Acum un an, Alexandru Stoianoglo devenea noul Procuror General al țării, primul după plecarea lui Vlad Plahotniuc de la putere. Deși numirea noului șef al PG a fost ultima picătură pentru alianța ACUM-PSRM și a dus la căderea Guvernului Sandu, Stoianoglo a venit totuși cu o anumită rezervă de credibilitate. El trecuse de filtrele agreate în comun de PSRM și ACUM, luase un punctaj înalt și a fost printre cei patru aleși ai comisiei de preselecție de la Ministerul Justiției.

Chiar și Ștefan Gligor, unul din rivalii lui Stoianoglo pentru funcția de procuror-șef, declara atunci: „Eu sper mult că numirea domnului Stoianoglo, care are o reputație bună de persoană integră, echilibrată, să fie o surpriză mai mult plăcută pentru toată lumea”.[1]

Un an mai tîrziu, acea încredere de care se bucura inițial noul procuror-șef s-a subțiat considerabil. Sub conducerea lui Alexandr Stoianoglo, procurorii moldoveni nu doar că nu au prezentat progrese semnificative în investigații precum furtul miliardului, laundromatul sau finanțarea PSRM, dar au și făcut pași mari înapoi în unele dintre aceste dosare.

Procurorul General a prezentat astăzi un raport de activitate în care evidențiază reușitele sale pe parcursului primului an în funcție: că a oprit șantajarea afacerilor de către procurori, că nu a deschis dosare la comandă, că a revizuit și închis dosare politice, că a început să curețe serviciile procuraturii de corupți, că, în sfîrșit, Vlad Plahotniuc și conducerea BNM sînt cercetați în cadrul dosarului miliardului, că investigațiile în dosarele de rezonanță au progresat, numai că nu poate oferi mai multe detalii, și altele.[2] În același timp, chiar și după acest raport, rămîn cîteva semne de întrebare privind activitatea lui Alexandr Stoianoglo.

Veaceslav Platon

Veaceslav Platon, supranumit anterior „raiderul nr. 1 din CSI”, a fost eliberat la inițiativa lui Alexandr Stoianoglo, care a spus că „dosarul în privința cetățeanului Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate”. Desigur, procurorul spune că Platon va fi rejudecat transparent, cu respectarea tuturor drepturilor, însă poziția sa e clară: dovezile împotriva lui Platon sînt falsuri. Dacă acuzatorii de stat vor avea aceeași poziție și în sala de judecată, bancherul are toate șansele să iasă basma curată.[3]

Platon a primit în 2018 o sentință definitivă cumulată de 25 de ani în închisoare pe mai multe capete de acuzare. Un dosar era într-adevăr despre fraude bancare – escrocherii și spălare de bani care ar fi prejudiciat Banca de Economii cu 800 de milioane de lei. Al doilea dosar viza o tentativă de corupere a ofițerilor mascați din Detașamentul „Pantera”.[4]

Acum, Platon nu doar că a fost eliberat, dar a ajuns să explice presei cum se desfășoară ancheta privind miliardul furat. Vicespicherul Alexandru Slusari a declarat că „după intervențiile lui Platon, lumea deja nu înțelege cine este procurorul general”[5], iar PG s-a văzut nevoită să emită un comunicat în care „se delimitează de declarațiile cetățeanului Platon”.[6]

Watchdog.MD amintește că, în 2010, Platon și Stoianoglo erau ambii deputați AIE și au blocat împreună desființarea judecătoriilor economice. Filmările recente în care cei doi discută informal, deși Stoianoglo era deja procuror-șef, iar Platon încă era pușcăriaș, au alimentat suspiciunile despre relația lor.[7] Însuși procurorul-șef a spus marți că nu are nicio treabă cu Platon și că nici măcar nu s-ar fi întîlnit atunci cînd erau colegi în AIE.

Judecătorii Laundromatului

În Rusia, Veaceslav Platon e învinuit, alături de Renato Usatîi și Vlad Plahotniuc, de organizarea așa-numitului Laundromat, o schemă prin care au fost spălați 20 de miliarde de dolari din Rusia.[8]

În Moldova, după ce Platon a fost eliberat la inițiativa PG, procurorii anticorupție au scos de sub urmărire penală 13 judecători care erau cercetați în dosarul Laundromatului. Decizia a fost luată în septembrie, dar procurorii nu au anunțat-o public, așa că jurnaliștii au aflat acest lucru abia în octombrie.[9]

Judecătorii cu pricina erau investigați în două dosare separate – unul pentru complicitate la spălare de bani, altul pentru pronunțarea cu bună știință a unor hotărîri contrare legii. Procurorii au renunțat doar la primul, dar avocatul unora din judecători, Gheorghe Ulianovschi, spune că decizia procurorilor ar putea afecta și al doilea dosar.

Cinci dintre acești judecători au fost deja repuși în funcție, ba chiar vor mai primi și salariul pentru patru ani cît au fost suspendați din cauza investigației.[10]

Finanțarea PSRM

Procuratura Anticorupție a refuzat să pornească urmărirea penală privind infamul „kuliok” oferit de Vlad Plahotniuc lui Igor Dodon. „Nu a fost posibil de stabilit conținutul sacoșei, precum și subiectul ce a realizat înregistrarea”, a explicat PA.[11]

Nu e clar cum au încercat anchetatorii să străpungă misterele „kuliok”-ului, dar cert e că nu au găsit de cuviință să-l întrebe pe Igor Dodon ce era în pungă, despre ce salarii vorbește în video și la care Cornel se referă – bănuiala publică fiind că e vorba de Corneliu Furculiță, șeful fracțiunii parlamentare a PSRM.

Procurorii pur și simplu au constatat că filmulețul în sine nu e mare probă și au refuzat să investigheze mai departe.

Dosarul privind finanțarea PSRM prin ofșoruri din Bahamas, deschis încă în 2016, e în continuare tergiversat fără vreo finalitate. Deputatul PPDA Iurie Reniță spune că PG, PA și ANI fac „ping-pong politic” cu această investigație.[12]

În briefingul său de marți, Stoianoglo spunea că mulți nu înțeleg încercarea lui de „a nu se amesteca în politică” și s-a lăudat că la un an de mandat, procuraturii i-a reușit să separe procesele politice de munca procuraturii. Totuși, neamestecul procuraturii în politică e una, iar ignorarea intenționată a marii corupții politice și a crimelor săvîrșite de politicieni e cu totul altă treabă.[13]

Ilan Șor

Dosarul lui Ilan Șor de la Curtea de Apel Cahul, unde ședințele de judecată sînt mereu anulate sau amînate, pare a fi o poveste fără sfîrșit. Ultima oară, o ședință a fost amînată pe 11 noiembrie.[14] La prezentarea raportului său de activitate, Alexandr Stoianoglo a spus că de vină sînt avocații lui Șor și judecătorii, iar procurorii nu au ce să facă.

În schimb, lucrurile s-au mișcat mai repede cu Marina Tauber și Reghina Apostolova, colege de partid și partenere de afaceri ale oligarhului fugar. În octombrie, ambele au fost scoase de sub urmărire penală în dosarul privind frauda bancară. „În acțiunile învinuiților nu se regăsește elementul obligatoriu al infracțiunilor, și anume intenția directă la realizarea scopului infracțional urmărit de grupul criminal organizat la obținerea unui folos material”, au explicat procurorii.[15]

Chiar dacă unul din dosarele lui Ilan Șor e tergiversat, deputatul este deja condamnat în alt dosar. PG a cerut extrădarea sa din Israel, dar „conform legislației Israelului, cetățenii acestui stat nu se extrădează”, declara Alexandr Stoianoglo.[16]

De pe site-ului Ministerului Justiției din Israel aflăm însă că procurorul moldovean nu are dreptate. Dacă există suficiente probe, statul evreiesc permite extrădarea cetățenilor săi, cu condiția ca aceștia să fie apoi întorși și să-și ispășească pedeapsa în Israel.[17]

Aeroportul

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, asemenea furtului miliardului, e altă poveste fără sfîrșit cu Ilan Șor în prim plan. Și Guvernul Sandu, și Guvernul Chicu au promis să întoarcă aeroportul în gestiunea statului, chiar dacă prin metode diferite – primii prin declararea nulității contractului de concesiune, ultimii prin constatarea neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către Avia Invest.

Firește, toată treaba ar merge mult mai ușor dacă declarațiile politicienilor despre ilegalitatea concesiunii ar fi sprijinite de o investigație a procurorilor, care să confirme că întreaga afacere este putredă. De fapt, raportul comisiei parlamentare de anchetă privind aeroportul solicita expres Procuraturii Generale să examineze „toate documentele și corespondența între cei implicați în concursul de concesiuni, inclusiv prin adresarea unei Comisii Rogatorii în Federația Rusă”.[18]

De fapt, o investigație a fost pornită încă în 2014, doar că de atunci dosarul a adunat mai mult praf decît procurorii dovezi.

În mai 2020, deputatul PPDA Igor Munteanu, cel care a condus comisia de anchetă privin concesiunea aeroportului, a întrebat PG dacă lucrurile s-au mișcat din loc. „Am fost informați despre remiterea de comisii rogatorii în șapte jurisdicții internaționale, fără rezultate, s-au expertizat documente și au fost recunoscute șase persoane publice și cu funcție de demnitate publică în calitate de învinuiți și o persoană juridică în calitate de învinuită”, anunța deputatul.[19]

De atunci însă nu am mai auzit nimic despre aeroport din partea procuraturii.

Vlad Plahotniuc

Marea schimbare după venirea lui Alexandr Stoianoglo la șefia PG e că l-a anunțat pe Vlad Plahotniuc drept principalul beneficiar al furtului miliardului. Fostul șef PDM a fost transformat literalmente în capul tuturor relelor, în timp ce procurorii închideau dosare și investigații în stînga și-n dreapta.[20]

Deși Plahotniuc a devenit ținta numărul unu a urmării penale în dosarul miliardului, eforturile autorităților de a-l găsi și a-l întoarce în țară lasă de dorit. Pe 16 iunie, Stoianoglo a anunțat că procurorii au trimis o cerere de extrădare în SUA.

Două luni mai tîrziu, am aflat, datorită declarațiilor lui Renato Usatîi, investigațiilor Ziarului de Gardă și a Newsmaker-ului, că Plahotniuc a plecat din SUA la sfîrșitul lui august, iar în septembrie a fost prin România și Turcia. Pe 29 septembrie, după aceste dezvăluiri, PG a solicitat Turciei extrădarea oligarhului moldovean. Pînă s-au mișcat procurorii moldoveni, Plahotniuc a și părăsit Turcia – pe 4 octombrie, spun autoritățile de la Ankara.[21]

Unde se află acum oligarhul – vom afla probabil tot din presă sau de la vreun politician.

Profesorii turci

Investigația privind răpirea și extrădarea celor șapte profesori turci a fost încheiată cu acuzarea unui singur om – fostul șef SIS Vasile Botnari. Scriam atunci că Stoianoglo și PG au ignorat rolul celorlalți angajați SIS, îndeosebi al vicedirectorului Alexandru Baltaga, al șefei Biroului Migrație și Azil, Olga Poalelungi, dar mai ales al politicienilor moldoveni, că Botnari n-o fi negociat din proprie inițiativă și de sinestătător cu Turcia.

Jurnaliștii l-au întrebat pe Stoianoglo dacă Botnari nu cumva protejează pe cineva mai sus-pus prin asumarea întregii vini, dar procurorul-șef a răspuns „noi putem doar presupune”, chiar dacă anume el are și puterea, și datoria să investigheze, nu doar să presupună.

Situația a devenit și mai ridicolă după ce Botnari a fost condamnat în secret să plătească o amendă de 80 de mii de lei. Aceasta a fost pedeapsa pentru omul care a luat asupra sa toată vina pentru răpirea a șapte oameni și extrădarea lor în altă țară – fără coordonarea cu alte autorități, dacă e să-l credem pe cuvînt.

Am scris aici ce nu-i în regulă cu condamnarea secretă a lui Botnari și am explicat aici ce alte capete de acuzare ar fi putut înainta procurorii împotriva fostului șef SIS.

Concluzie

După un an la șefia Procuraturii Generale, Alexandru Stoianoglo nu prea are cu ce se lăuda – niciun dosar de rezonanță dus la bun sfîrșit, nicio condamnare majoră, nicio confiscare de amploare. Sub conducerea lui Stoianoglo, procurorii au devenit mai iertători ca niciodată, au închis investigații existente și au refuzat să pornească altele noi. Da, este o schimbare față de regimul lui Vlad Plahotniuc, care folosea procuratura drept o bîtă politică, dar nu e neapărat schimbarea așteptată în societate după „eliberarea” PG din mîinile oligarhului. E bine că la inițiativa lui Stoianoglo au fost revizuite și închise multe din dosarele motivate politic, dar lipsa de rezultate și de comunicare privind marile investigații rămîne o problemă.

Au fost scoși de sub urmărire penală nu doar activiști și oameni de afaceri șantajați de procurorii lui Plahotniuc, ci judecători cercetați în Laundromatul rusesc, colegele lui Ilan Șor Marina Tauber și Reghina Apostolova. Veaceslav Platon a fost eliberat și s-a apucat să-și recupereze afacerile, spre exemplu Moldasig, ba chiar pare să influențeze ancheta procurorilor privind frauda bancară. Șor și Plahotniuc rămîn de negăsit. Investigația privind finanțarea PSRM nici nu a fost pornită. Cazul profesorilor turci s-a încheiat cu o amendă de 80 de mii de lei. Și acestea sînt doar cîteva dintre cazurile mai cunoscute.

Alexandru Stoianoglo a dezamăgit în primul an de mandat, dar mai are șase. Este primul procuror general din ultimii ani care nu lucrează într-un sistem aservit complet unui singur politician. Adică are mai mult spațiu de manevră decît Corneliu Gurin sau Eduard Harunjen. Pe de altă parte, asta înseamnă că nici nu are multe scuze. Atunci cînd invocă „valuri de blocaje” trebuie să spună clar care sînt acestea. E de înțeles că unele investigații tergiversate cîte 4-5 ani nu pot fi terminate într-un an, dar fără transparență și comunicare Stoianoglo și PG nu se vor bucura de credibilitate. Iar justiția fără încrederea publicului va fi mereu vulnerabilă în fața politicului.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Ștefan Gligor: Stoianoglo are șansa istorică să fie o surpriză pentru toată clasa politică, ipn.md ↩︎

  2. Briefing de presă organizat de Procuratura Generală, 1 decembrie 2020, privesc.eu ↩︎

  3. Briefing de presă susținut de Procuratura Generală, 18 mai 2020, privesc.eu ↩︎

  4. Ultima oră: Veaceslav Platon, condamnat la 25 de ani de închisoare, jurnal.md ↩︎

  5. [„După intervențiile lui Platon, lumea deja nu înțelege cine este procurorul general”. Stoianoglo, chemat la audieri în Parlamentî(https://tv8.md/2020/11/26/dupa-interventiile-lui-platon-lumea-deja-nu-intelege-cine-este-procurorul-general-stoianoglo-chemat-la-audieri-in-parlament/), tv8.md ↩︎

  6. Procuratura se delimitează de declarațiile cetățeanului Platon, procuratura.md ↩︎

  7. Platon l-ar proteja din culise pe Dodon, youtube.com ↩︎

  8. /VIDEO/ Dosarul „Laundromat” a fost finalizat. Plahotniuc, Usatîi și Platon, anunțați în căutare internațională de către autoritățile ruse, tv8.md ↩︎

  9. Ultima oră! Judecătorii anchetați pentru complicitate la spălare de bani în dosarul „Laundromat”, scoși de sub urmărire penală de Procuratura Anticorupție. Cer CSM-ului restabilirea în funcții, zdg.md ↩︎

  10. Cinci judecători anchetați în dosarul „Laundromat” vor fi repuși în funcție și li se va achita salariul pentru patru ani, newsmaker.md ↩︎

  11. Procuratura a decis: „Kuliokul” și „chitanțele” - nu sunt elemente infracționale. Procesul penal a fost clasat, unimedia.info ↩︎

  12. (VIDEO) Dosarul Bahamas. Reniță: Avem și alte probe care demonstrează ilegalitățile socialiștilor. ANI și Procuratura s-au angajat într-un ping-pong politic, cotidianul.md ↩︎

  13. Raportul integral al lui Stoianoglo la un an de activitate la șefia PG: Ce spune despre dosarele la comandă și jaful bancar, jurnal.md ↩︎

  14. DOC/ Ședința de judecată în dosarul lui Ilan Șor de la Curtea de Apel Cahul nu a avut loc nici astăzi, zdg.md ↩︎

  15. Dosarul fraudei bancare // Deputatele Marina Tauber și Reghina Apostolova, scoase de sub urmărire penală, anticoruptie.md ↩︎

  16. Procuratura Generala a cerut extradarea lui Ilan Sor, dar conform legislatiei Israelului, cetatenii acestui stat nu sunt extradati. Declaratia a fost facuta astazi de Alexandr Stoianoglo - VIDEO, protv.md ↩︎

  17. Ministry Of Justice of Israel - Extradition, justice.gov.il ↩︎

  18. „Poporul trebuie să-și cunoască eroii”; La Parlament a fost prezentat un raport detaliat privind concesionarea Aeroportului, jurnal.md ↩︎

  19. Igor Munteanu a primit răspuns de la PG: „Am aflat că pe cazul „Air-Moldova”, Procuratura Anticorupție instrumentează dosarul”, tv8.md ↩︎

  20. Stoianoglo: Plahotniuc este unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului. Vom cere extrădarea sa în R. Moldova, agora.md ↩︎

  21. Procuratura Generală: Vladimir Plahotniuc nu se mai află în Turcia din 4 octombrie 2020, zdg.md ↩︎