Pentru că felul în care i-am întîmpinat pe cei 42 de medici români n-a fost destul de umilitor, premierul Ion Chicu a ținut să accentueze că aceștia au venit nu atît pentru a ne da o mînă de ajutor în lupta cu noul tip de coronavirus, cît pentru „schimb de experiență”[1]. Moldova, spunea Chicu, are o rată de decese de la Covid excepțional de mică – de 3% comparativ cu rata globală de 7%, sau 5,7% în România – iar asta înseamnă că îi putem învăța pe cei din România cîte ceva.

Pe lîngă faptul că se înscrie în polemica despre cine ajută Moldova mai tare (estul sau vestul)[2], relativizîndu-se în cazul dat aportul României, mesajul premierului e periculos din alte motive.

Problema este că statistica oficială a mortalității de la Covid e o oglindă strîmbă a realității. Adevărul este că nu putem face o comparație validă cu alte state la acest capitol. Din cauza unui guvern netransparent, pur și simplu nu avem suficiente date pentru estimări obiective în ceea ce privește ratele de deces.

Depinde...

Diferite state numără diferit cazurile de deces de la Covid[3], de aceea și discrepanțele sunt mari. Experții spun că este inutil[4] și chiar periculos[5] să comparăm statele după acest indicator. Cu alte cuvinte, declarațiile de tipul celor ale premierului Chicu trebuie evitate.

Printre factorii care pot crește sau descrește statistica oficială a mortalității sunt capacitatea și nivelul de testare la coronavirus, cine anume este testat, dacă se fac sau nu teste post-mortem, dacă se numără sau nu decesele în afara spitalelor, starea sistemului de sănătate etc. Nu în ultimul rînd, dacă autoritățile sunt transparente și cazurile de deces sunt raportate cu bună-credință.

Încercăm să ne lămurim.

Cum se testează și cine e testat

Diferențele dintre state în ceea ce privește rata fatalității poate fi explicată prin diferitele strategii de testare – contează numărul de teste făcute și ce categorii de persoane sunt testate și, respectiv, confirmate ca avînd Covid[6].

În general, procentajul de cazuri fatale printre cei infectați oficial va fi mai mic acolo unde se testează masiv și se identifică inclusiv asimptomaticii și cei cu simptome ușoare. Testarea masivă înseamnă că numărul de decese se împarte la mai mulți infectați, iar asta înseamnă o rată mai mică. Însă dacă se testează mai ales cei cu simptome și cei din grupurile vulnerabile, nu mai funcționează aceeași logică. Iată de ce rata mortalității în Germania, în care vîrsta medie a celor testați pozitiv e de 45 de ani și unde se testează inclusiv asimptomaticii, este mult mai mică decît în Italia[7], unde au fost testați mai ales cei în vîrstă (60 ani în medie).

În Moldova și România vîrsta medie a celor infectați e aproximativ aceeași - 47 și, respectiv, 46 de ani. Și, cu toate că niciuna din cele două țări nu testează masiv[8], nivelul de testare e diferit. Dacă Moldova efectuează peste 5000 de teste la un milion de locuitori, în România acest indicator depășește 14000.[9] Dar există și alte diferențe. De exemplu, în Moldova doar 1,7% din cei infectați sunt în categoria de vîrstă 80+,[10] în timp ce în România acest indicator e 5%.[11]

Asta e categoria de vîrstă cea mai vulnerabilă – cu o rată de deces e de 18%, dublu față de categoria 70-79 ani[12]. Evident, diferența poate afecta și statistica deceselor.

Apoi, diferă definițiile de caz Covid folosite în cazurile suspecte. De altfel, România și-a revizuit de cîteva ori algoritmul de testare pentru a include noi categorii de cazuri suspecte[13] și pentru a lărgi spectrul persoanelor care vor fi testate (inclusiv bolnavi de boli cronice).[14] În Moldova, Protocolul Clinic Național despre coronavirusul de tip nou, chiar dacă poartă subtitlul „provizoriu”, nu a fost actualizat de la publicare, adică de la sfîrșitul lui martie.[15]

Chiar dacă nu știm cum anume se vor reflecta în statisticile deceselor aceste diferențe de testare și descoperire a cazurilor, însăși existența acestora face compararea statisticilor și, respectiv, a succeselor medicale, mult mai grea.

Definiția decesului de COVID și testarea post-mortem

Experții consideră[16] că statele care reflectă doar decesele persoanelor testate pozitiv și spitalizate se fac vinovate de subraportare. La începutul lui aprilie, Marea Britanie a descoperit că statistica oficială, care număra doar persoanele testate pozitiv la Covid care au decedat în spitale, este mult mai mică decît cea a certificatelor de deces care menționează Covid ca și factor de deces.[17] La alt capăt avem Belgia, care raportează o rată de mortalitate record pentru Europa.[18] Asta pentru că aici statistica deceselor Covid include și persoanele suspectate că ar fi decedat de la Covid, fără o confirmare stabilită prin testare.

Nu am putut identifica vreun regulament sau metodologie în Moldova care ar defini decesele de la Covid și ar explica cum ele sunt calculate. Protocolul Clinic Național (provizoriu!) nu conține o astfel de definiție. Însă, după cum reiese din comunicatele autorităților, toate persoanele care au decedat de Covid în Moldova erau spitalizate în momentul decesului. Mai mult, acestea au fost confirmate cu Covid anterior; cel puțin în rapoartele oficiale nu au existat cazuri în care o persoană netestată să fie trecută pe răbojul coronavirusului.[19]

În România decesul unui pacient confirmat cu Covid-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente,[20] în conformitate cu recomandările OMS.[21] Dacă persoana decedată era numai suspectată de Covid, de la aceasta sunt colectate probe pentru diagnostic virologic. Cu alte cuvinte, în țara vecină persoanele suspectate de Covid-19 care au decedat sunt testate post-mortem și incluse în statisticile deceselor de Covid. Teste post-mortem se fac și în Spania, în timp ce în alte state, cum ar fi Germania, Marea Britanie și Turcia, aceasta nu e o practică constantă.[22]

În Moldova nu am găsit cerințe similare. Chiar dacă există un ordin al Ministerului Sănătății cu privire la managementul cazurilor de deces al pacienților cu Covid-19, acesta nu vorbește despre testarea post-mortem a celor suspectați de infectare sau dacă aceștia se includ în statistica deceselor de Covid.

De altfel, autoritățile din sănătate au fost în centrul unui scandal[23] cînd au fost acuzate că ar fi refuzat să testeze o pacientă decedată, care se aflase anterior în aceeași încăpere de spital cu o altă persoană care a decedat de Covid. Primarul satului Crocmaz, de unde era femeia, a solicitat autorităților ca femeia să fie testată post-mortem, pentru a ști dacă există un pericol pentru comunitate. Doamna a fost înmormântată fără ca să i se preleveze probele. Ulterior s-a confirmat că fiica doamnei înhățase virusul.[24] Atunci Ministerul a comunicat pentru Ziarul de Gardă că rudele ar fi fost cele care au refuzat transportarea femeii decedate la spital pentru prelevarea probelor, declarație care a fost negată de primar.

Contactați telefonic, cei de la ANSP ne-au confirmat că în Moldova nu se fac teste post-mortem la Covid.

Cu alte cuvinte, cifrele raportate de autoritățile moldovenești nu neapărat sunt comparabile cu cele ale altor state și, cu siguranță nu ne permit să tragem concluzii pripite privind succesele în prevenirea deceselor.

Tot de la Covid

De altfel, noul coronavirus poate ucide în mod diferit. În primul rînd, e vorba de cazurile în care decesul survine propriu-zis de la complicațiile provocate de Covid. O altă posibilitate e ca noul coronavirus să exacerbeze problemele de sănătate deja existente. OMS recomandă ca în ambele cazuri decesele să fie numărate împreună.

Apoi, criza Covid poate afecta indirect, dar foarte grav, pe cei care nu au virusul dar suferă de alte maladii cu potențial letal. În condițiile în care întregi instituții medicale de importanță regională sau secții de spitale intră în carantină și se instituie reguli care limitează accesul pacienților în spitale și policlinici – așa cum s-a întîmplat în țara noastră[25] – se reduce drastic nu doar numărul de persoane care primesc tratament, dar și al celor diagnosticate corect.[26]

În plus, consecințele pe termen lung ale maladiei asupra sănătății oamenilor încă nu sunt pe deplin cunoscute și pot fi foarte grave.[27]

Cu alte cuvinte, costurile în vieți ale Covid pot fi semnificativ mai mari decît ceea ce arată testele și statisticile oficiale.

Timpul

Încă o diferență care face dificilă compararea statisticilor de mortalitate în rîndul celor infectați este evoluția pandemiei în timp. Din cauza că din momentul infectării pînă la survenirea complicațiilor care pot conduce la deces trece o perioadă de timp, rata mortalității în cazurile confirmate va fi mai mare spre sfîrșitul epidemiei.[28] România a raportat primul caz de Covid pe 26 februarie, cu cele mai multe cazuri detectate pe 11 aprilie și un maxim al deceselor pe 8 mai. În Moldova primul caz a fost înregistrat pe 8 martie, cele mai multe cazuri pozitive pe 13 mai, iar maximul deceselor de pînă acum a fost înregistrat de două ori, pe 9 și 11 mai. Este foarte posibil și sperăm foarte mult ca maximul deceselor în țara noastră să fie depășit deja. În orice caz, era prematur pentru premierul moldovean să se laude cu statistici la doar ceva mai mult de o săptămînă de la vîrful infectărilor de atunci, iar faptul că maximul deceselor și cel al infectărilor pentru o zi a fost atins după aceste declarații e grăitor.

Sistemul medical

Am menționat deja că spitalele din republică au devenit focare de infecții. Unele și-au închis ușile de tot,[29] altele au închis secții întregi.[30] Aproape o pătrime din toți infectații în țara noastră sunt lucrători medicali (față de o șeptime în România), iar cazurile de deces în rîndurile acestora au ajuns la 11.

Întrebați despre aceste statistici, autoritățile, chiar și cînd admit că cei din linia întîi sunt mai supuși riscurilor, nu uită să adauge că aceștia se îmbolnăvesc și în afara locului de muncă,[31] declarații care cel puțin nedumeresc. Pe de altă parte, atunci cînd apar dezvăluiri despre dotarea inadecvată a celor din linia întîi,[32] sau condițiile proaste din spitale,[33] autoritățile și politicienii reacționează bolnăvicios[34] sau dau vina pe guvernele precedente. Totodată achiziționarea, importul și donațiile de echipamente și teste fie se fac întîrziat[35] și cu probleme, fie devin subiectul discuțiilor politice și geopolitice.

O evaluare independentă realizat de Ala Tocarciuc la sfîrșitul lui aprilie constată că autoritățile centrale din Sănătate au avut „un răspuns întârziat și fragmentat.” Asta a avut un efect de domino în teritorii, unde pandemia a prins spitalele și medicii de familie fără ghiduri bine stabilite, fără echipamente și fără instruiri. Experta conchide că protecția personalului medical e problema cea mai gravă a efortului anti-Covid.[36]

O analiză a datelor disponibile pe portalul de achiziții publice în sănătate arată că primele respiratoare și viziere de protecție procurate de stat au ajuns în spitale abia în mai, că jumătate din măștile procurate sunt de bumbac și nu asigură protecția necesară medicilor, iar vizierele procurate sunt prea puține. Asta, mai degrabă decît contactele cu rudele și prietenii în afara orelor de muncă, ar explica rata de îmbolnăvire a personalului medical.

Rata înaltă de îmbolnăvire a personalului medical și indisponibilizarea a secții și spitale întregi înseamnă că sistemul medical e din ce în ce mai slăbit în fața riscurilor pandemiei. Asta poate conduce la consecințe din ce în ce mai proaste pentru viața și sănătatea cetățenilor.

Dincolo de statisticile zilnice: supramortalitatea

Există un oarecare consens al specialiștilor în sănătatea publică – datele raportate zilnic de autorități și instituții medicale peste tot în lume spun doar o parte a adevărului despre decesele de la Covid. Se consideră că un mod mai obiectiv de a calcula costurile în vieți ale epidemiei este să ne uităm la supramortalitate, adică diferența dintre numărul de decese în timpul pandemiei (oricare ar fi cauzele acestora) și media statistică pentru aceeași perioadă din an pe anii precedenți.

Financial Times a constatat în aprilie că numărul real de victime provocate de noul coronavirus ar putea fi mai mare cu 60% decît cel raportat oficial. Datele se bazează pe un calcul efectuat în 14 state și arată că numărul de decese în 2020 față de aceeași perioadă a anilor precedenți a fost de 122.000, cu mult peste numărul de 77.000 de decese raportate oficial din cauza Covid-19.[37]

Ca și indicator, supramortalitatea permite să ignorăm diferențele și datele care ajung întîrziat sau care, dintr-un motiv sau altul nu ajung în statistica oficială Covid – toate decesele cauzate de coronavirus vor ajunge eventual în statisticile mortalității generale. Iar identificarea diferențelor dintre acestea și statisticile medii pentru aceleași perioade din anii precedenți ne va ajuta să vedem adevăratul impact al pandemiei.[38]

Am aflat de la Biroul Național de Statistică că datele despre mortalitate pentru perioada de apogeu a coronacrizei încă sunt compilate și urmează a fi analizate, inclusiv comparativ cu perioadele similare din anii precedenți, ținînd cont de impactul Covid. ANSP la fel ne-a spus că datele despre decese (clasificate pe cauze) încă urmează să ajungă, colectarea acestora fiind mai anevoioasă anume din cauza stării de urgență.

Cu alte cuvinte, încă nu putem vedea dacă, similar multor altor state,[39] coronavirusul a afectat critic tabloul mortalității din țara noastră sau nu.

Cînd vorbește despre rata mortalității, premierul Chicu se referă la procentajul deceselor cauzate de Covid din numărul total de cazuri depistate. Pe de o parte, o testare mai masivă ar reduce rata. Însă pe de alta, faptul că în statistică nu se includ morțile nedepistate, desenează o imagine distorsionată a realității. Un calcul rapid în baza datelor din 13 mai ne arată că un număr ipotetic de ~131 morți nedepistate pe întreaga perioada a pandemiei va face ca indicatorul cu care se laudă domnul Chicu să fie la fel ca în România, adică 5.7%, și nu 3%. Pusă în contextul datelor despre mortalitatea Covid-19, cifra de 131 pare mare, însă raportată la media anuală a deceselor pentru perioada 2009-2018[40] care este de 39.449,6, ea ar reprezinta o creștere de doar 0,32%. După calendarul obișnuit al BNS, statistica deceselor va fi publicată abia în primăvara lui 2021, cînd o asemenea cifră va fi ușor de ignorat. Această cifră ar fi în schimb vizibilă în comparații dintre perioade mai scurte de timp (luni sau chiar săptămîni) din 2020 și media pe anii precedenți.

Concluzii

E clar de ce un guvern ar vrea o statistică „bună”. De exemplu, poți crea iluzia că ții și lupul sătul și oaia întreagă atunci cînd relaxezi restricțiile de izolare – cîștigi un like ușor de la business și cetățenii ofticați de #staiacasă.

Dar într-o pandemie, cifrele și statisticile nu sunt pentru a ne compara cu alte state, pentru a ne autofelicita sau pentru a cîștiga puncte politice. Ele sunt utile pentru a lua decizii de politici publice, a informa populația corect și a o motiva să acționeze conștiincios pentru a preveni creșterea infectărilor și deceselor.

Într-un interviu recent pentru CNN, biostatisticiana britanică Sheila Bird spunea că e periculos să compari statisticile diferitor state despre Covid: „în lipsa comparatorilor similari din alte state, riscăm să tragem concluzii eroice și probabil eroic de greșite despre diferențe”.[41]

Acolo unde s-a reușit stoparea pandemiei, aceasta s-a făcut prin respectarea de către populație a regulilor de autoizolare și distanțare socială, care a redus rata de infectare și a „aplatizat curba,” permițînd sistemului medical să facă față pandemiei. Pentru a convinge oamenii să respecte regulile e important ca politicienii să le explice gravitatea situației.

În același briefing în care a vorbit despre mortalitatea „joasă”, Ion Chicu a anunțat că regimul stării de urgență nu va fi prelungit. Între timp au fost ridicate restricții anterioare de aflare în spațiile publice și activitate economică. Chiar și regulile rămase în vigoare sunt adesea ignorate, inclusiv de politicieni.[42]

De la declarația premierului despre letalitatea joasă a noului tip de coronavirus în țara noastră, a fost atinsă de două ori cifra maximă de decese pe zi, acestea ajungînd la un total de 185 de vieți omenești. Adevăratul cost al pandemiei încă îl vom afla.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Premierul moldovean despre medicii români: Au ce învăța de la medicii noștri, romania.europalibera.org ↩︎

  2. În timp ce UE a decis să aloce R. Moldova 87 de milioane de euro pentru combaterea Covid-19, Dodon susține că „ajutor real și concret” a fost oferit de Rusia, China, Elveția și Turcia, zdg.md ↩︎

  3. COVID-19 death rate sinking? Data reveals a complex reality, dw.com ↩︎

  4. Is comparing coronavirus death rates futile?, dw.com ↩︎

  5. Why comparing coronavirus outbreaks in different countries can be misleading -- and even dangerous, edition.cnn.com ↩︎

  6. Coronavirus: Why are the death rates different?, dw.com ↩︎

  7. ibid. ↩︎

  8. Vlad Mixich: România face cele mai puține teste pentru coronavirus din UE, cu excepția Ungariei, Bulgariei și Greciei. Creșterea capacității de testare, esențială pentru ieșirea sigură din izolare, hotnews.ro ↩︎

  9. COVID-19 Coronavirus Pandemic, worldometers.info ↩︎

  10. COVID-19 în Republica Moldova: situaţia la zi, gismoldova.maps.arcgis.com ↩︎

  11. COVID-19: Date La Zi, datelazi.ro ↩︎

  12. Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19) PROTOCOL CLINIC NAȚIONAL PROVIZORIU, msmps.gov.md ↩︎

  13. Algoritmul de testare pentru coronavirus a fost schimbat, romania.europalibera.org ↩︎

  14. Ministerul Sănătății a aprobat creșterea numărului de persoane testate, romania.europalibera.org ↩︎

  15. vezi 12 ↩︎

  16. COVID-19 death rate sinking? Data reveals a complex reality, dw.com ↩︎

  17. The UK's 'coronavirus dashboard' may be under-reporting deaths significantly, edition.cnn.com ↩︎

  18. Coronavirus: Why so many people are dying in Belgium, bbc.com ↩︎

  19. Cronologia COVID-19 în R. Moldova. Cum a apărut și cum s-a răspândit virusul. Date statistice actualizate, zdg.md ↩︎

  20. Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), cnscbt.ro ↩︎

  21. INTERNATIONAL GUIDELINES FOR CERTIFICATION AND CLASSIFICATION (CODING) OF COVID-19 AS CAUSE OF DEATH, who.int ↩︎

  22. vezi 16 ↩︎

  23. Deces suspect la Ștefan Vodă: O femeie a fost înmormântată fără a i se preleva probe, chiar dacă a stat în aceeași secție cu o femeie decedată din cauza COVID-19, zdg.md ↩︎

  24. Ștefan Vodă: Fiica femeii decedate, în cazul căreia primarul solicita testarea post-mortem, a fost testată pozitiv cu COVID-19, zdg.md ↩︎

  25. Mai multe spitale din Moldova și-au închis unele secții din cauza infecției cu COVID-19. Unii lucrători medicali sunt în carantină, newsmaker.md ↩︎

  26. Estimating excess 1-year mortality associated with the COVID-19 pandemic according to underlying conditions and age: a population-based cohort study, thelancet ↩︎

  27. The emerging long-term complications of Covid-19, explained, vox.com ↩︎

  28. Coronavirus: Why are the death rates different?, dw.com ↩︎

  29. Coronavirus: Spitalul raional Ștefan Vodă, închis până pe 20 aprilie, newsmaker.md ↩︎

  30. Focar de infecție la Spitalul Sfânta Treime din Chișinău. Circa 40 de infectați într-o săptămână. 6 secții, închise, cotidianul.md ↩︎

  31. «Они — часть общества и могли заразиться другими способами». Как в минздраве объясняют высокий процент медиков среди зараженных, newsmaker.md ↩︎

  32. În jur de 450 de medici moldoveni, bolnavi. „Mai bine am fi echipați, decât acuzați pe nedrept”, anticoruptie.md ↩︎

  33. Infectată cu Covid-19, tratată în condiții inumane și criticată public de premier..., sanatateinfo.md ↩︎

  34. Vlad Bătrâncea atacă presa. Vicespicherul le cere partenerilor occidental să nu mai finanțeze presa independentă, tv8.md ↩︎

  35. Ceață în jurul lotului cu echipament medical din China; Autoritățile de la Chișinău se încurcă în declarații, jurnal.md ↩︎

  36. MOLDOVA: Healthcare System (HC) readiness and
    COVID-19 pandemic response evaluation
    , watchdog.md ↩︎

  37. Global coronavirus death toll could be 60% higher than reported, ft.com ↩︎

  38. Why the coronavirus death toll is misleading – and how we’ll get the true figures, weforum.org ↩︎

  39. EuroMOMO Bulletin, Week 18, 2020, euromomo.eu ↩︎

  40. Decedati pe Medii, Virste, Ani si Sexe, statistica.md ↩︎

  41. Why comparing coronavirus outbreaks in different countries can be misleading -- and even dangerous, cnn.com ↩︎

  42. Dodon a încălcat din nou regulile impuse de Comisia pentru Situații Excepționale. A pus singur poze pe Facebook care demonstrează acest lucru, tv8.md ↩︎