Înainte de alegerile prezidențiale, toată lumea vrea și alegeri parlamentare anticipate. După victoria Maiei Sandu, socialiștii și aliații lor din Platforma Pentru Moldova a lui Ilan Șor și-au pierdut entuziasmul pentru anticipate, dar nici nu vor să-și asume guvernarea, deși au o majoritate parlamentară. Așa că și PAS, și PSRM au apelat la ceea ce pare să fi devenit soluția standard în politica moldovenească: sesizări la Curtea Constituțională. Ne vom lămuri mai jos de ce am ajuns din nou în situația în care judecătorii CC sînt somați să rezolve o criză politică.

Planul PAS

Maia Sandu și PAS au mizat pe două opțiuni: autodizolvarea Parlamentului sau expirarea a trei luni de la demisia Guvernului Chicu.

După cum a anticipat colegul nostru Andrei Lutenco, CC a spus că Parlamentul nu se poate autodizolva fiindcă Legea Supremă spune clar că dizolvarea Legislativului e o prerogativă a șefului statului, care poate fi exercitată în două situații concrete, descrise în articolul 85: „În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni”*. Atît.

O întrebare firească e dacă termenul de trei luni se referă doar la blocarea procesului legislativ sau și la imposibilitatea formării Guvernului.

În 2013, CC-ul condus de Alexandru Tănase a spus că se referă la ambele. În cazul imposibilității formării Guvernului, CC explica: „Termenul de trei luni începe să curgă de la data apariției circumstanțelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanșarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/și de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituție, include perioadele de consultare a fracțiunilor parlamentare și a altor proceduri legale și constituie termenul limită pentru formarea noului Guvern.” [1]

Alineatul 2 al articolului 85 e cel despre cazul în care Parlamentul nu oferă votul de încredere pentru formarea Guvernului – dacă asta se întîmplă de două ori, șeful statului poate dizolva Parlamentul la 45 de zile de la primul vot eșuat.

Curtea lui Tănase spune însă că termenul de trei luni în care fie e numit un Guvern, fie e dizolvat Parlamentul, curge chiar dacă niciun candidat de premier nu e propus și respins.

Hotărîrea CC din 2013 e interesantă inclusiv pentru faptul că interpretează sintagma „poate să dizolve”, cum e scris în Constituție, drept „trebuie să dizolve”: „După expirarea termenului de trei luni Președintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eșuat formarea Guvernului, inclusiv dacă nu s-a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului.”

În 2015, Tănase & Co și-au reconfirmat această interpretare și au explicat de ce: „Curtea a reiterat că permanentizarea unei guvernări interimare, prin definiție, este contrară spiritului Constituției și reprezintă un pericol pentru democrația parlamentară. [...] Astfel, după expirarea termenului de trei luni, dizolvarea Parlamentului este iminentă, iar Parlamentul nu mai are dreptul la alte tentative de formare a Guvernului.” [2]

În 2019, Comisia de la Veneția a oferit însă o opinie contradictorie față de interpretările de mai sus. Potrivit experților internaționali, „este imposibil de constatat obiectiv dacă este sau nu imposibil de format un Guvern decît dacă în Parlament a avut loc mai mult de un vot formal de încredere”. Cît despre obligația sau dreptul șefului statului de a dizolva Legislativul, Comisia de la Veneția sublinia că „poate” înseamnă clar un drept discreționar, nu o obligație automată. [3]

Pentru cei de la PAS, aceste hotărîri ale Curții lui Tănase oferă totuși cea mai sigură cale către anticipate: atît timp cînd nu e numit un Guvern, indiferent de ce altceva se întîmplă, Maia Sandu poate dizolva Parlamentul la trei luni după demisia Cabinetului Chicu.

Deputații PAS spun că varianta cu două voturi de neîncredere în Parlament pentru un Guvern propus de președintă – în teorie, calea cea mai scurtă către anticipate – va eșua fiindcă socialiștii și Platforma lui Ilan Șor vor vota orice Cabinet numai pentru a evita alegerile. [4]

Planul PSRM/Șor

Într-adevăr, PSRM și Partidul Șor au aceeași poziție: pe de o parte, spun că vor anticipate, pe de altă parte, cică țara are nevoie de un Guvern funcțional care să gestioneze criza și să asigure buna organizare a alegerilor.[5] Mai nou, o poziție asemănătoare a fost expusă și de Andrei Năstase.[6]

Niciunul din cele trei partide însă nu a explicat cum ar putea fi declanșate anticipatele dacă e învestit un nou Guvern cu puteri depline. Or, cum am mai arătat, Constituția spune clar că Parlamentul poate fi dizolvat numai dacă nu adoptă nicio lege timp de trei luni sau dacă nu se poate forma un Guvern cu funcții complete. Scenariul propus de PSRM, PȘ și PPDA practic anulează ambele opțiuni: numirea unui nou Cabinet de miniștri elimină condiția a doua (lipsa Guvernului), iar ca acesta să fie într-adevăr funcțional, are nevoie să treacă legi prin Parlament, ceea ce anulează prima condiție (inactivitatea Legislativului).

Pe scurt, numirea unui nou Guvern este incompatibilă cu dizolvarea Parlamentului și înseamnă amînarea pe termen nedefinit a alegerilor anticipate.

Din punct de vedere legal, poziția socialiștilor este însă întărită de decizia din august 2020 a Curții Constituționale: „În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracțiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcția de Prim-ministru, chiar dacă fracțiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa.”[7]

Întrucît PSRM și Partidul Șor neagă că ar fi aliați, adică nu avem o „majoritate parlamentară absolut formalizată”, din hotărîrea CC reiese într-adevăr că Maia Sandu este obligată să înainteze un candidat pentru funcția de premier.

În cazul în care șeful statului refuză să numească candidatul pentru prim-ministru agreat de majoritatea parlamentară, CC a explicat că asta reprezintă un fapt grav prin care Președintele încalcă Constituția, motiv pentru care poate fi suspendat din funcție cu votul a două treimi din deputați. Dacă suspendarea acumulează suficiente voturi, atunci se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.

Curtea nu a specificat expres dacă același mecanism se aplică și atunci cînd șeful statului refuză să înainteze un candidat pentru funcția de premier în lipsa unei majorități parlamentare.

De aici și întrebările adresate Curții de către Vasile Bolea. Socialiștii pornesc de la premiza că Președinta Sandu e obligată să înainteze pe cineva pentru fotoliul de premier și întreabă CC care e termenul limită pentru înaintarea candidaturii, care e pedeapsa dacă refuză și dacă lipsa unei nominalizări din partea șefului statului timp de trei luni e temei pentru dizolvarea Parlamentului.

Ce se întîmplă mai departe?

Răspunsul CC la cele șase întrebări adresate de socialiști va lămuri ce pot face mai departe deputații și Președinta Sandu. Dincolo de intențiile PSRM sau PAS, aceste întrebări trebuiau adresate de îndată după demisia Guvernului Chicu și ar fi fost deja clar care căi către anticipate sînt legale și care nu.

Între timp, unul din răspunsuri îl putem intui de pe acum. Cînd a respins sesizarea PAS privind posibilitatea de autodizolvare a Parlamentului, judecătorii CC au remarcat „că articolul 85 din Constituție reglementează explicit dizolvarea ca sancțiune pentru un Parlament inactiv, sub aspectul imposibilității formării Guvernului și sub aspectul blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. Dizolvarea poate opera doar dacă inactivitatea îi este imputabilă Parlamentului, nu și dacă îi este imputabilă altor autorități publice și actori politici (e.g. lipsa desemnării unui candidat la funcția de Prim-ministru de către Președintele Republicii, omisiunea candidatului la funcția de Prim-ministru de a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și întregii liste a Guvernului, omisiunea Președintelui Republicii de a promulga legile votate de Parlament)”.[8]

Adică CC spune că, dacă șeful statului refuză să desemneze un candidat la funcția de premier, atunci Parlamentul nu este vinovat de inactivitate și nu poate fi dizolvat. Acest citat face parte însă din argumentarea unei decizii de inadmisibilitate a unei sesizări și nu dintr-o hotărîre de interpretare a Constituției. În prezent, rămîne încă în vigoare interpretarea Curții lui Alexandru Tănase: 3 luni fără Guvern = dizolvarea Parlamentului. Argumentul de mai sus constituie totuși un indiciu că actuala CC ar putea să reevalueze această interpretare. Nu ar fi primul caz – astă-vară, Domnica Manole și colegii săi au anulat mecanismul „suspendării pe cinci minute”.

PAS tot pare să anticipeze faptul că CC nu va accepta ca temei pentru dizolvarea Parlamentului lipsa desemnării unui candidat pentru premier din partea Maiei Sandu. Dacă pînă acum mizau pe calea celor trei luni fără Guvern, deputații PAS se întorc acum la masa de negocieri cu celelalte fracțiuni parlamentare. „Sper că colegii socialiști și ceilalți colegi vor fi de acord să vorbim despre ne-votarea unui candidat la funcție de premier”, a declarat Mihai Popșoi la TV8.[9]

Clărificările care vor veni din partea Curții Constituționale sînt binevenite, însă această „juridicizare” a politicii, faptul că politicienii caută mereu soluții la CC pentru problemele pe care tot ei le creează, este o tendință periculoasă, ale cărei riscuri sînt cel mai bine ilustrate de subordonarea CC-ului intereselor PDM-ului lui Plahotniuc. Curtea Constituțională nu trebuie să fie un actor politic și totuși partidele moldovenești, atît cele pro-europene, cît și cele pro-ruse, caută mereu s-o atragă în jocul lor, testînd limitele cadrului constituțional și mizînd pe creativitatea interpretărilor CC.

În cazul de față, toată țara e din nou cu ochii pe CC fiindcă majoritatea parlamentară informală PSRM-Șor nu vrea nici alegeri anticipate, nici să-și asume guvernarea, așa că, de facto, încearcă s-o forțeze pe Maia Sandu să-și asume ea guvernarea cu un Cabinet minoritar, iar președinta, bineînțeles, preferă declanșarea anticipatelor în speranța că va obține o majoritate parlamentară alături de care să poată guverna.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Dizolvarea Parlamentului în cazul imposibilității formării Guvernului timp de cel mult trei luni, constcourt.md ↩︎

  2. Parlamentul urmează a fi dizolvat în cazul eșuării formării Guvernului, chiar dacă aceasta se circumscrie în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui țării, constcourt.md ↩︎

  3. Republic Of Moldova Opinion On The Constitutional Situation With Particular Reference To The Possibility Of Dissolving Parliament, venice.coe.int ↩︎

  4. Dezbateri IPN: Cum văd partidele parlamentare alegerile anticipate, dacă le văd?, youtube.com ↩︎

  5. Igor Dodon: PSRM îi cere lui Sandu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru până pe data de 01 februarie, socialistii.md ↩︎

  6. Andrei Năstase: Platforma DA e capabilă să formeze un Guvern, poate livra și numele unui Premier, dar…, tribuna.md ↩︎

  7. HOTĂRÎREA pentru interpretarea articolelor 89, 91 și 98 alin. (1) din Constituție (sesizarea nr. 96b/2020), constcourt.md ↩︎

  8. DECIZIE DE INADMISIBILITATE a sesizării nr. 226b/2020 privind interpretarea articolelor 2 alin. (1), 60 alineatul (1), 61 alineatele (1) și (2) și 66 litera a) din Constituție (autodizolvarea Parlamentului), constcourt.md ↩︎

  9. PAS inițiază negocieri cu formațiunile parlamentare pentru a depăși criza politică, tv8.md ↩︎

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.