Curba infectărilor cu Covid e pornită rău în sus. După ce săptămîna trecută Moldova a avut un număr record de îmbolnăviri și decese de Covid, săptămîna asta am atins de două ori recordul zilnic, depășind 400 cazuri în 24 de ore și 10000 în total. Între timp, societatea a dezbătut dacă e oportun să revenim la restricții, dat fiind că oamenii oricum nu respectă sanitaria în piețe, transport și pe străzi, dacă trebuia permisă sărbătorirea „pe nou” a Blajinilor și dacă oamenii vor putea „sta acasă” a doua oară. Mesajele autorităților din sănătate au trecut de la îngrijorate la macabre.[1]

Este evident pentru oricine că strategia guvernului de a ține în frîu pandemia dă greș, că au fost admise erori și e nevoie de noi măsuri. Dar se pare că Guvernul e de altă părere. Într-o postare, prim-ministrul Ion Chicu a anunțat că boala e imprevizibilă, însă nu așa de gravă, că economia e mai importantă și că degrabă vor fi reluate toate activitățile economice.

Premierul a distribuit joi o declarație de luni, care a fost retrasă marți.

Acum cînd e nevoie de măsuri urgente și bine gîndite pentru a depăși criza, premierul caută scuze, iar postarea sa e un drapel alb: recunoaște eșecul și refuză să reia lupta cu pandemia. Dar să le luăm pe rînd.

Ce a zis Chicu

Ion Chicu a distribuit pe pagina sa pe Facebook[2] o noutate – învechită de altfel – în care o expertă OMS vorbește despre faptul că asimptomaticii par să transmită rar infecția. Postarea a fost însoțită de un text lung al premierului la tema pandemiei. Comentînd știrea, acesta a concluzionat că orice strategie de luptă cu Covidul este inutilă și că acum a venit timpul să ne salvăm economia.

Într-o turnură neașteptată după declarațiile alarmante de săptămîna trecută despre lipsa paturilor în spitale pentru cei infectați,[3] premierul a ținut să reia vechile refrenuri. Că cei decedați de regulă au și alte maladii, că acestea constituie doar 3% din cifra totală a deceselor din țară și că ne poziționăm OK în Europa comparativ cu alte state. Potrivit premierului, faptul că ocupăm toate paturile din spitale cu bolnavi de Covid, îi discriminează pe ceilalți bolnavi.

În sfîrșit, premierul a găsit și vinovatul: de faptul că pandemia progresează, iar guvernul nu instituie alte reguli sanitare, se face vinovată opoziția care a blocat creditul rusesc. Banii din est ar fi permis, zice Chicu, să finanțăm statul oamenilor acasă. În lipsa acestor bani, zice el, guvernul nu mai poate finanța măsuri de susținere pentru populație și business. „NOI NU MAI PUTEM ÎNCHIDE ACTIVITĂȚILE ECONOMICE, NU PUTEM LĂSA OAMENII FĂRĂ SURSĂ DE EXISTENȚĂ,” a răcnit grafic premierul și a anunțat că pînă la 30 iunie vor fi reluate toate activitățile economice.

Adunate într-o oală, spusele premierului ar însemna că boala nu e chiar așa periculoasă și că nici guvernul nu mai are ce-i face. Să vedem dacă e așa.

Despre asimptomatici

În primul rînd, însuși pretextul ieșirii premierului – știrea despre contagiozitatea scăzută a Covid la asimptomatici potrivit OMS – nu mai e actual. Premierul a distribuit joi o declarație de luni, care a fost retrasă marți. Experta OMS Maria Van Kerkhove și-a retras declarațiile, precizînd că nu a fost înțeleasă corect și că s-a bazat pe rezultatele preliminare a cîtorva studii. Cu alte cuvinte, nu, nu este demonstrat că asimptomaticii nu sunt contagioși. Ba chiar există cercetări care arată că aceștia sunt responsabili de pînă la 40% dintre infectări.[4] Și șeful ANSP, Nicolae Furtună, a confirmat într-o conferință vineri că asimptomaticii pot transmite virusul, oferind exemple concrete.[5] Asta înseamnă că nici cei care se simt sănătoși tun nu se pot încă întoarce la o viață ca înainte.

De altfel, Chicu nu e unicul politician care s-a apucat cu dinții de această declarație pentru a-și promova agenda. Politicienii care pînă acum pledau pentru ieșirea din case și salvarea economiei înaintea vieților – de exemplu, republicanii din SUA – au distribuit știrea într-o veselie, afirmînd că „ne putem trimite copiii înapoi la școală fără să cheltuim bani pe testări”.[6]

Pare a fi un caz clasic de distorsiune de confirmare (confirmation bias), adică tendința de a crede în informațiile care îți convin sau care se pupă cu ideile tale și de a le ignora pe cele care demonstrează contrariul.

Despre strategie

Deși nu o zice direct, mesajul premierului înseamnă o acceptare a eșecului în implementarea politicii de stat anti-Covid. Mai mult, acesta pare să spună că nici nu există o strategie, pentru că, la ce bun? Potrivit unui raport al Ministerului Sănătății publicat recent,[7] statul nostru declară că se ține de strategia „aplatizării curbei de infectări”, adică reducerea infectărilor masive, pe de o parte, și sporirea capacităților sistemului medical, pe de altă. Ministerul spune că s-au întreprins măsuri complexe de limitare a răspîndirii coronavirusului, dar și de atenuare a impactului social și economic.

Rata în creștere a infectărilor, însoțită de relaxarea continuă a restricțiilor, arată că Guvernul a eșuat în prima parte a acestui obiectiv – reducerea numărului de infectări.

În realizarea celei de-a doua componente – pregătirea sistemului medical – guvernul tot nu are cu ce se lăuda. Numărul personalului medical infectat, problemele de dotare, iar, mai recent, locurile insuficiente în secțiile de terapie intensivă ale spitalelor, arată că curba e periculos de încovoiată. De altfel, și premierul recunoaște asta cînd spune că „ocuparea locurilor din spitale aproape exclusiv cu bolnavi de acest virus, limitează posibilitățile de tratament de alte maladii”, deși ar putea să o spună și cu mai puțină desconsiderare față de pacienții cu Covid.

În aceste condiții, de eșuare a strategiei restricții + abilitarea sistemului medical, premierul zice că renunță la restricții, pe care nu le mai crede prioritare.

Despre restricții

Un studiu recent, de la Universitatea Berkeley, arată că restricțiile și carantina au prevenit sau încetinit pînă la 531 milioane de infectări în șase țări studiate (China, Coreea de Sud, Iran, Italia, Franța și SUA). Un alt studiu, de la Imperial College London, spune că restricțiile au salvat 3,1 milioane de vieți în cele 11 state europene din eșantion. Aceste date au confirmat eficiența măsurilor precum distanțarea socială, închiderea școlilor și restaurantelor sau limitarea călătoriilor.[8]

Între timp, în unele state care au ales să nu închidă lumea în case, cum ar fi Suedia sau Belarus, statistica arată prost. Suedia, una din campioanele atitudinii relaxate în această pandemie, acum instituie o comisie care să investigheze abordarea guvernului, care a dus la un număr mare de decese.[9] Pe de altă parte, Cehia, care nu a închis oamenii în case, dar a impus purtarea măștilor și distanțarea socială însoțite de amenzi motivante, deja își redeschide barurile.[10]

Eficiența măsurilor restrictive în Moldova e greu de estimat. Raportul Ministerului Sănătății citat mai sus nu face o evaluare a măsurilor sanitare, ci doar le enumeră (suspendarea transportului, reglementarea aflării în spații publice, etc.). Mai sugestiv decît textul este un grafic din raport, care suprapune zilele în care au fost introduse sau scoase anumite restricții cu cel al numărului de cazuri depistate zilnic. Acesta arată că relaxarea restricțiilor a fost urmată aproape imediat de creșterea numărului de cazuri. Un grafic similar, făcut de cei de la NewsMaker, ilustrează același lucru. Și OMS a explicat creșterea infectărilor în Moldova anume cu scoaterea restricțiilor.[11] De altfel, nu suntem unica țară care s-a grăbit înainte de vreme cu relaxările.[12] După ce a atins un record zilnic al infectărilor săptămîna trecută, Macedonia de Nord a reinstituit reguli care limitează mobilitatea cetățenilor.[13]

Pe de altă parte, nici atunci cînd erau în vigoare, autoritățile moldovene nu au fost consecvente în implementarea restricțiilor sanitare – au comunicat defectuos, au schimbat frecvent regulile și au aplicat arbitrar sancțiunile.[14]

Despre economie și dileme

În postarea sa, premierul Chicu sugerează că avem de ales între a muri de Covid și a muri de foame. Argumentul economic e utilizat pretutindeni de politicienii care vor să salveze banii înaintea oamenilor. Fraza lui Trump că „leacul nu trebuie să fie mai rău decît boala” a devenit iconică în State.

Chiar dacă e să ignorăm (deși nu ar trebui) partea etică a problemei – vor muri de virus cei mai vulnerabili dintre noi, vom pune în pericol personalul medical și le vom cere un efort prea mare – chiar și economiștii spun că această dilemă e falsă. Dacă lăsăm virusul să bîntuie, vom afecta critic sănătatea a mii de oameni, mulți dintre care vor muri, iar costul economic pe termen lung al unei pandemii nestăvilite va fi și mai devastator.[15] Sănătatea tot costă mult și bate atît la buzunarul statului, cît la cel al cetățenilor. Întreținerea unui pacient de Covid în terapie intensivă poate costa pînă la 200 de mii de lei.[16] Acum numărul pacienților în stare gravă e de ordinul sutelor. Chiar și economic vorbind, ne putem permite mai mulți simultan?

Cercetătorii de la același Imperial College din Londra au estimat că un regim de distanțare socială orientat spre suprimare (reguli instituite pe mai mult timp, pînă rata de contagiozitate se apropie de zero) este economic mai avantajos, decît unul de temperare (reguli pe un termen mai scurt, rata de 1).[17] Moldova a scos o mare parte a restricțiilor imediat ce această rată a scăzut pentru un scurt timp sub unu[18] și acum ne confruntăm cu o criză exacerbată în sănătate care doar o va aprofunda pe cea economică.

Totodată, e de remarcat că Guvernul a făcut prea puțin ca moldovenii să nu moară de foame în timpul pandemiei pînă acum. Majoritatea măsurilor economice au fost orientate nu atît pe protecția salariaților, cît a businessurilor. Guvernul a mărit suma ajutorului de șomaj pe perioada carantinei și a scutit firmele de anumite contribuții și taxe, ceea ce nu este în sine un ajutor imediat. Nemijlocit salariații nu au primit vreun ajutor direct. Mai mult, chiar și măsurile implementate par să nu funcționeze. La sfîrșitul lui mai, un deputat a aflat că doar 1% din fondul creat de Ministerul Finanțelor pentru subvenționarea dobînzilor la creditele pentru plata salariilor a fost accesat de agenții economici pînă acum.

Cu alte cuvinte, statul ar face bine să caute soluții care chiar lucrează, decît să renunțe la luptă și să caute vinovați.

Despre vinovați

Nu putem reintroduce restricții sanitare, spune premierul, din cauza „iresponsabililor politici” care au făcut imposibilă contractarea creditului rus – adică opoziția, care s-a plîns la Curtea Constituțională pe ilegalitatea și netransparența acordului de împrumut. În ajunul hotărîrii CC, premierul spunea că, dacă va fi oprit creditul, din luna iunie nu se vor achita pensii și salarii. Acum spune că banii din est ne-ar putea cumpăra ceva timp în carantină. Astea chiar dacă în proiectul legii de ratificare a acordului se indica că banii din împrumut vor fi utilizați pentru implementarea proiectelor investiționale, în special proiectele de reabilitare a drumurilor naționale. Comunitatea Watchdog remarca atunci că textul acordului vorbea despre „proiecte comune” cu implicarea companiilor rusești, care urmau să fie finanțate din banii împrumutați. Asta nu se prea leagă cu finanțarea pensiilor sau ajutoarelor sociale.

De asemenea este adevărat că creditul rusesc era prezentat ca și colac de salvare în detrimentul altor opțiuni de ajutor extern, care puteau și mai pot fi accesate.[19]Între timp, pe lîngă a se împrumuta de la vecini, autoritățile puteau face curat în propria curte: să reducă din cheltuielile neesențiale. Din păcate, studiile achizițiilor publice din perioada urgenței arată că acest lucru nu s-a făcut sau s-a făcut prost.[20]

Despre mesaj

Cu postarea sa, șeful guvernului iarăși banalizează pericolele noului coronavirus – spunînd că nu e așa grav, că în comparație cu alte boli e mai puțin periculos și că avem priorități mai mari. Acest mesaj continuă acel yoyo de opinii contradictorii[21] ale autorităților despre virus, care oscilează de la „nu e așa de grav trece” la „penultimul drum la cimitir”. Cel mai îngrijorător în mesajul lui Chicu este faptul că el, de rînd cu multe altele, încurajează oamenii să ignore adevăratul pericol al coronavirusului și zădărnicește apelurile specialiștilor în sănătate despre importanța respectării regulilor sanitare în vigoare. Pentru un demnitar care în repetate rînduri a dat în obraz cetățenilor pentru lipsă de responsabilitate, acesta este un mesaj foarte iresponsabil.

La fel, promisiunea de a redeschide economia în pofida oricăror circumstanțe înseamnă că guvernul își taie drumul înapoi – lucrurile se pot agrava iremediabil, iar guvernul nu va mai putea convinge oamenii despre utilitatea unor măsuri de politici publice tranșante.

Concluzii

Deși argumentul pentru ridicarea restricțiilor e unul economic, premierul e mai degrabă ghidat de faptul că restricțiile sunt nepopulare și respectiv inconvenabile politic, mai ales după ce nu și-au avut efectul pînă acum. Asta este cu atît mai adevărat cu cît o mare parte din populație e sceptică despre pericolele coronavirusului, fapt confirmat de legendele urbane despre decesele fals raportate și antenele 5G. În loc să combată această atitudine neserioasă, lucru necesar acum, Chicu alege să o alimenteze cu și mai mult scepticism.

Virusul nu ascultă de politicieni și nu a devenit mai puțin devastator din cauza că statisticile nu corespund așteptărilor. Ca și acum cîteva luni, cînd autoritățile au scos blindate în intersecțiile din capitală ca să ne arate gravitatea situației, respectarea regulilor sanitare rămîne crucială. Studiile arată că aceste reguli lucrează și salvează vieți, iar redresarea economică înaintea salvării vieților nu e nici morală, nici posibilă.

Imprevizibilitatea virusului înseamnă să fim pregătiți să ne actualizăm strategia de răspuns la aceasta, nu să renunțăm la a avea una. Altfel riscăm o criză umanitară, iar sacrificiile pe care le-am făcut pînă acum, inclusiv pierderile economice, vor fi în zadar.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Nicolae Furtună, mesaj DISPERAT înainte de Blajini: Unii riscă să se ducă penultima oară la cimitir, pentru că ultima dată va fi plecarea de veci, tv8.md ↩︎

  2. „Spre regret, neclaritățile și incertitudinile legate de acest virus...”, fb.com/ionchicu.md ↩︎

  3. „Să închidem oamenii în case iar - nu mai e posibil...”, fb.com/ionchicu.md ↩︎

  4. WHO backs off claim that people without virus symptoms aren't transmission risk, politico.com ↩︎

  5. LIVE/ Ministerul Sănătății prezintă situația epidemiologică privind controlul infecției Covid – 19 în Republica Moldova, tv8.md ↩︎

  6. Good News! People who catch coronovirus but have no symptoms..., https://twitter.com/RandPaul ↩︎

  7. Raport privind măsurile de răspuns la infecția COVID-19, ianuarie-mai, msmps.gov.md ↩︎

  8. Lockdowns may have averted 531 million coronavirus infections, sciencenews.org ↩︎

  9. Analysis: Did Sweden get its COVID-19 strategy wrong?, ↩︎

  10. Czech Republic lifts face mask rule as coronavirus restrictions ease, theguardian.com ↩︎

  11. Cum explică OMS creșterea numărului de cazuri de infectare cu Covid-19 în R. Moldova, tv8.md ↩︎

  12. Коронавирус: почему некоторые страны отрицают вторую волну эпидемии, и чем это грозит, bbc.com ↩︎

  13. North Macedonia experiences new spike in corona cases, neweurope.eu ↩︎

  14. Restricții și amenzi în pandemie: de ce autoritățile au eșuat în comunicarea cu cetățenii, cpr.md ↩︎

  15. Top economists are deriding the 'false choice' between saving lives from coronavirus and maximizing economic growth..., businessinsider.com ↩︎

  16. Medicii din prima linie vorbesc..., sanatateinfo.md ↩︎

  17. Maintaining the lockdown and saving the economy are mutually compatible, ft.com ↩︎

  18. Până la data de 1 iunie, ar putea fi ridicate aproape toate restricțiile, moldpres.md ↩︎

  19. Creditul rus: capcană sau necesitate, mold-street.md ↩︎

  20. Achizițiile publice în pandemie: cât de eficient instituțiile publice cheltuie banii cetățenilor, cpr.md ↩︎

  21. Irina Papuc: „Autoritățile au eșuat în comunicarea cu publicul în această pandemie…”, sanatateinfo.md ↩︎