For the English version click here.

Dezoligarhizarea e stindardul sub care s-a închegat alianța de neconceput pînă mai ieri: pro-europenii de la ACUM și Socialiștii lui Igor Dodon. Miercuri, liderii coaliției și ministra justiției au prezentat în sfîrșit ideea lor de reformă a justiției[1], una mult sub ceea ce a promis ACUM în campania electorală și mult peste ce au propus socialiștii. Vom compara pe rînd fiecare punct.

Curtea Supremă de Justiție

Dacă e să începem pe o notă pozitivă, trebuie să pornim de la Curtea Supremă de Justiție. Ministra justiției Olesea Stamate a anunțat că atribuțiile CSJ vor fi schimbate pentru a se concentra „pe unificarea practicii judiciare și mai puțin pe examinarea în fond a cauzelor”. Totodată, numărul judecătorilor va fi înjumătățit, iar cei care își vor păstra fotoliile vor fi aleși de o comisie din care vor face parte și foști judecători sau procurori din UE. Este exact ce a promis blocul ACUM la punctul 5 din secțiunea despre justiție a programului său electoral. [2]

Consiliul Superior al Magistraturii

Ce promitea blocul ACUM: „excluderea Procurorului General, ministrului justiției și Președintelui Curții Supreme de Justiție din componența CSM; alegerea membrilor societății civile în cadrul CSM printr-o procedură transparentă; asigurarea reprezentativității judecătorilor instanțelor de toate nivelurile în cadrul CSM; alegerea judecătorilor în CSM de către Adunarea Generală a Judecătorilor, astfel încât aceștia să constituie o majoritate preponderentă a membrilor CSM.”[3]

Reforma anunțată ieri de conducerea statului s-a limitat la adăugarea a trei membri noi în CSM: doi aleși de guvern și unul de Președinție. Atît. În loc de toate promisiunile de mai sus.

Erată: Am omis faptul că reforma anunțată mai prevede ca membrii CSM aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor să fie trei de la instanțele de fond, doi de la curțile de apel și unu de la CSJ. Această măsură corespunde promisiunii de a asigura reprezentativitatea instanțelor de toate nivelurile în CSM.

Consiliul Superior al Procurorilor

E drept că în programul electoral ACUM nu există niciun punct dedicat CSP-ului. Totuși, în mai, deputații blocului au organizat consultări publice la Parlament privind reforma procuraturii, unde au propus lărgirea componenței CSP de la 12 la 19 membri, prin includerea unor specialiști din societatea civilă.

Mai mult, după ce Consiliul a decis organizarea concursului pentru funcția de Procuror General fără a aștepta reforma anunțată de Parlament și Guvern, prim ministra Maia Sandu i-a numit pe membrii CSP slujitori fideli ai lui Plahotniuc, incapabili să facă reforme din interior, și a declarat că „sistemul trebuie curățat din exterior”.[4]

Pînă la urmă, aceste cuvinte dure au fost urmate de acțiuni cît se poate de moi. CSP-ul va fi pedepsit cu doar doi membri noi: unul numit de ministerul justiției și altul de Forumul Societății Civile.

Procurorul General

În cadrul acelor consultări din mai, blocul ACUM propunea încă două lucruri, după lărgirea componenței CSP-ului: extinderea comisiei de numire a Procurorului General, cu membri din societatea civilă și experți internaționali, și eliminarea cerinței ca Procurorul General să fie cetățean al Moldovei. Asta le-ar fi permis să aducă pe cineva alde Laura Codruța Kövesi.

Partea cu cetățenia a fost blocată din start de socialiști. Deși Andrei Năstase, la sfîrșitul conferinței de miercuri a promis că blocul ACUM va insista pe un procuror european, acest punct nu face parte din planul actual de reformă.

În loc de comisia extinsă din mai, blocul propune deja o comisie restrînsă creată la Ministerul Justiției, care să creeze o listă scurtă din care CSP să aleagă procurorul-șef. Adică, în loc să reformeze CSP-ul, alianța de guvernare se mulțumește să-i lege mînile impunîndu-l să aleagă un Procuror General dintre doi candidați pre-selectați de minister. Maia Sandu insistă că Ministerul Justiției va crea o comisie depolitizată, însă Igor Dodon vede asta ca un monopol și vrea ca Parlamentul și Președinția, adică el, să aibă un cuvînt de spus în numirea Procurorului General.

Criteriul de 5 ani vechime în procuratură a fost scos, însă doar prin adăugarea altui criteriu destul de restrictiv: 10 ani de experiența ca jurist, avocat, etc. Nici acești 10 ani nu sunt suficienți pentru Igor Dodon, care se teme ca vreun profesionist cam verde să nu strice PG-ul și condiționează această schimbare cu restrîngerea atribuțiilor și competențelor procurorului-șef.

Anticorupția

Punctul 3 din secțiunea despre justiție a programului electoral ACUM creează așteptări foarte mari: „Crearea cu sprijinul partenerilor externi a unui Departament Național Anticorupție și a Curții Specializate Anticorupție. Aceste instituții (DNA și CSA) vor examina exclusiv cazurile de mare corupție, iar în cadrul lor vor activa inclusiv procurori și judecătorii din alte țări.”

Această promisiune nu și-a găsit loc în reforma negociată cu PSRM. Aceeași soartă au împărtășit-o idei precum desființarea CNA (Alexandru Slusari) sau PCCOCS (Grigore Novac).

În schimb, ideea inițială a reformei anticorupție a fost parțial reciclată în propunerea de a specializa Procuratura Anticorupție pe cazurile de corupție mare sau politică și de a lăsa în seama CNA-ului cazurile de corupție măruntă sau „sistemică”. Această idee nu e una nouă, fiind promovată anterior de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.[5]

Curățarea sistemului

Punctul 1 din programul ACUM pentru justiție stipula evaluarea profesionalismului, integrității și averilor tuturor procurorilor și judecătorilor, începînd cu cei de sus, de către o comisie internațională.

Această promisiune se regăsește parțial în reforma propusă miercuri. Comisia de 18 membri, dintre care 6 străini, care va evalua judecătorii de la CSJ, se va uita și la președinții și vicepreședinții Curților de Apel și ai unor instanțe de fond, la procurorii anticorupție, la procurorii șefi ai subdiviziunilor PG, ai procuraturilor specializate, teritoriale și de circumscripție și adjuncții acestor procuraturi din Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat.

MCV pentru Moldova

După ce România și Bulgaria au intrat cam prematur în UE în 2007, europenii au instituit un Mecanism de Cooperare și Verificare pentru a se asigura că ambele țări vor continua lupta anticorupție și reformele pentru întărirea justiției. Prin MCV sunt stabilite ținte de atins pentru România și Bulgaria și criterii de evaluare a rezultatelor. UE monitorizează situația din cele două țări, publică periodic rapoarte despre progresele sau regresele înregistrate și ajută ambele guverne atît cu bani, cît și cu expertiză și asistență tehnică, să ducă la capăt reformele promise.[6]

Cei de la ACUM și-ar fi dorit un astfel de mecanism și pentru Moldova, însă, deloc surprinzător, nici această idee nu a fost pe placul socialiștilor și nu a încăput în reforma propusă.

Magnițki și altele

Alte reforme promise la capitolul justiție nu țin neapărat de procuraturi și judecătorii, însă nu sunt mai puțin importante. Legea Magnițki, promisă inclusiv în Declarația de recunoaștere a capturării statului, așa și nu a fost adoptată. Ce e de făcut cu disfuncționala Autoritate Națională de Integritate tot nu-i clar.

Steluțe socialiste în roata ACUM

Cu excepția reformării CSJ, majoritatea promisiunilor ACUM nu se regăsesc deloc (de ex. Curtea Anticorupție) în planul anunțat miercuri sau și-au găsit loc doar parțial (de ex. evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor). Principalul obstacol este partenerul de coaliție, PSRM, sprijinit de președintele Igor Dodon.

Socialiștii, fie din loialitate față de Moscova, fie din cauza statalismului lor, fie pentru a nu-și aliena propriul electorat, se opun din principiu unor idei precum MCV sau procuror-șef european. Totodată, insistența ca Președinția și Parlamentul să facă parte din comisia de numire a Procurorului General arată limpede că e vorba și despre control și influență. Neîncrederea dintre cele două tabere s-a agravat după mișmașul socialiștilor de la Curtea Constituțională.[7]

Presiunea este mai mare pe blocul ACUM și pentru că socialiștii au fost atenți să nu promită nimic prea concret privind justiția în programul lor electoral. Propunerile PSRM au fost dezrădăcinarea cumătrismului din justiție, asigurarea judecătorilor cu instrumente de protecția împotriva politicienilor și afaceriștilor, pedepse mai aspre pentru mită și abuz în serviciu, etc.[8] — promisiuni clasice pe lîngă care programul ACUM pare detaliat și radical.

Dacă ar fi să judecăm strict după programele electorale, PSRM dă impresia că ar putea trăi bine mersi și cu sistemul actual. Pentru ei, reforma propusă miercuri e mult mai mult decît ce au promis. Pentru ACUM, e mult mai puțin. Rămîne să vedem în care parte vor înclina balanța consultările publice. Unele voci din societatea civilă, precum Ștefan Gligor, au cerut deja schimbări și mai drastice decît în programul ACUM, inclusiv anularea mandatului tuturor membrilor CSM și CSP.[9]

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Briefing de presă susținut de Ministrul justiției, Olesea Stamate, de prezentare a reformei în domeniul justiției, privesc.eu ↩︎

  2. Programul Electoral al Blocului ACUM DA PAS, alegeri.md ↩︎

  3. Idem ↩︎

  4. Adresarea Prim-ministrului Maia Sandu cu privire la decizia CSP de a organiza concurs pentru desemnarea unui nou procuror general, gov.md ↩︎

  5. Notă de Poziție: Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare, crjm.org ↩︎

  6. Cooperation and Verification Mechanism for Bulgaria and Romania, ec.europa.eu ↩︎

  7. Sandu, despre numirea lui Țurcan în fruntea CC: „Este un lucru grav. Solicit fiecărui judecător să spună pentru cine a votat” , agora.md ↩︎

  8. PSRM și-a prezentat programul electoral. Iată care sînt obiectivele (DOC), noi.md ↩︎

  9. Opinie cu privire la reforma justiției - Ștefan Gligor, facebook.com ↩︎