Săptămîna trecută, candidatul la președinție Igor Dodon a refuzat provocarea la o dezbatere din partea Maiei Sandu, principala sa contracandidată. Acesta a explicat că preferă să aibă dialog cu cetățenii, live-uri pe internet și întrevederi cu staff-ul electoral.

„Le dau posibilitate oponenților să se dueleze între ei ... Toate televiziunile sunt ale lor, nu au decât. Vor să arate cît sunt de frumoși și cît sunt de deștepți? Cine e cel mai frumos și cel mai deștept, faceți un pas înainte și mergeți la emisiuni și arătați ce puteți, dar eu o să merg și o să vorbesc cu cetățenii.” [1]

El a mai zis că „o să hotărască” pe urmă dacă va participa la dezbaterile din turul II („dacă o să fie”) și că nu e corect să meargă acum „cu hora la cîte 3 dezbateri în fiecare seară”.

Nu e prima dată

Igor Dodon pare să repete tactica din 2016, în care a absentat de la confruntările cu ceilalți candidați în primul tur (trimițîndu-și în toate cazurile un reprezentant), dar a participat în toate cele 5 dezbateri din turul doi. [2]

Anul trecut, la alegerile locale din Chișinău, favoriții Ion Ceban și Andrei Năstase au făcut un blat tacit și și-au dat întîlnire în turul II, fără a participa măcar la o singură dezbatere în prima rundă electorală.[3]

Citește și: Andrei Năstase & Ion Ceban versus dezbaterile

Aceeași situație s-ar putea repeta și acum. Maia Sandu l-a chemat pe Igor Dodon la o confruntare publică, dar nu e clar dacă ea va participa la dezbateri cu alți candidați. Săptămîna trecută, spre exemplu, ea l-a trimis pe Vladimir Bolea la dezbaterea cu Renato Usatîi.[4]

Explicăm mai jos de ce e avantajos pentru Maia Sandu și Igor Dodon să evite dezbaterile în primul tur, dar e dezavantajos pentru alegători și pentru procesul democratic.

De ce favoriților nu le plac dezbaterile

Candidații cu cele mai multe șanse de victorie sau de a trece în turul II nu sînt interesați să participe la dezbateri. Favoriții nu au mult de cîștigat dacă se arată mai iscusiți la retorică și argumentare decît rivalii lor cotați mai prost. În schimb, se supun cîtorva riscuri:

◾ Pot să piardă alegători mai puțin devotați dacă au o prestație mai proastă decît ceilalți participanți la dezbatere. Indiferent de șanse și popularitate, în cadrul dezbaterilor, un candidat mai mărunt are toate șansele să pună la un punct un favorit cu vreun argument bine ticluit sau o întrebare potrivită.

◾ Pot să piardă potențiali alegători pentru turul II. Indiferent de cine se arată superior în cadrul dezbaterii, favoriții se gîndesc la turul II, cînd vor trebui să cîștige voturile candidaților care nu au trecut. Maia Sandu probabil nu vrea să intre în discuții aprinse cu Andrei Năstase sau alți candidați de dreapta, pentru a nu supăra alegătorii fideli ai acestora. La fel, Igor Dodon nu are nicio motivație să alieneze electoratul lui Renato Usatîi și al Violetei Ivanov/Ilan Șor.

◾ Dacă se întîlnesc în turul II, favoriții pot decide în doi agenda dezbaterilor. Dacă participă la confruntări cu alți candidați în primul tur, le este mai greu să controleze discuția – oricare din concurenții electorali poate introduce în dezbatere întrebări și subiecte potențial inconfortabile pentru favoriți.

Pe scurt, în situațiile cînd există unul sau doi candidați cotați considerabil mai bine decît restul, participarea la dezbateri comportă pentru ei mai multe riscuri decît oportunități.

Citește și: Prima dezbatere Dodon vs Sandu: fact-check
Dezbateri pe final de campanie: cine a manipulat mai mult?

De ce titularilor nu le plac dezbaterile

Într-o situație aparte se află titularii posturilor disputate la alegeri. Candidatul care cere un al doilea mandat trebuie să și-l apere pe primul. Fie că vorbim de primar, fie de președinte, cei care se află deja în funcție și vor să rămînă acolo trebuie să prezinte un raport de activitate și să poată răspunde la toate întrebările și criticile pretendenților. Ei sînt nevoiți să-și apere precedenții patru ani de activitate, să-și scoată în evidență reușitele, să-și scuze sau, mai des, să-și nege greșelile și eșecurile. Cei care candidează pentru prima dată la o anumită funcție nu au această responsabilitate și au în schimb un cîmp mai larg de atac.

În același timp, deținătorii funcțiilor trebuie să convingă publicul că ei au un plan, o viziune pentru un nou mandat. Adică argumentarea lor trebuie să acopere două arii diferite, ceea ce îi face și mai vulnerabili în fața atacurilor oponenților. În teorie cel puțin, cei care rîvnesc la un al doilea mandat sînt mai ușor de pus în defensivă.

Situația nu este unică pentru Moldova. În SUA, țară cu o tradiție puternică a dezbaterilor prezidențiale, The Atlantic[5] și NPR[6] scriu despre cum președinții în funcție, de obicei, pierd primele dezbateri din campanie. Unul din motive ține de faptul că președinții, în virtutea funcției, își pierd deprinderea de a răspunde direct la critici, a fi înfruntați pe față și se prezintă mai „ruginiți” la dezbateri. Șefii cei mari de la Casa Albă nu au de ales, dar guvernatorii, senatorii și alți demnitari aleși la nivel local din SUA refuză tot mai des să participe la dezbateri televizate pentru a-și apăra fotoliul.[7]

Egalitatea, competiția și informarea cetățenilor

De fapt, titularii funcțiilor se lansează în campanii deja avantajați – numele și fețele lor le sînt cunoscute alegătorilor, populînd toate buletinele de știri timp de ani de zile. De regulă, tot ei sînt cei care au acces la resurse administrative și sponsori.

Rolul dezbaterilor este să niveleze terenul de joc. Ele pun candidații pe picior de egalitate – or, în condițiile unei confruntări de idei, nu poți face mare uz de banii pompați în publicitate, resursele administrative, concerte sau cadouri electorale. Mai ales că participarea la dezbateri este gratuită.

De fapt, confruntarea directă dintre idei și viziuni este una dintre cele mai importante elemente ale procesului democratic. Cetățenii au ocazia nu doar să audă tiradele cu promisiuni ale candidatului, dar și să le vadă puse la îndoială de contracandidați și, dacă au noroc, de către moderatorul dezbaterilor. Platformele electorale nu sînt doar prezentate, dar și comparate. Alegătorii au șanse mai mari să iasă cu o înțelegere mai bună a programelor și personalităților candidaților, decît de la o slujbă de biserică cu predici politice sau de la un concert electoral.

Sănătatea și interesul public

În contextul crizei de sănătate publică, cînd candidații au (sau ar trebui să aibă) mîinile legate în a interacționa direct cu cetățenii, dezbaterile televizate sînt o metodă sigură și accesibilă de a ajunge în fiecare casă, cu risc redus de contaminare, după cum remarcă și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte.[8] Cu alte cuvinte, ar fi mai responsabil din partea candidaților să rărească întîlnirile directe cu alegătorii și să participe la mai multe dezbateri televizate.

Potrivit Codului Electoral[9], televiziunile naționale au obligația să organizeze dezbateri electorale, în direct și numai în orele de audiență maximă, suportînd eventualele costuri ale acestora. Asta înseamnă că statul practic recunoaște că dezbaterile servesc unui interes public sporit, care justifică amestecul în grila de emisie a difuzorilor media privați. Să refuzi participarea în dezbateri în acest context, înseamnă să deconsideri acest interes și să irosești resursele puse la dispoziție de mass media. Mai mult, de absența sau prezența favoriților depinde dacă posturile media vor cîștiga sau suferi de la obligația din lege.

Cîte bordeie

Problemele dezbaterilor electorale însă merg dincolo de participarea și prestația candidaților. Într-o țară ca a noastră, cu o televiziune publică de o imparțialitate dubioasă și numeroase canale afiliate politicienilor, calitatea eventualelor dezbateri este un motiv în plus de îngrijorare.
Anume de asta, propunerea CCA din august – de a avea dezbateri doar la Moldova 1, și a le retransmite în direct la celelalte canale, ca măsură anti-pandemie – a fost văzută cu ochi răi.[10] Or, una din temeri era că moderatorii televiziunii naționale vor fi indulgenți cu actualul președinte și-l vor păzi de întrebări incomode.

Pînă la urmă CEC s-a oprit la jumătate de drum și doar a permis televiziunilor să preia live-ul de la Moldova 1. Chiar și așa, decizia lasă un spațiu de manevră prea mare pentru televiziunile afiliate, care pur și simplu își pot închide ușile în fața candidaților din opoziție. Retransmițînd doar dezbaterile de la televiziunea națională, acestea vor lăsa acești candidați fără timpul de emisie pe care-l au prin lege pentru a se adresa audiențelor acestor canale.

Concluzie

Dezbaterile sînt esențiale pentru procesul democratic, iar pe timp de pandemie – și pentru sănătatea publică. Candidații la prezidențiale nu trebuie să aleagă dintre a participa la dezbateri și a vorbi direct cu alegătorii, cum sugerează Igor Dodon. Dezbaterile electorale sînt exact asta – o comunicare cu cetățenii, una în care ești verificat, contrazis și pus la punct cînd greșești sau minți. Cu alte cuvinte – un dialog adevărat, nu un monolog confortabil în fața susținătorilor sau la televiziunea unui coleg de partid (informal, desigur).

Boicotarea dezbaterilor în primul tur de către Igor Dodon și, potențial, Maia Sandu este un calcul politic egoist. Dacă nici lidera PAS nu va participa, vom avea din nou un blat ca în 2019, fie și unul tacit, o mică înțelegere de cartel între candidații cei mai bine cotați – înțelegere care le convine în perspectiva turului II, dar care limitează dreptul la informare și alegere al cetățenilor.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Răspunsul lui Igor Dodon la invitația Maiei Sandu privind participarea la o dezbatere electorală, tv8.md ↩︎

  2. Dezbateri electorale pentru alegerile prezidenţiale 2016 / Alegeri 2016, e-democracy.md ↩︎

  3. Alegerile de duminică: Cinci diferențe față de localele din 2018, sic.md ↩︎

  4. VIDEO. Prima dezbatere electorală la TVR MOLDOVA. A participat liderul PPPN, Renato Usatîi şi reprezentantul PAS, tvrmoldova.md ↩︎

  5. Why Incumbents Lose Presidential Debates, theatlantic.com ↩︎

  6. How Presidential Debates Have Impacted Incumbents, npr.org ↩︎

  7. Incumbents' new strategy: Rejecting TV debates, bangordailynews.com ↩︎

  8. Apelul Public al Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte care îndeamnă candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova să participe la dezbateri electorale, promolex.md ↩︎

  9. Codul Electoral al Republicii Moldova, art. 70, alin. 3, legis.md ↩︎

  10. Alegeri prezidențiale/ Președintele CA a propus ca televiziunile să nu organizeze, ci să fie obligate să retransmită dezbaterile electorale de la M1. Ce a decis CEC și ce spun reprezentanții presei, zdg.md ↩︎