sănătății a dat asigurări că spitalele, în special cele implicate direct în îngrijirea bolnavilor de Covid-19, au tot ce trebuie. În plus la tot ce trebuie, guvernul a mai alocat săptămîna asta în total aprox. 56 mln lei pentru echipament și consumabile. Ministra Dumbrăveanu a promis și sporuri salariale pentru cei implicați în lupta cu pandemia.

Dar dincolo de aceste asigurări, străbat semnale din realitatea pe care o cunoaștem cu toții, în care, de exemplu, un director de spital îi poate spune unui medic angajat că „măști sunt la farmacie.” Un doctor reanimatolog crede că achizițiile de echipament și medicamente au întîrziat deja cu 3-4 săptămîni. Iată două cazuri, dacă vreți, simptomatice despre cît de protejați se simt medicii.

Cazul Ecaterina Litvinschi

Săptămîna asta a fost înregistrat al doilea deces de la Covid-19, primul din sistemul medical. Ecaterina Litvinschi avea 80 de ani neîmpliniți și zeci de ani lucrați ca medic la salvare. Din spusele rudelor sale, ea fusese presată să nu vorbească despre faptul că s-a infectat fiind la o chemare și nici despre faptul că nu era echipată în mod corespunzător, nefiind prevenită de serviciul 112 că va avea de-a face cu un caz suspect. Potrivit ZdG, ministra Dumbrăveanu a confirmat existența cazului abia pe 27 martie, odată cu moartea Ecaterinei Litvinschi. Doamna a fost înmormîntată la o margine de cimitir, fără ajutorul statului.

Cazul Republican

Medicii din prima linie de la Spitalul Republican sunt printre primii care au vorbit cu jurnaliștii despre penuria de echipamente de protecție. Un doctor afectat de Covid-19 a lansat o petiție online prin care a atenționat că în prezent Comisia Situații Excepționale nu include niciun medic. Petiția mai cere restabilirea în funcție a lui Anatol Ciubotaru.

Ciubotaru a fost concediat din funcția de director al Spitalului după ce a decis – fără avizul Comisiei – să-i testeze la un laborator privat pe cîțiva lucrători medicali din prima linie. Doar unul din cei testați avea simptome, și acelea ușoare, adică nu se încadrau în „definiția de caz” oficială. Anterior, ministra Dumbrăveanu îndemna populația să nu creadă testelor efectuate la laboratoarele private și chiar își exprima regretul că nu există sancțiuni pentru asemenea laboratoare. Dar iată că 4 teste au ieșit pozitiv și toate 4 au fost ulterior confirmate de laboratorul oficial. Acum la Republican sunt cel puțin 8 cazuri confirmate în rîndul lucrătorilor medicali. De ce a fost concediat Ciubotaru? Pentru a da un exemplu celorlalți medici de spitale că nesubordonarea față de Comisie nu va fi tolerată? Pentru că a arătat că laboratoarele private pot fi și ele bune la o nevoie? Cert e faptul că Spitalul Republican a pierdut un medic de primă clasă specializat în boli de plămîni și inimă.

Avem nevoie de mai multe testări

Televiziunile apropiate guvernării încearcă să promoveze ideea că situația R. Moldova la capitolul coronavirus este mai bună decît în alte țări. De exemplu, NTV a comparat situația din Slovenia, care are o populație mai mică, dar deja trei decese (la acel moment, RM avea 1 deces înregistrat). NTV a scăpat însă faptul că Slovenia este în top 10 țări care își testează populația. În Lituania, există centre mobile de testare. Noi, pe de altă parte, avem în medie 400 de testări la 1 milion de locuitori și un singur laborator oficial.

CPR Moldova a remarcat totuși o schimbare în discursul (și, sperăm, în strategia de testare a) autorităților. „Propunem ca toți medicii din prima linie să fie testați la Covid-19. Cel puțin 10 mii de persoane vor fi testate în timpul apropiat din contul statului. Această testare va fi făcută periodic,” a promis președintele Dodon joi. Moldova a primit deja ceva donații de teste din partea OMS, Chinei și Rusiei. Dar CPR estimează că e nevoie de cel puțin 100 de mii de teste și antrenarea mai multor laboratoare pentru a lupta eficient cu virusul.

Banii pe policioară

Deși cazurile de răspîndire locală au început să prevaleze, cazurile de import rămîn a fi un risc, iar moldovenii care se întorc de peste hotare vor fi testați. Ministerul de externe a autorizat mai multe curse charter pentru cei care vor să se întoarcă acasă, creînd un mecanism de înregistrare online în acest scop. Sîmbătă, numărul doritorilor era de 5-6 mii. Dar, în pofida faptului că migranții moldoveni alimentează cu remitențe economia R.M. ani de-a rîndul, guvernul le cere doritorilor de a se întoarce acasă să procure polițe medicale.

Dispoziția omului

După ce jurnaliștii au vorbit cu medicii, președintele Consiliului Audiovizualului Dragoș Vicol a emis o dispoziție „cu titlu executoriu imediat” în care declară autoritățile publice drept „unicele surse sigure, veridice, imparțiale și echilibrate” în subiectele legate de pandemie. Răspunzînd jurnaliștilor, Vicol a declarat: „Eu vă încurajez să vă deziceți în această perioadă de surse. Aveți încredere în sursele oficiale. De ce puneți la îndoială? [....] Eu nu vreau să cred și nu pot să cred că există tendințe ca anumite autorități ale statului să ascundă informația.” Evident, societatea civilă a condamnat dispoziția președintelui CA ca pe o tentativă de a introduce cenzura. Mai mult, Vicol nu avea dreptul să emită dispoziția fără voturile altor membri CA, care este un organ colegial. Chiar și președintele Dodon l-a îndemnat pe Vicol să-și revizuiască dispoziția. Lucru care s-a și întîmplat în cele din urmă.

Pe crucea mea că nu mai fac

Duminica trecută, 375 din 1062 de biserici supravegheate de poliție au încălcat promisiunea de a nu desfășura liturghii în interior. Premieru Chicu le-a făcut din deget preoților neascultători. În caz de îmbolnăvire, a continuat Chicu, medicii o să aibă milă și n-o să-i trateze pe preoți cu o singură linguriță, așa cum fac preoții cu enoriașii la împărtășanie. Duminica asta, peste o sută de biserici au petrecut slujbe cu mai mulți enoriași în interiorul lăcașelor. Premierul a promis iarăși sancțiuni.

Pînă acum, au fost înregistrate două cazuri de îmbolnăviri în rîndul preoților. Unul din ei e cel care a organizat un pelerinaj la Mănăstirea Poceaev din Ucraina. În prezent, nu mai puțin de 40 de cazuri au legătură cu focarul stîrnit de pelerini. Nu e cert faptul că membrii grupului s-au infectat la mănăstire, dar focarul e o dovadă că nerespectarea izolării sociale nu-i cruță nici pe cei care cer paza lui Dumnezeu.

Ce facem cu salariații?

Președintele Igor Dodon a promis că bugetarii își vor primi salariile la timp. Pentru angajații din sectorul privat, statul caută metode pentru a-i susține. Totuși, în dispoziția sa din 28 martie, Comisia Situații Excepționale a eșuat să abordeze nevoile esențiale ale angajaților. Din contra, a împuternicit conducătorii bugetarilor să-i recheme din concediile anuale, să repartizeze și monitorizeze timpul de muncă „prestat efectiv”, să le dea atribuții de serviciu adiționale (de prevenire și combatere a răspîndirii infecției Covid-19). Comisia a mai suspendat, pe perioada stării de urgență, reglementările privind dreptul la acordarea premiilor unice.

Doar 6% din salariații din Republica Moldova reușesc să facă economii, adică mulți din ei nu au o pernă de siguranță în condiții de carantină. Într-un articol pe sic.md, economiștii Marcel Spatari și Stas Madan argumentează că avem nevoie de un mecanism nou de protecție socială - șomajul tehnic. Cel mai realist mod de implementare a acestuia ar fi realocarea unor resurse bugetare din domeniile neprioritare. De exemplu, din contul cheltuielilor pentru investiții – 5,6 miliarde de lei în bugetul anului 2020 – avînd în vedere că la etapa actuală pentru multe afaceri și angajați problema care se pune este una de supraviețuire în sensul direct al cuvîntului.

Citiți mai multe: „Corona-criza: avem urgent nevoie de un nou mecanism de protecție a salariaților”

Moldova nu crede în coincidențe

Potrivit unui blitz-sondaj CBS-AXA, fiecare al doilea moldovean crede că noul coronavirus e o amenințare exagerată. E adevărat că datele au fost colectate la doar o săptămînă de la primul caz înregistrat în Moldova (7 martie). Cu toate acestea, trei din patru respondenți au luat anumite măsuri de protecție (măști, dezinfectant, ș.a.) și aprobă limitarea temporară în drepturi. Totodată, peste 60 la sută din moldoveni cred că virusul a fost creat de o anumită țară.

Printre ei, se pare, și deputatul socialist Vladimir Odnostalko, care a comentat pe FB îmbolnăvirea premierului britanic Boris Johnson așa: „Pentru asta a și fost creat virusul, ca să fie eliminați cei incomozi.” Un alt deputat socialist, Bogdan Țîrdea, a declarat la emisiunea sa de la NTV: „De fapt, mulți analiști își exprimă bănuiala că toată treaba asta ar putea fi organizată de globaliști și mogulii financiari.” Cumva faptul că virușii pot suferi mutații și afecta oamenii în mod natural li se pare deputaților socialiști prea banal.

Altele într-o frază

◾ Guvernul a decis să sisteze licitațiile și să procure din 1 aprilie tot necesarul de curent electric de la centrala de la Cuciurgan, motivînd că așa e mai ieftin; dar e mai ieftin pentru că Transnistria nu plătește rușilor mai nimic pe gaz, iar datoriile se acumulează pe contul R. Moldova.

◾ ANRE a interzis furnizorilor de servicii comunale să deconecteze utilizatorii pentru neplată pe timp de criză.

◾ În condițiile în care Comisia Situații Excepționale are mînă liberă în situația de criză, deputatul Igor Munteanu (PDA) cere restabilirea controlului parlamentar.

◾ La Chișinău și Bălți troleibuzele circulă, în sfîrșit, fără taxatori; în capitală cel puțin un taxator a fost confirmat cu Covid-19, iar parcul nr. 1 a intrat în carantină.

Carantina pentru școli s-a extins pînă pe 15 mai.

◾ Moldova a primit donații umanitare și asistență medicală din China, Elveția și SUA.

◾ Așteptînd mai puține remitențe și mai mulți migranți întorși acasă în legătură cu pandemia, Guvernul se gîndește să cultive acasă produsele pe care le importă acum din Europa.

◾ Guvernul a avizat pozitiv un proiect al fracțiunii PAS, prin care judecătorii ar putea ieși la pensie la 63 de ani și riscă să fie lipsiți de indemnizațiile acordate la demisie.

◾ Curtea Constituțională a hotărît că judecătorii constituționali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru deciziile lor, în contextul hotărîrilor controversate emise de CC în iunie 2019.

◾ Fostul deputat Constantin Țuțu s-a predat autorităților moldovene, fiind învinuit de trafic de influență și îmbogățire ilicită; primarul de Bălți Renato Usatîi spune că Țuțu a fugit din România din cauza unor reglări de conturi care au izbucnit între grupările criminale din România implicate în contrabanda cu țigări.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.