Principalul scop declarat al alianței dintre blocul ACUM și PSRM este „dezoligarhizarea”, adică dărîmarea sistemului construit de PDM în ultimii ani. Asta înseamnă două lucruri: în primul rînd - înlocuirea oamenilor loiali lui Vlad Plahotniuc & Co cu alții noi, aleși transparent și după merite. În al doilea - întărirea și îmbunătățirea instituțiilor de stat astfel încît să-și facă treaba și să fie mai rezistente în fața năravurilor politicienilor.

Printre instituțiile vizate în primul rînd de avîntul eliberator al noii guvernări e Procuratura Generală, numită una din ultimele redute ale lui Vlad Plahotniuc cît Eduard Harunjen era încă procurorul șef. PG cică nu a făcut nimic cînd s-a furat miliardul, a tolerat tot felul de crime și încălcări din partea anturajului PDM, ba chiar a persecutat dușmanii partidului.

Cine și ce a promis?

Socialiștii nu s-au preocupat prea mult de Procuratură nici înainte de alegeri, nici în timpul negocierilor pentru noua coaliție de guvernare. Cel puțin nu public. În programul electoral PSRM[1], principala lor dorință legată de PG venea la pachet cu lărgirea puterilor Președintelui, astfel încît acesta să numească conducerea Procuraturii Generale, a SIS-ului, a CNA-ului, a Curții Constituționale, să fie responsabil de politica externă și armata națională.

În schimb, reformarea PG era unul din cele 10 puncte al planului de dezoligarhizare[2] propus de blocul ACUM: „După ce funcția va deveni vacantă, o să propunem organizarea unui concurs absolut transparent pentru selectarea Procurorului General (cu participarea societății civile și a experților străini).

Mai mult, tot blocul ACUM a organizat consultări publice la Parlament, unde a propus trei modificări[3] la Legea Procuraturii:

  1. lărgirea componenței Consiliului Superior al Procurorilor astfel încît să fie diluată influența și rezistența la schimbare a vechiului nucleu;
  2. lărgirea componenței comisiei de concurs pentru selectarea Procurorului General, astfel încît să includă mai mulți oameni din societatea civilă și chiar experți din alte țări;
  3. eliminarea cerinței ca Procurorul General să fie cetățean moldovean, adică să poată fi adus cineva din afară țării, (alde Laura Codruța Kövesi, chipurile).

Dodon și socialiștii au spus răspicat că nu vor accepta un procuror șef străin[4], deci una din cele trei propuneri ACUM a picat de la bun început. Cît despre celelalte două… așteptăm.

Cum a fost „eliberată” Procuratura

Însă înainte de a numi un nou procuror șef, trebuie de scăpat de precedentul. Eduard Harunjen a ignorat îndemnurile noii guvernări și petiția societății civile care-i cerea demisia, așa că noua alianță a venit cu o găselniță ridicolă. Pe 19 iulie, a adoptat o lege organică[5] prin care „interpretează” un alineat important din Legea cu privire la Procuratură: „textul «calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor» se referă inclusiv la persoana care a exercitat interimatul funcției de Procuror General, indiferent de faptul dacă a participat sau nu la ședințele Consiliului Superior al Procurorilor și/sau dacă a participat la procesele de adoptare a actelor acestuia.”

Cu alte cuvinte, Parlamentul a decis în 2019 că Eduard Harunjen era membru al CSP în 2016, deși, cel puțin oficial, el nu era. În baza acestei „interpretări” extrem de specifice, Parlamentul constată că Harunjen nu era eligibil pentru funcția de Procuror General și-i cere lui Igor Dodon să-l demită. În fața acestei acrobații juridice, procurorul șef anunță că își dă demisia[6] pentru a preveni crearea unui precedent legal periculos.

Cît despre numeroasele acuzații aduse lui Eduard Harunjen personal și procuraturii ca instituție, ele par să fi fost uitate în favoarea acestei găselnițe tehnice. Blocul ACUM promitea că procurorul șef va fi demis în urma evaluării muncii sale, evaluare care, se pare, nu mai este actuală sau necesară pentru noua guvernare.

Eliberarea pînă la capăt se amînă

În aceeași zi în care a tălmăcit creativ Legea Procuraturii, Parlamentul a și modificat-o nițel. E drept că nu sunt schimbările promise anterior, ci altele care țin de numirea șefului interimar al PG. Scaunul eliberat de Harunjen nu trebuie lăsat să se răcească, așa că deputații decid că CSP are trei zile de la demisia procurorului general să numească un interimar. Dacă CSP nu respectă acest termen ori dacă Președintele are „probe incontestabile” că alesul CSP-ului nu e bun, șeful interimar al PG va fi numit de Președinte prin decret, la propunerea Parlamentului.

Adică deputații și Președintele practic și-au dat undă verde să numească omul lor la conducerea PG pe termen nedefinit, atît cît le trebuie. Alesul lor e Dumitru Robu[7], despre Ziarul de Gardă scrie că e finul de cununie al unei procuroare cercetate penal, la rîndul ei cumătră cu Andrei Năstase[8]. Tot Dumitru Robu e procurorul care, în mai bine de doi ani de la primele arestări în dosarul parcărilor cu plată[9], a reușit să obțină doar o sentință de doi ani cu suspendare pentru Igor Gamrețchi. Deputații au votat pentru el fără a se sinchisi măcar să-l audieze în Parlament, iar Igor Dodon l-a prezentat ieri celorlalți procurori. Întrebat de presă despre suspiciunile că Dumitru Robu ar fi unul din oamenii lui Plahotniuc, Președintele a răspuns că pentru el „contează profesionalismul[10].

Reforma pe bune și numirea unui procuror general ne-interimar cică ar dura prea mult, potrivit lui Igor Dodon[11]: „Republica Moldova nu-și poate permite luxul menținerii unei instituții cheie în regim semi-funcțional. Or, procedura selectării și numirii procurorului general este una de lungă durată (de la 60 la 90 de zile lucrătoare), și poate afecta nu doar buna funcționare a eșichierului procuraturii, dar și drepturile cetățenilor în procesele și procedurile în curs de examinare”.

Tot pe placul lui Igor Dodon e și cîștigătorul concursului pentru șefia CNA - Ruslan Flocea, care i-a fost în ultimii ani secretar general la Președinție. În pofida acestui fapt, Ruslan Flocea spune că nu știa că a devenit vecin cu fiul Zinaidei Greceanîi[12].

Va urma…

Pînă una alta, sperăm că Dumitru Robu se va descurca mai bine cu șefia interimară a PG decît s-a descurcat cu dosarul parcărilor cu plată. Deputații pleacă de mîine în concediu, însă Maia Sandu și Igor Dodon au promis că Parlamentul se va întruni totuși în ședință extraordinară și în timpul vacanței. Reforma procuraturii rămîne între timp suspendată undeva la limita orizontului. Potrivit spuselor Președintelui, majoritatea parlamentară încă trebuie să decidă ce fel de reformă vrea să facă, adică nici nu au măcar o viziune generală comună, iar procurorul general va fi numit în „septembrie-octombrie-noiembrie”[13].

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.


  1. PLATFORMA ELECTORALĂ A PARTIDULUI SOCIALIȘTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA, alegeri.md ↩︎

  2. Ce presupune pachetul de dezoligarhizare al blocului ACUM?, acum.md ↩︎

  3. Blocul ACUM vine cu o inițiativă legislativă care să contribuie la alegerea unui Procuror General independent, acum.md ↩︎

  4. Igor Dodon: „Nu vom accepta un procuror general din străinătate”, unimedia.info ↩︎

  5. LEGE Nr. 86 din 19-07-2019 privind interpretarea articolului 17 alineatul (1) litera e) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, legis.md ↩︎

  6. ADRESAREA PROCURORULUI GENERAL, procuratura.md ↩︎

  7. Cine este și care-i averea potențialului procuror general interimar. Propunerea Parlamentului, agora.md ↩︎

  8. Noul procuror general interimar, finul de cununie al unei procurore anchetată penal, cumătră cu un ministru din noul Guvern, zdg.md ↩︎

  9. VIDEO/ Proiectul parcărilor cu interese, în instanță, zdg.md ↩︎

  10. (video) Primele declarații ale lui Dumitru Robu, după numirea în funcția de procuror general interimar. Ce sfat i-a oferit Igor Dodon?, unimedia.info ↩︎

  11. Igor Dodon , facebook.com ↩︎

  12. VIDEO/ Cum arată casa lui Ruslan Flocea, candidatul la șefia Centrului Național Anticorupție,zdg.md ↩︎

  13. Vezi 9 ↩︎