De săptămîna asta, toate punctele comerciale din Moldova – în afară de farmacii, magazine alimentare, benzinării și alte cîteva excepții – au fost închise în legătură cu pandemia Covid-19. Marți, Parlamentul a declarat stare de urgență națională pentru 60 de zile. Dar înainte de asta, PSRM a mai cîștigat un mandat în Parlament, aruncînd niște potențiale vreascuri în focarul de la Hîncești, și a oficializat relația cu PDM. Iar împreună au făcut repejor remanieri în Guvern și au numit noi membri în organul de supraveghere a sistemului judecătoresc. Pentru a lupta cu molima, Guvernul și-a dezlegat mîinile prin instituirea stării de urgență și s-a apucat să facă crowdfunding. Dar să le luăm pe rînd.

N-am avut de ales

Doctorul Ștefan Gațcan a cîștigat pentru PSRM încă un mandat în Parlament în alegerile de la Hîncești de duminica trecută, profitînd de votul răzlețit de pe „dreapta”, de excluderea candidatului Partidului Șor și de o prezență la vot explicabil de slabă – puțin peste 23%. În pofida vocilor care au condamnat desfășurarea alegerilor pe timp de pandemie, niciun candidat nu s-a retras efectiv din cursă. PAS – Olesei Stamate nu i-au ajuns cam o mie de voturi pentru victorie – și-a recunoscut greșeala doar post-factum.

Așa cum trece o gripă simplă. Parcă ai avut olecuțică de probleme cu nasul, olecuțică a trecut răceala prin tine și tu ai [depășit] coronavirusul,” Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova

Astăzi, după municipiul Chișinău, raionul Hîncești e unitatea administrativă cu cele mai multe cazuri confirmate de Covid-19. Evident, nu e o consecință a alegerilor – a trecut puțin timp ca virusul să se poată incuba – dar autoritățile știau despre faptul că raionul e afectat. Chiar a doua zi după alegeri, două sate din Hîncești au fost plasate în carantină. Primul caz de deces în Moldova, raportat miercuri, provine de acolo. E vorba de o femeie de 61 de ani. Doamna a fost spitalizată în stare acută încă pe 11 martie. De 8 martie, cînd s-a văzut cu multă lume, doamna deja prezenta simptome. Autoritățile ne-au asigurat însă că toți cei care au intrat în contact nu persoanele infectate nu au putut merge la vot.

În ziua scrutinului, ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu a declarat că ar fi vrut stoparea acestuia, dar nu s-au găsit „pîrghiile legale necesare.” Șeful CEC Dorin Cimil, dar și președintele Igor Dodon, au afirmat că pentru amînarea alegerilor era nevoie ca Parlamentul să declare stare de urgență. Acest argument juridic este fals – cumva, pentru restricționarea altor drepturi (de exemplu, dreptului la circulație sau la întruniri), nu a fost nevoie de acordul Parlamentului. Citiți mai multe în articolul nostru la acest subiect.

PSRM + PDM = LOVE PSDM

PSRM și PDM au ales „momentul istoric” potrivit și și-au ofcializat alianța la început de săptămînă, botezînd-o Platforma Social-Democrată (PSDM). Potrivit părților, conjugarea eforturilor le va permite să lupte mai eficient cu pandemia. Acordul de alianță promite multe: de la iluminat stradal peste tot, pînă la păstrarea unei „politici externe echilibrate.”

Formalizarea relațiilor a însemnat pentru partidul condus de Pavel Filip cinci fotolii în Guvern. În mai puțin de-o oră de la anunțarea coaliției, aceștia au fost învestiți: fostul șef al IGP Alexandru Pînzari a devenit ministrul apărării; fostul șef ASP Sergiu Răilean a preluat economia și infrastructura; unul din foștii secretari de stat ai cabinetul Filip, istoricul Igor Șarov, a devenit ministru al educației; ambasadorul Republicii Moldova în Ungaria Oleg Țulea a preluat externele, iar Cristina Lesnic a devenit viceprim-ministră pentru reintegrare, funcție pe care a deținut-o și în perioada guvernării pediste. La rîndul lor, „tehnocrații” Popovici, Ciocoi și Gaiciuc vor reveni la funcțiile lor de consilieri prezidențiali (ultimul a fost răsplătit pentru slujbă cu avansarea în gradul de general de divizie). Potrivit fruntașului pedist Dumitru Diacov, lui Pavel Filip i s-a promis funcția de premier sau speaker, dar chestiunea a fost lăsată pînă după prezidențialele din toamnă.

La București, vestea a fost primită rece: autoritățile române nu cred că noua-veche alianță de la Chișinău vrea reforme autentice.

Stare de urgență și incertitudine

Marți, Parlamentul a instituit stare de urgență pe 60 de zile în legătură cu pandemia. Majoritatea parlamentară n-a avut timp pentru întrebări din partea opoziției în legătură cu starea de urgență, în schimb a găsit timp pentru alte treburi, cum ar fi numirea cu scandal a noilor membri CSM.

Înainte de a declara starea de urgență, Parlamentul a modificat legea respectivă inclusiv prin introducerea unui punct care ar da mînă liberă Comisiei pentru Situații Excepționale să întreprindă și alte măsuri decît cele enumerate expres în lege. Totodată, acum legea nu mai interzice Parlamentului să adopte, modifice sau abroge legi organice și legislație electorală. E curios că miercuri, la o emisiune TV, deputatul pedist Nichiforciuc a spus că nu exculde că noua coaliție de guvernare va reintroduce sistemul mixt, abrogat în vară.

Revenind la hotărîrea despre starea de urgență, Parlamentul a adoptat exact textul hotărîrii propus de Guvern, care a făcut copy-paste din Legea privind regimul stării de urgență din 2004, fără a include măsuri specifice. De exemplu, decretul echivalent din România conține două anexe cu zeci de măsuri specifice, iar proiectul legii despre coronavirus din Marea Britanie are peste 300 de pagini.

Nici premierul Ion Chicu, și nici comisia juridică condusă de socialistul Vasile Bolea nu s-au obosit să explice de ce se cere instituirea urgenței pe toate 60 de zile permise de lege, chiar dacă alte state au ales perioade de 15 sau 30 de zile.

Chiar dacă s-a anunțat că votul pentru starea de urgență a fost unanim, deputatul PAS Dumitru Alaiba a scris că s-a abținut de la vot, argumentînd că Guvernul nu doar a întîrziat cu declararea stării de urgență, dar nici nu au pregătit-o corect. Alaiba a mai spus că a văzut un risc imens de abuz al puterii, de încălcare disproporționată a drepturilor omului.

De la adoptarea stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale, cea împuternicită să ia decizii obligatorii pentru cetățeni și instituții pe perioadă stării de urgență, a adoptat două dispoziții.

Un președinte olecuțică realist

Președintele Igor Dodon a spus că trebuie să fim realiști și să recunoaștem că numărul celor infectați cu noul coronavirus va crește în continuare. Invocînd estimările OMS, șeful statului a afirmat că cifra va crește pînă la (doar) 400-500 de cazuri. Dar ca să îndulcească pilula, șeful statului a sugerat că virusul nou nu-i mai rău decît o banală gripă – „olecuțică a trecut răceala prin tine” – sabotînd astfel eforturile Comisiei Extraordinare de a-i convinge pe moldoveni să ia pandemia în serios.

În orice caz, președintele Dodon ne asigură că sistemul medical e în totalitate gata, chiar și de un scenariu cu 2 mii de cazuri. Cît privește testarea la coronavirus, se testează toți. Adică nu chiar toți, doar cei cu simptome. Și nu toate simptomele, ci acelea care le permit medicilor să vadă că nu-i o gripă simplă. Pînă acum, s-au utilizat cam 600 de teste la 90 de cazuri confirmate, dar statul planifică să mai cumpere cîteva zeci de mii (fapt care, sperăm, anunță o schimbare în strategia de testare).

Nicolae Furtună, șeful Agenției Sănătate Publică, pare mai puțin optimist vizavi de capacitatea sistemului medical de a face față unui număr mare de cazuri. Iată ce a declarat el joi la ProTV: „Noi avem un deficit de medici și cu Covid și fără Covid. Deficiența de cadre medicale în Moldova există. Dar pentru primele două scenarii sper că rezistăm. În primul scenariu e vorba de 400 de bolnavi. Următorul scenariu – 800.”

Responsabilii vs iresponsabilitatea

În timp ce practica internațională arată că izolarea socială, în combinație cu testarea în masă, reprezintă strategia cea mai bună de prevenire a răspîndirii Covid-19, mulți moldoveni caută scăpare în sînul bisericii. Cu blagoslovirea președintelui Dodon, Mitropolia Moldovei a decis să nu oprească slujbele de duminică, ci să le mute în aer liber. Poliția a promis să vegheze ca măsurile sanitare să fie respectate. Chiar și așa, cel puțin la biserica Ciuflea din Chișinău, enoriașii au primit, înăuntrul lăcașului, împărtășania dintr-o singură linguriță.

Altminteri, guvernul a încetat să mizeze doar pe „bunul simț” al cetățenilor plasați în carantină și a început să aplice amenzi. Pînă sîmbătă, au fost amendate 24 de persoane pentru încălcarea regimului de autoizolare, pentru acțiuni agresive față de medicii care-i supraveghează sau pentru indicarea datelor eronate în fișele epidemiologice. Într-un caz din orașul Sîngerei, o femeie întoarsă din Marea Britanie și testată pozitiv ar fi hotărît să-și serbeze ziua de naștere împreună cu 26 de oaspeți. Autoritățile locale au hotărît să plaseze întregul oraș în carantină. De altfel, premierul Chicu consideră măsura exagerată, dacă nu ilegală.

Măsuri și inițiative

Guvernul a promis mai multe măsuri pentru a susține businessul în aceste vremuri de criză, inclusiv un moratoriu pe controalele de stat și amînarea plății impozitului pe venit. Băncile vor fi stimulate să ofere mai multe credite economiei. Pentru persoanele fizice, Guvernul vrea să „ofere posibilitatea” ca băncile să reeșaloneze creditele ipotecare. La fel, premierul Chicu a asigurat cetățenii că pentru întîrzierea plății facturilor nu vor fi aplicate penalități.

Întrebat despre oportunitatea ca banii planificați pentru infrastructură să fie redirecționați, președintele Dodon a răspuns că asta ar stopa economia. Între timp, Guvernul a lansat o campanie de colectare de fonduri pentru a lupta cu pandemia.

SIS și făcut

La scurt timp după ce președintele Dodon a declarat război știrilor false, SIS a publicat o listă cu 52 de site-uri care urmează a fi închise, ce-i drept, doar pe perioada stării de urgență. E curios că instituția a făcut copy-paste la o listă întocmită de proiectul StopFals încă în 2017. Unele sunt simple bloguri, iar altele nici nu mai sunt active. Aici nu se regăsesc „nume mari” din presă care au fost prinse de nenumărate ori cu minciunica. Între timp, Serviciul European de Acțiune Externă a anunțat că Rusia răspîndește falsuri despre coronavirus în mai multe limbi europene. E vorba atît de conturi personale pe rețelele de socializare, cît și site-uri de știri pro-rusești. Unul din ele are URL moldovenesc.

Apropo de SIS, săptămîna aceasta președintele Dodon a oferit directorului instituției, Alexandr Esaulenco, și adjunctului său, Artur Gumeniuc, epoleți de general-maior. Și Ruslan Flocea, șeful CNA, s-a învrednicit de același grad.

Justiția coaliției

Înainte de a declara starea de urgență în țară, Parlamentul a numit patru membri ai CSM din rîndul profesorilor de drept, în pofida solictării opoziției ca subiectul să fie amînat. Deputatul Litvinenco a afirmat că cei patru au probleme de integritate și că au fost selectați în urma unui „tîrg politic rușinos”, iar Andrian Candu s-a arătat nedumerit că cei patru nu erau prezenți la ședință.

Hotărîrea a fost aprobată cu voturile deputaților PSRM și PDM. Comisia de selecție a candidaților fusese compusă și ea doar din pedemiști și peseremiști, după ce opoziția a boicotat exercițiul, numindu-l trucat și politizat.

Înaintea ședinței, Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu în domeniul dreptului, a opinat că pentru numirea membrilor CSM de către Parlament e necsar un larg consens și că în lipsa acestuia reforma justiției va fi compromisă.

Altele într-o frază

◾ FMI este gata să ofere $100 mln pentru atenuarea eventualelor consecințe ale pandemiei asupra economiei moldovenești.

◾ Deputații Țîcu, Reniță și Carp cer ridicarea imunității a trei deputați socialiști – Furculiță, Bolea și Odnostalco – care ar fi beneficiat de banii din Bahamas; potrivit unui document, cei trei socialiști nu au inclus în declarațiile lor împrumuturile de jumate de milion de lei fiecare.

◾ Ambasada americană a confirmat că Vladimir Plahotniuc se află în SUA și a anunțat că este supus procedurilor de deportare.

◾ Pavel Filip a recunoscut în sfîrșit că s-a văzut cu Plahotniuc în iulie în SUA, unde cică l-a întrebat pe oligarh dacă nu vrea să lase PDM-ul în pace; Filip zice că a rămas mulțumit de răspuns.

◾ Avocații lui Șor s-au arătat indignați că instanța de apel de la Cahul nu a amînat în legătură cu pandemia o ședință pe dosarul deputatului fugar.

◾ „Pro Moldova” a fost prins împărțind în raioane măști medicale și dezinfectant, la pachet cu îndemnul de a adera la partid.

◾ CEDO a comunicat guvernului moldovean cererea depusă de fostul premier Vlad Filat, întrebînd guvernul în ce măsură în ședința parlamentului în care i-a fost ridicată imunitatea procurorul general a respectat dreptul la prezumția nevinovăției.

◾ Emma Tăbârță #stăacasă – ex-viceguvernatoarea BNM a fost plasată în arest la domiciliu în dosarul furtului miliardului.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.