Cod un pic roșu

După primul caz de Covid-19 confirmat la sfîrșitul săptămînii trecute, autoritățile moldovene s-au apucat să ia măsuri mai serioase de prevenire, care au culminat vineri cu instituirea unei alerte Cod Roșu la nivel național. S-au închis unele puncte de trecere la frontiera cu ambele state vecine, s-a sistat transportul internațional rutier de persoane, s-au anulat cursele aeriene regulate cu Italia, Spania, Franța și mai multe alte state europene. Se examinează sistarea completă a traficului aerian. Premierul Ion Chicu a spus că roșeața codului nu reflectă situația actuală din țară, ci mai degrabă modul în care autoritățile vor trebui să interacționeze pentru ca totul să fie bine.

Iar situația în țară este următoarea: sîmbătă erau 12 cazuri confirmate, majoritatea „de import,” încă peste 40 de cazuri suspecte și peste 7 mii de persoane monitorizate la domiciliu. S-a raportat și primul caz local, iar apariția altora este o chestiune de timp. De exemplu, o femeie din Hîncești – acolo unde duminică au loc alegeri – a fost testată pozitiv, după ce anterior fusese testată negativ și trimisă acasă. Pînă vineri, s-au efectuat (doar) 140 de teste la Covid-19. Ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu a dat asigurări că sistemul medical din RM e gata să facă față chiar și unui scenariu cu 2 mii de infectați și 12 mii de cazuri suspecte.

Pentru a preveni răspîndirea virusului în țară, autoritățile au închis școlile și universitățile, teatrele și muzeele, au introdus amenzi administrative de zeci de mii de lei pentru încălcarea regulilor de carantină și au stabilit restricții pentru întruniri cu mai mult de 50 de persoane. Însuși Guvernul nu a dat un exemplu bun atunci cînd a desfășurat joi un forum de afaceri moldo-ungar. Deși Codul Roșu se referă și la slujbele religioase, Mitropolia Moldovei a zis că va lăsa bisericile deschise să vină cine vrea, promițînd totodată să respecte „cu strictețe” regulile sanitare. Mitropolia Basarabiei în genere a cerut Guvernului să-și revizuiască interdicția, afirmînd că bisericile nu s-au închis nici pe timp de ciumă sau holeră și că epidemia poate fi „iradicată” doar prin rugăciune și împărtășanie. Nici pe stradă moldovenii nu par să ia alerta epidemiologică foarte în serios, în pofida recomandărilor autorităților de a sta mai mult pe acasă.

Alegeri pe timp de ciumă

Duminică, în pofida Codului Roșu, în circumscripția uninominală Hîncești se desfășoară alegeri noi pentru un post vacant de deputat. CEC s-a scuzat, spunînd că, potrivit Constituției, nu poate anula sau amîna alegerile fără ca Parlamentul să declare stare de urgență (în Constituție nu scrie asta). În orice caz, autoritățile electorale locale au dat asigurări că secțiile de vot vor fi tratate regulat cu dezinfectanți, iar alegătorii vor fi dirijați pentru a se evita aglomerările. În sensul riscurilor pe timp de pandemie, autoritățile moldovene par să ia mai degrabă exemplu de la Franța, care n-a vrut să renunțe la alegerile locale generale de duminica asta, decît de la Marea Britanie, care le-a amînat pentru anul viitor.

În condițiile apelului ca oamenii să stea mai mult pe-acasă, dar și în condițiile în care învingătorul la Hîncești se va decide din primul tur, victoria e ca și asigurată pentru candidatul cu cei mai disciplinați alegători (adică mai puțin pentru convenționala dreaptă, care n-a reușit pînă la urmă să facă front comun).

Săptămîna asta, unul dintre favoriții cursei, candidatul PSRM Ștefan Gațcan, a fost implicat într-un scandal. E vorba de un dosar penal de la începutul anilor 2000 – nepoata după frate a vestitului medic obstetrician își șantaja unchiul cu dezvăluirea faptului că ei ar fi întreținut relații sexuale, ea fiind minoră la acea vreme. Deși ar fi existat și o casetă atașată la dosar, condamnați au fost nepoata și prietenul ei (pentru șantaj), în timp ce medicul a scăpat de urmărire penală pentru simplu fapt că nu s-a depus o plîngere formală la poliție. Gațcan și socialiștii au respins dezvăluirile ca fiind „aberații” și „metode mîrșave ale oponenților politici.” PAS a solicitat PSRM-ului, apărător declarat al familiei și „valorilor tradiționale”, să-și retragă susținerea pentru Gațcan. Reprezentanții PSRM au declarat în schimb că vor răspunde „pe măsură.”

Fără surpirze, Curtea Supremă a susținut demersul CEC de a-l exclude din cursă pe candidatul Partidului Șor, Vitalie Balinschi, pentru fonduri și materiale nedeclarate utilizate în campanie. Pe lîngă Gațcan, pentru fotoliul de deputat de Hîncești au rămas să lupte Ion Mereuță (PD), Olesea Stamate (PAS), Dorin Chirtoacă (Blocul Unirea) și independentul Grigore Cobzac.

Legende Orbane

Viktor Orbán, premierul eurosceptic al Ungariei, a venit joi la Chișinău să ne învețe integrare europeană. „Nu este deloc ușor să valorificăm interesele naționale în cadrul Uniunii Europene. Totuși, e mai bine să fii pe dinăuntru, decît în afară,” a declarat premierul țării care e practic abonată la criticile Bruxellesului din cauza derapajelor democratice (se are în vedere Ungaria aici). Premierii Orbán și Chicu au semnat o „Declarație de parteneriat strategic”, care presupune „o cooperare în domeniul democrației” și împărtășirea „experiențelor pe care Ungaria le-a avut pe calea integrării europene.” Orbán și-a reiterat promisiunea de a detașa la Chișinău consilieri de top în acest scop.

În contextul forumului de afaceri moldo-ungar organizat cu ocazia vizitei, s-a vorbit și despre bani. În 2018, Ungaria era pe locul 13 printre partenerii comerciali ai Moldovei, dar ambele părți văd potențial de mai mult. Acum în Moldova sunt prezente circa 50 de companii cu capital maghiar, cele mai mari fiind OTP Bank/Mobiasbanca și rețeaua farmaceutică Gedeon Richter. Premierul Orban a promis să împrumute €100 mln pentru a încuraja agenții economici maghiari să investească masiv în Moldova.

Împrumutul pe drum

Președintele Igor Dodon susține că o primă tranșă de $200 mln din creditul rusesc ar putea ajunge în Moldova la începutul lui aprilie, taman către startul lucrărilor de reabilitare a drumurilor. Potrivit președintelui, Duma rusă a rectificat miercuri bugetul de stat pentru 2020 pentru a prevedea alocarea acestei sume. „Negocierile se vor încheia fie la sfîrșitul acestei săptămîni, fie la începutul săptămînii viitoare,” a spus Dodon. Deocamdată, condițiile acordării creditului nu sunt cunoscute, însă reprezentanții guvernării au promis în reptetate rînduri că dobînda nu va fi mai mare decît în altă parte. Între timp, rubla a atins recent un nou minim din cauza căderii dramatice a prețurilor la petrol și incertitudinii la bursele internaționale legate de pandemie.

Președintele pețitor

Coaliția PSRM-PDM ar putea fi formalizată săptămîna viitoare, după ce săptămîna asta partenerii au ajuns la un consens privind politica internă și cea externă a țării, a anunțat președintele Igor Dodon. De data asta, spune liderul informal al socialiștilor, PSRM nu va ceda funcția de prim-ministru și va păstra și postul de speaker pentru Zinaida Greceanîi. Potrivit președintelui, coaliția cu PDM ar fi cea mai bună soluție, mai ales că PDM a început „să se curețe”.

Selecția nenaturală

Între timp, majoritatea parlamentară (neformalizată încă) a decis să-i înlocuiască în comisii pe deputații grupului „Pro Moldova” și să-i excludă din delegațiile internaționale. De exemplu, în comisia juridică, ex-democratul Andrian Candu a fost înlocuit cu democratul Anghel Agache. Cu o majoritate confortabilă în această comisie, PSRM și PDM au fost lăsați să-i selecteze singuri pe cei patru candidați din rîndul profesorilor de drept ce urmează să devină membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Unul dintre acești profesori, conform ultimelor modificări, ar putea deveni chiar președintele CSM. Deputații din opoziție au boicotat procesul de selecție, numindu-l „profund politizat.” Anterior, Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Centrul de Resurse Juridice din Moldova au recomandat suspendarea procesului pînă cînd se va identifica un mecanism apolitic de selecție și de verificare riguroasă a integrității candidaților.

Ce mai face Plahotniuc?

Președintele Dodon a declarat că Statele Unite au cerut documente pentru extrădarea lui Vlad Plahotniuc. Asta ar fi o confirmare a faptului că fostul lider pedist se află acolo în pofida faptului că Departamentul de Stat l-a declarat indezirabil încă în ianuarie. Potrivit șefului statului, eforturile anterioare ale procuraturii pentru a pune mîna pe oligarhul fugar au fost insuficiente. Recent, procurorul general Alexandr Stoianoglo a dat de înțeles că acordul existent de asistență juridică SUA-RM nu-i suficient pentru a solicita extrădarea. O altă știre legată de Plahotniuc a venit de la Renato Usatîi, primarul de Bălți vestit pentru dezvăluiri „din surse de încredere.” Usatîi a afirmat că Plahotniuc a fost reținut miercuri în SUA. Însă oligarhul a reacționat prompt cu o postare pe FB, spunînd că e în suguranță și la libertate. Așa sau altfel, publicația americană The New Republic își pune întrebarea: de ce SUA continuă să-i ofere protecție lui Plahontiuc în ciuda mesajului pe care autoritățile americane îl propagă la nivel global privind lupta cu corupția? Răspunsul ar putea fi legat de Richard Grenell, fost ambasador în Germania și actualul director al Serviciului Național de Informații. S-a scris anterior că Grenell ar fi făcut lobby pentru oligarhul moldovean. Acum, presupune The New Republic, administrația Trump l-ar putea utiliza pe Plahotniuc pentru a face rost de informații compromițătoare care ar putea fi de folos în campania prezidențială din SUA.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.