La ultima ședință a Parlamentului, în timp ce deputații se certau din cauza creditului rusesc, vicespeakerul Vlad Batrîncea a găsit timp să mustre[1] partenerii occidentali de dezvoltare, ONG-urile și jurnaliștii. Pe lîngă clasicul „nu criticați, lăsați guvernarea să muncească”, deputatul socialist s-a arătat deranjat că jurnaliștii îi iscodesc pe medici despre problemele cu care aceștia se confruntă pe timpul pandemiei. Batrîncea a mai vorbit și despre „bun-simț”, afirmînd că occidentul dă acum „milioane de euro” neimpozitați jurnaliștilor, în loc să-i dea, de-o pildă, medicilor.

Acuzațiile sunt tipice[2] pentru partidele din actuala coaliție, care nu prea se au de bine cu societatea civilă și presa neafiliată. Totuși, declarațiile deputatului Batrîncea merită un pic de atenție, mai ales în lumina Zilei Libertății Presei și în contextul în care premierul Chicu[3] deja amenință presa indirect cu „pierderea businessului” și „finanțării geopolitice”.

De ce partenerii occidentali dau bani ONG-urilor și jurnaliștilor?

Vicespeakerul Batrîncea a pus la îndoială buna judecată a partenerilor occidentali care au decis să dea bani ONG-urilor și presei pentru „mai multă lumină în problema COVID-ului.”

Aici trebuie făcută o precizare pentru cititorul neinițiat: ONG-urile și jurnaliștii uneori pot însemna același lucru. Unele redacții își creează asociații obștești pentru a obține acces la granturi și a-și suplimenta veniturile foarte modeste din abonamente și publicitate. ONG-urile[4] sunt niște grupuri voluntare de cetățeni care se ocupă de diverse probleme de interes public, iar unul din scopurile principale e facilitarea dialogului dintre cetățeni și autorități.

Donatorii promovează democrația, iar presa e un pilon important

Partenerii occidentali promovează un model de societate democratică în care cetățenii sunt informați, participă la procesul decizional și cer răspundere guvernanților, inclusiv prin intermediul organizațiilor societății civile și mass-media. Anume de asta, atunci cînd ajută direct guvernul prin granturi sau împrumuturi, partenerii de dezvoltare sunt interesați să susțină și societatea civilă care să asigure responsabilitatea democratică a guvernanților. De exemplu, Uniunea Europeană își condiționează[5] ajutorul oferit guvernului cu respectarea anumitor angajamente, inclusiv din domeniul democrației și drepturilor omului.

Repararea dezechilibrelor

Acuzațiile deputatului Batrîncea nu iau în considerație obstacolele prin care trece mass-media autohtonă, cum ar fi monopolul pe piața de publicitate[6] sau un Consiliu al Audiovizualului care s-a făcut că nu vede și nu a prevenit nicicum capturarea mass-media[7] de companii afiliate PSRM-PD – informații obținute, de altfel, tot de la ONG-uri. Una din menirile banilor veniți din Vest este repararea dezechilibrului financiar și de tiraj pe care l-au creat trusturile media pro-guvernamentale sau controlate politic.

Transparența reformelor finanțate cu bani occidentali

Donatorii vor să știe ce se întîmplă cu banii pe care aceștia îi oferă ca Moldova să devină un vecin mai stabil. Fără presă, cine știe, poate că eșecul multiplelor reforme în justiție[8] ar fi trecut drept un succes? Monitorizarea derapajelor sistematice sunt indispensabile în asigurarea transparenței reformelor și programelor finanțate de occidentali, iar presa are un rol important în acest proces.

Finanțatorii externi dau bani pentru domenii pe care statul nostru a eșuat să le susțină suficient, fie din sărăcie, fie din alte motive. Diverse precedente, cum ar fi cumpărarea deputaților, schimbarea sistemului electoral, anularea alegerilor, au demonstrat că statul RM este un partener instabil și nu tocmai de nădejde. Situația din mass-media e la fel de bolnavă ca și cea din sistemul medical și are nevoie de susținere în egală măsură, cel puțin.

Cîți bani de fapt au dat finanțatorii pentru mass-media și pentru doctori în ultimul timp?

Republica Moldova a beneficiat de curînd de asistență financiară[9] din partea UE în valoare de €87 mln pentru acoperirea necesităților imediate și pentru depășirea consecințelor de lungă durată provocate de criza pandemică. Suplimentar, Comisia Europeană a decis să ofere €100 mln[10] pentru îmbunătățirea stabilității macroeconomice și atenuarea consecințelor provocate de pandemie. De asemenea, Comisia Europeană colaborează[11] cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și alocă €30 mln pentru achiziționarea obiectelor necesare și distribuirea lor în mod eficient sistemelor de sănătate din cele șase țări din cadrul Parteneriatului Estic.

Nu e clar de unde vicespeakerul Batrîncea a luat cifra vagă de „milioane de euro” pe care presa ar fi primit-o în această perioadă, dar Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, a dat de înțeles că socialistul exagerează.[12] În orice caz, insinuarea lui Batrîncea că partenerii occidentali au preferat să dea bani jurnaliștilor în detrimentul medicilor e una mincinoasă.

Despre bun-simț, salarii decente și bani în plic

„Dacă este un jurnalist cu bun-simț, de ce el nu poate activa cu 5-7 mii de lei, salariul mediu pe economie?”

Deputatul Batrîncea încearcă să deseneze tabloul unui jurnalist căruia îi pasă doar de bani, insinuînd că oricine ar cîștiga mai mult decît un salariu mediu pe economie, sau, doamne ferește, mai mult decît un deputat, ar trebui să moară de rușine. Însă un deputat socialist ar trebui să știe că un salariu mediu pe economie, dacă această economie e una săracă, nu echivalează cu un salariu decent. Studiile INCE, Platzforma sau Syndex ne spun clar despre cît înseamnă un salariu decent la noi.

Dacă e să ne referim la aspectul profesional, independența financiară a unei redacții o include și pe cea editorială. Cu cît este mai independentă o instituție mass-media, cu atît sunt mai mari șansele ca cetățenii să obțină informații obiective.

În fine, chiar dacă ar fi adevărat că unele staruri din media au salarii mari, ei nu reprezintă majoritatea.

„De ce un jurnalist trebuie să primească mii de euro fără taxe și impozite? În plic și fără taxe obligatorii de medicină?... Cei din ONG au salarii mult mai mari decît deputații!”

Toate organizațiile donatoare au reguli foarte stricte despre impozitare, așa că declarația deputatului Batrîncea despre „mii de euro în plic” e extrem de dubioasă.

Ar fi bine ca și deputații sau fundațiile afiliate să fie legate de astfel de reguli de raportare și răspundere. Atît Fundația Primei Doamne, cît și Exclusiv Media SRL a deputatului socialist Corneliu Furculiță, spre deosebire de ONG-uri, nu specifică[13] originea concretă a banilor și prezintă mari suspiciuni[14] în ce privește integritatea și transparența lor. De asemenea, spre deosebire de deputații socialiști, reprezentanții ONG-urilor nu pot declara drept surse de venit „evenimentele de familie”[15].

Lupta va fi reciprocă?

Vlad Bătrîncea: „Eu chiar totuși nu mă voi coborî la acest nivel să spun pe nume cine și și cum trăiește. Cine și ce a procurat în ultimii doi ani. Am informații. Am informația aceasta și dacă începem această luptă, ok, ea o să fie reciprocă!”

Ion Chicu: „Veți pierde mulți businessul, dacă nu vă schimbați atitudinea și nu livrați oamenilor informație. Și nici finanțarea geopolitică nu va mai fi o sursă durabilă.”[16]

Amenințările vicespeakerului și premierului ne dau de înțeles că noua linie politică a guvernării nu se va deosebi cu mult de cea de pe timpul regimului Plahotniuc și va continua să pericliteze munca societății civile.

Nemulțumirile lor sunt clare. Mass-media independentă, cea care nu depinde de finanțatorii socialiștilor, este incomodă. Reprezentanții coaliției de guvernare nicidecum nu pot concepe o guvernare bazată pe un control civic permanent din partea cetățenilor. Or, asta și este menirea ONG-urilor: de a reprezenta nevoile cetățenilor în fața structurilor guvernamentale și de a monitoriza politicile și programele publice.


  1. Vlad Bătrâncea atacă presa. Vicespicherul le cere partenerilor occidental să nu mai finanțeze presa independentă, tv8.md ↩︎

  2. În viziunea lor, ONG-urile sunt vinovate pentru tot răul din țară, de la imixtiune în treburile statului pînă la legături cu necuratul. ↩︎

  3. Monopolul Pieței de publicitate, watch.cpr.md ↩︎

  4. Domnul Ghilețchi și ostaticii controlului civil, sic.md ↩︎

  5. Federica e poveri, sic.md ↩︎

  6. Monopolul Pieței de Publicitate, watch.cpr.md ↩︎

  7. Capturarea Mass-media, api.md ↩︎

  8. Ce nu e în regulă cu proiectul de reformă a justiției al lui Nagacevschi, newsmaker.md ↩︎

  9. UE sprijină bilateral Republica Moldova, mfa.gov.md ↩︎

  10. Comisia Europeană acordă 100 de milioane de euro Republicii Moldova. Suportul financiar este suplimentar celor alte 87 milioane de euro, unimedia.info ↩︎

  11. Moldova va beneficia de ajutor financiar din partea UE pentru atenuarea impactului crizei provocate de coronavirus, unimedia.info ↩︎

  12. Conducători ai ONG-urilor de media, despre „atacul” socialistului Batrîncea la adresa jurnaliștilor: „Ar trebui să-și reconsidere poziția”, zdg.md ↩︎

  13. Sponsorii binefacerii prezidențiale, zdg.md ↩︎

  14. Procesul cu Președintele, rise.md ↩︎

  15. Un deputat PSRM a obținut peste 100 de mii de euro de la evenimentele de familie, newsmaker.md ↩︎

  16. Postare Ion Chicu de Ziua Libertății Presei, facebook.com ↩︎