Против Лома Нет Приема.

Igor Dodon a fost la Strasbourg și a ținut un discurs. Un discurs lung, siropos și plin de contradicții, așa cum ne-a obișnuit. Președintele Moldovei are capacitatea să fie fratele românilor la recepția de 1 decembrie, putinist la parada de la Moscova, pro-autonomie în Găgăuzia și pro-centralizare la Chișinău. Din păcate, pentru acest stil de a face politică există internet. Și la internet au acces atît cei din Strasbourg, cît și noi, finanțatorii călătoriilor președintelui – plătitorii de taxe din Moldova. Așa că am decis să analizăm discursul.

Pentru a nu fi acuzați de subiectivitate, vom folosi numai declarațiile din trecut ale președintelui. Să trecem la vorbe.

La Strasbourg, Dodon zice că Guvernul Maia Sandu nu a fost stabil

„Multe lucruri ne-au reușit împreună, însă, din păcate, Guvernul nu a fost unul stabil, fapt ce a dus la demisia lui și la numirea, în noiembrie 2019, a unui nou cabinet de miniștri.”[1]

La Chișinău, imediat după demiterea Guvernului Maia Sandu, Igor Dodon vedea în altceva cauza căderii Guvernului

„Maia Sandu, în afară de promisiuni peste promisiuni, nu a fost capabilă să arate rezultate. Este grav că motivul care a dus la finalul de astăzi este încăpățânarea Maiei Sandu de a înainta un procuror politic. A fost o inițiativă anticonstituțională prin care se încerca subordonarea politică a procurorului.”[2]

Pe cine să credem? Pe Dodon de la Strasbourg, care spune că Guvernul a fost demis pentru că e instabil? Sau pe Dodon de la Chișinău, care spune că Guvernul a fost demis pentru că Maia Sandu s-a încăpățînat să numească un procuror politic?

La Strasbourg Igor Dodon e contra geopoliticii

„Mi-aș dori ca Moldova să nu mai fie catalogată ca fiind prorusa, proeuropeana, proamericană, proromânească. Noi avem cetățeni care în același timp pot susține toate aceste direcții, sau niciuna. Important este nu să generăm stereotipuri geopolitice, dar să îmbrățișăm valorile democratice. Scopul meu și dorința mea cea mai mare ca președinte este să unesc oamenii, să combat aceasta divizare geopolitică falsă, creată de partide politice în goana lor pentru a obține un segment de electorat pe care să-l controleze exclusiv.”

Igor Dodon a avut în ultimii ani 17 întîlniri cu Vladimir Putin, atît în cadrul unor ședințe de grup, cît și în multe întîlniri bilaterale.[3] Dodon a avut zero întîlniri bilaterale cu președinții Ucrainei și României și la fel de multe cu președinții SUA, Franței sau cu cancelarul Germaniei. Igor Dodon spune la Strasbourg că își dorește o politică externă echilibrată. În același timp, una din principalele 5 promisiuni electorale din prezidențiale a fost interzicerea unionismului în Moldova. Tot în perioada electorală a înfuriat deputații din Rada de la Kiev cu declarația că „De facto, Crimeea este parte a Federaţiei Ruse acum, juridic nu a fost recunoscută de către Occident şi de majoritatea țărilor. Și juridic nu ştiu dacă va fi recunoscută în timpul apropiat.”[4]

La Strasbourg Dodon luptă cu corupția și reformează justiția

„La ora actuală, principalele eforturi ale Președintelui, Parlamentului și Guvernului țării noastre vizează implementarea mai multor reforme, în mod special reforma justiției și lupta cu corupția.”

Mai mult decît atît, la Strasbourg pentru Dodon lupta cu corupția e mai importantă decît temele false geopolitice:

„În timp ce unii politicieni încearcă să pună în prim-plan ca importanță teme geopolitice, gen unirea cu Romania, lupta cu Moscova, lupta cu americanii și alte teme false, pentru mine și echipa de la guvern o amenințare reala la adresa securității statului este una internă. Una reală, nu geopolitică. Una cu care niciun guvern nu a luptat până acum cu adevărat: corupția.”

Nu aceeași era poziția președintelui cît timp la putere era Plahotniuc. Întrebat la jurnaliști de ce nu luptă cu schemele, Dodon se scuza prin faptul că „nu are împuterniciri”:

„Când nu poți să promovezi inițiativele în Parlament, am luat decizia să compensăm cu întâlnirile cu poporul și acțiunile de caritate, pregătindu-ne de alegerile parlamentare. Dacă oamenii vor susține la alegeri partidul președintelui, vom face ceea ce nu am reușit până acum. Trebuie să rezolvăm problema cu justiția, Procuratura, dar cu această majoritate parlamentară este imposibil. Am fost întrebat de ce nu distrug scheme de corupție, dar este imposibil, fiindcă nu am atribuții.”[5]

Între timp președintele nu a primit nici o atribuție în plus și are exact aceleași atribuții ca în 2018, cînd era imposibil. Dar se bucură de un guvern susținut de o majoritate parlamentară cu aceiași democrați, care anterior îi opreau inițiativele anticorupție.

La Strasbourg Igor Dodon a observat o erodare a statului de drept

„La drept vorbind, statul de drept a fost practic erodat pe parcursul ultimilor ani în Republica Moldova. Ați constatat și dumneavoastră nu o dată acest lucru, dar noi l-am simțit la modul direct.”

Este adevărat că președintele Dodon a simțit pe pielea lui erodarea statului de drept, mai ales în cele 7 cazuri cînd Curtea Constituțională l-a suspendat pentru refuzul de a promulga legi. Președintele a fost în acele momente extrem de pasiv, nu a încurajat proteste, nu s-a adresat forurilor internaționale, iar membrii Curții Constituționale, care au luat acele decizii sunt liberi și fără griji, ceea ce arată că președintele și justiția le-au iertat micile greșeli anticonstituționale. Să fi fost o înțelegere?

Dar respectul președintelui pentru separarea puterilor în stat imediat dispare odată cu fuga lui Plahotniuc din Moldova. Președintele prezidează prima ședință a Guvernului Chicu. Președintele participă la ședințele interne ale PSRM și vorbește în numele socialiștilor, auto-declarîndu-se liderul lor „informal”.

„Noi insistăm. Colegii, partidul și eu ca lider informal, insistăm pe această poziție: coaliție de guvernare. Ne așezăm, discutăm condițiile, este necesar, semnăm acord.”[6]

Or, asta contravine clar deciziei Curții Constituționale din 12 decembrie 2017, conform căreia: „prin depunerea jurământului de către Președintele Republicii Moldova acesta își asumă un angajament juridic faţă de întreg poporul Republicii Moldova. Astfel, Președintele Republicii trebuie să facă dovada imparțialității şi neutralității sale politice. De asemenea, în Hotărîrea nr. 24 din 27 iulie 2017 Curtea a subliniat că şeful statului joacă rolul unui arbitru, sau al unei puteri neutre, fiind detașat de partidele politice. Președintele este un element important al sistemului politic, dar acesta nu este un partizan al politicului.”

Suntem de acord cu Igor Dodon că în ultimii ani statul de drept din Moldova a fost erodat. Și erodarea continuă, în special prin depășirea atribuțiilor și încălcarea jurămîntului de președinte chiar de către autorul discursului de la Strasbourg.

La Strasbourg Dodon a spus în franceză că indiferent de limba vorbită trebuie să acționăm în baza drepturilor omului și statului de drept

„Urmează să conștientizăm că, indiferent de specificul național și limbile vorbite, trebuie să acționăm doar împreună, pentru valorile pe care le împărtășim și pentru stabilitate bazată pe cooperare, drepturile omului și statul de drept.”

Cu o lună mai devreme, la Ankara, în limba turcă, Erdogan, în conferința de presă comună cu Igor Dodon mulțumea Moldovei pentru „extrădarea” profesorilor turci și ajutorul Moldovei în lupta cu organizația lui Gulen. Mai mult, președintele Turciei a solicitat lui Igor Dodon sprijin în închiderea liceelor Orizont și transferarea lor în gestiunea unei organizații pro-guvernamentale din Turcia.[7]

La acea conferință Igor Dodon nu a spus nimic despre drepturile omului. Nici despre răpirea ilegală a profesorilor turci.

A tăcut.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.


  1. Discursul Domnului Igor DODON, Președintele Republicii Moldova, la sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, presedinte.md ↩︎

  2. Declarație de presă a președintelui Igor Dodon în legătură cu căderea Guvernului Maiei Sandu, moldpres.md ↩︎

  3. Dodon Igor, President of Moldova, Event feed, en.kremlin.ru ↩︎

  4. Dodon despre Crimeea: „De facto, e parte a Rusiei; juridic, acest lucru nu e recunoscut de nimeni”, deschide.md ↩︎

  5. Dodon își justifică inacțiunea în lupta împotriva schemelor de corupție: „Compensăm prin întâlniri cu poporul”, agora.md ↩︎

  6. După Consiliul republican al PSRM, Igor Dodon se vrea jucător activ la negocierile cu Blocul ACUM, moldova.europalibera.org ↩︎

  7. Erdogan îi mulțumește lui Dodon pentru extrădarea profesorilor turci și cere transferarea liceelor „Orizont” în gestiunea sa, cotidianul.md ↩︎