Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 4-10 mai.

Dez-acordul Curții

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional acordul de împrumut cu Rusia, în urma cîtorva sesizări separate din partea partidelor de opoziție, însă motivarea acestei hotărîrii încă nu a fost publicată. Judecătorul Eduard Ababei s-a abținut de la examinarea acestor sesizări după ce deputatul PAS Sergiu Litvinenco a cerut recuzarea lui Ababei fiindcă e cumnatul ministrului finanțelor Serghei Pușcuță, responsabil de negocierea împrumutului. Socialistul Vasile Bolea a cerut, în schimb, recuzarea lui Nicolae Roșca, care a fost anterior coleg de partid cu Litvinenco, ceea ce ar l-ar face părtinitor față de fostul său coleg. Curtea a respins însă această cerere.

Tot deputatul PAS a mai publicat niște detalii despre negocierea acordului. Ca autor al sesizării, Litvinenco a primit de la CC documentele prezentate de guvern privind acordul. Din ele reiese că guvernul a aprobat acordul fără a aștepta avizul Băncii Naționale; textul articolului 7.2, care ar fi permis consolidarea unor datorii private către bănci rusești în datorie de stat a Moldovei, a fost propus de ministrul Pușcuță, și tot la cererea sa a doua tranșă ar fi fost transferată abia la toamnă, deși Rusia era gata să dea banii în mai. Potrivit lui Litvinenco, planul era ca Igor Dodon să primească banii înainte de campania electorală. De cealaltă parte, reprezentantul Ministerului Finanțelor a spus că a doua tranșă era planificată pentru toamnă fiindcă dobînda se calculează din momentul transferului, iar întrucît banii nu erau necesari acum, guvernul a hotărît să nu plătească dobînda degeaba.

După ce s-au lămurit cu acordul de împrumut, judecătorii constituționali vor examina sesizarea lui Vladimir Țurcan, care nu e de acord cu decizia prin care a fost demis de la șefia CC și înlocuit cu Domnica Manole.

Opinii cu dosar

Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat că lui și altor membri CSM le-a fost cerută demisia în noiembrie 2019 de către trimiși ai noii guvernări. Din partea Președinției a fost trimis Nicolae Posturusu, iar din partea guvernului Nicolae Eșanu, consilier al prim-ministrului. Nina Cernat, o altă membră CSM, a confirmat informația.

Nicolae Posturusu spune că nu a fost o cerere, ci un „schimb de opinii”. Dorel Musteață insistă că fost șantajat de autorități, iar dosarul intentat fratelui său ar fi o „răfuială politică”. Procuratura Anticorupție a declarat pentru Ziarul de Gardă că fratele membrului CSM e cercetat pentru escrocherii în proporții deosebit de mari, iar investigația face parte din dosarul privind frauda bancară.

Din criză în criză

O altă hotărîre importantă a Curții Constituționale din această săptămînă a fost că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, acestea vor trebui să fie organizate în baza sistemului proporțional, nu mixt, și nu mai devreme de 17 august. Sesizarea la CC pe această chestiune fusese depusă încă în octombrie 2019, cînd membrii coaliției PSRM-ACUM dădeau asigurări că nu se anticipează niciun fel de anticipate. Dar de atunci s-au schimbat multe, iar eventualitatea anticipatelor a prins ceva mai mult contur în această săptămînă.

Luni, reprezentanții PD și PSRM au ținut o ședință comună, cu participarea președintelui Dodon și premierului Chicu, pentru a discuta etapele de ieșire din criza sanitară. Fix înainte de asta, PDM s-a întrunit în ședință pentru a-și stinge propria criză, în timp ce Dodon și Chicu erau cel puțin prin preajmă. La sfîrșitul săptămînii trecute, deputatul Eugeniu Nichiforciuc, unul din fruntașii PDM, a promis o schimbare majoră în partid. După o ședință de șapte ceasuri încheiate cu „discuții în contradictoriu” n-a urmat nicio schimbare (cel puțin la exterior), deși existau zvonuri că grupul Nichiforciuc-Andronachi, văzut ca fiind mai apropiat de socialiști, ar fi urzit împotriva lui Pavel Filip. S-a mai zvonit că premierul Chicu ar fi putut prelua (acum sau mai tîrziu) cîrma partidului, lucru pe care „tehnocratul” l-a infirmat. La rîndul său, Filip a confirmat indirect că a dorit excluderea lui Nichiforciuc. Filip a dat asigurări că în urma ședinței s-a găsit „numitor comun” cu toți deputații.

Însă vineri afirmația a fost contrazisă. Patru deputați – Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc, Elena Bacalu și Oleg Sîrbu – au părăsit barca PDM. „Am decis să răspundem apelului fostului coleg Andrian Candu cu privire la necesitatea consolidării opoziției parlamentare în baza unui bloc de solidaritate națională. Nu mai avem timp de ezitări,” a explicat Ivanov. Candu tocmai lansase un apel în care a chemat toată opoziția parlamentară, dar și disidenți din coaliție, să se consolideze într-un bloc care să dea jos guvernarea, inclusiv din cauza modului în care este gestionată criza sanitară. Deputații din Partidul Șor au acceptat oferta, punîndu-se astfel bazele unui bloc cu 19 mandate.

Deocamdată coaliția PSRM-PDM are majoritatea în Parlament, însă președintele Dodon a sugerat că, în eventualitatea în care PDM va mai pierde deputați, el va prefera anticipate, fără a preciza cum acestea ar putea fi declanșate. Încercînd un truc de psihologie inversă, Dodon le-a urat „good luck” celor din PAS și PDA dacă aceștia vor alege să se lege cu „pațanii” lui Plahotniuc și Șor. La rîndul său, Maia Sandu a spus că nu vede necesitatea creării unui nou bloc, dar a dat de înțeles că va accepta riscurile de imagine dacă va trebui să participe la formarea unui nou guvern, „mai bun pentru cetățeni.”

La poalele valului

Joi, autoritățile au avut vești bune: s-a anunțat o scădere de 27% a numărului de infectări cu noul coronavirus față de săptămîna precedentă (20-26 aprilie). În medie, un bolnav a infectat 1,24 alte persoane, față de 2,4 anterior. Rata de mortalitate e de 3 la sută, la fel ca și rata de infectare în rîndul lucrătorilor medicali (un număr total de peste 1100). Ceea ce autoritățile au omis să spună e că și numărul de teste efectuate a scăzut cu 5% față de săptămîna respectivă, semn că strategia de testare a rămas nemodificată în pofida stocului suplimentat. Pe cît de durabilă e scăderea în asemenea condiții?

Una din măsurile de relaxare permise de autorități pentru a sărbători scăderea e și permiterea întrunirilor religioase, însă doar în aer liber și cu respectarea măsurilor sanitare. Familia prezidențială a profitat de ocazie și a mers la o biserică din capitală, uitînd însă de măști și distanța socială. Din 11 mai, se deschid piețele, cu excepția celor din Chișinău și Bălți, însă centrele comerciale rămîn deocamdată închise.

Podul de sub pod

În săptămîna în care s-au împlinit 30 de ani de la Podul de Flori, ajutorul trimis de România în lupta cu coronavirusul a fost întîmpinat de autoritățile moldovene sub podul de la Telecentru. Decizia a fost criticată de partidele de opoziție, dar și unii membri ai Partidului Democrat. Potrivit lor, convoiul cu ajutoare trebuia întîmpinat în Piața Marii Adunări Naționale.

La ceremonia de predare a echipamentului medical a venit și un grup de protestatari cu tricoloare, inclusiv deputați și consilieri municipali din opoziție, care l-au huiduit pe premierul Ion Chicu, ceea ce l-a făcut pe ambasadorul român Daniel Ioniță să intervină. El le-a spus să protesteze în altă parte și l-a desemnat responsabil de liniștirea spiritelor pe fost primar Dorin Chirtoacă.

Săptămîna trecută, din România a sosit și o echipă de medici pentru a-i ajuta pe colegii lor moldoveni. Georgiana Matei, coordonatoarea uneie dintre grupurile de medici români, spune că situația e gravă, fiind îngrijorată îndeosebi de numărul mare de doctori tineri infectați aici. Ea mai spune că e surprinsă de măsurile slabe de prevenție și că pe stradă mulți oameni umblă fără măști.

Cumpărați cumpărați

ZdG scrie că ministrul de interne Pavel Voicu vrea să profite de starea de urgență pentru a cumpăra un lot de terminale radio, în valoarea de 11,5 mln lei, fără a organiza o licitație publică. Licitațiile anterioare au fost contestate și ulterior anulate pe motiv că specificațiile tehnice din caietul de sarcini ar fi favorizat unul și același agent economic – S&T IT Services (fosta Bass-Systems).

Și Inspectoratul General al Poliției s-a apucat să cumpere mașini pe vreme de pandemie. MAI și premierul Chicu au sugerat că achiziția trebuie făcută pentru că UE a alocat deja bani pentru ea. De fapt, potrivit Promo-LEX, partenerii europeni au oferit banii în calitate de suport bugetar și nu a existat nicio condiție explicită ca din acești bani să se cumpere mașini. În plus, Promo-LEX afirmă că achiziționarea unor mașini noi nu vor îmbunătăți semnificativ timpii de intervenție ai poliției fără alte măsuri complementare.

Decît o opinie

Procuratura Generală a oferit un răspuns curios la o sesizare depusă de deputatul Serghei Sîrbu. Parlamentarul ceruse tragerea la răspundere contravențională a președintelui Dodon pentru că s-ar fi amestecat în treburile Curții Constituționale atunci cînd a vorbit la telefon cu judecătorul Vladimir Țurcan, pe atunci șef al instanței. PG a amintit că președintele țării se bucură de imunitate în conformitate cu legea fundamentală și îi sugerează lui Sîrbu să se adreseze Parlamentului pentru o soluție politică. Constituția într-adevăr zice că președintele „nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.” Însă procurorii nu au explicat cum au ajuns la concluzia că presupusa acțiune de amestec în treburile Curții reprezintă o opinie a președintelui Dodon, de vreme ce nici măcar nu s-au apucat să verifice faptele invocate.

Sondaje vechi și noi

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de iData, 47% din respondenți au o opinie bună despre creditul rus și doar 15% au o opinie negativă. 29% cred că, prin intermediul creditului, Rusia va controla lucrurile în stat. Marea majoritate a respondenților cred că împrumutul trebuie cheltuit pe pensii și salarii, iar sistemul medical vine abia pe locul trei. Investițiile în economie, sprijinul pentru mediul de afaceri și reparația drumurilor sunt pe ultimele locuri.

Igor Dodon rămîne cel mai popular politician, cu 24,2%, urmat la distanță de Maia Sandu cu 11,4%. În caz de alegeri anticipate, 26,3% din respondenți ar vota cu PSRM, 12,4% cu PAS, 4,5% cu PDM, 3,7% cu Platforma DA și tot 3,7% ar vota cu Partidul Nostru.

Tot săptămâna asta, Renato Usatîi a acuzat IMAS că a falsificat un sondaj din decembrie 2019 în favoarea lui Igor Dodon și a guvernului Chicu. Potrivit lui, din varianta publicată a sondajului au fost omise întrebările și rezultatele care-l dezavantajau pe președinte. Spre exemplu, la întrebarea despre cei mai corupți politicieni, Igor Dodon era pe locul doi după Vlad Plahotniuc, iar la întrebarea despre cei mai sinceri politicieni pe primul loc era Maia Sandu. Directorul IMAS Doru Petruți a explicat că e dreptul comanditarului, în acest caz Public Media Group, să aleagă ce rezultate publică, iar pe Usatîi l-a acuzat de furt și șantaj.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.