La un an jumate după plecarea lui Vladimir Plahotniuc din Moldova, fantoma sa mai bîntuie prin politica moldovenească. Săptămîna trecută, deputații PSRM au anunțat un proiect de lege privind lustrația și curățarea autorităților statului de influența oligarhică.[1] Proiectul prevede că persoanele numite în funcție în perioada 20 ianuarie 2016 – 8 iunie 2019, în care statul era capturat de Plahotniuc, vor fi demise de drept. Un alt proiect de lege la aceeași temă – avînd ca autor pe Vasile Năstase de la PDA – a fost înregistrat în aceeași zi cu număr de ordin consecutiv.[2] Acesta însă a fost retras pe 9 decembrie.

Leit-motivul

Cele două proiecte semănau foarte mult. Bunăoară, ambele începeau cu cîte un articol-preambul care conține referințe la regimul oligarhic și cum acesta a capturat majoritatea parlamentară și executivul, cu text aproape identic.

Și lista de funcții care urmează a fi eliberate prin lege tot era similară: șefi de la CA, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, CNPF, ANI, BNM, ANRE, ANRCETI, Agenția Națională pentru soluționarea Contestațiilor, Consiliul Concurenței și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Proiectul PPDA mai includea conducerea Curții de Conturi, funcționarii de rang înalt condamnați pentru infracțiuni în sfera publică și conducători ai întreprinderilor de stat și companii cu participare majoritară din partea statului.

Diferă și mecanismul de implementare. La socialiști – mandatele celor vizați în lege încetează de drept, în timp ce deputații PPDA propuneau ca ANI să identifice cine anume cade sub incidența legii și să îi verifice. Proiectul restras al PPDA prevedea și un test de integritate, care presupunea trecerea unui test la poligraf și ar fi putut salva funcționarii de demitere.

Nu știm dacă deputații au copiat unii de la alții, dacă au lucrat împreună sau dacă, pur și simplu, „mințile ilustre gîndesc la fel”. Vom vorbi în continuare despre proiectul care rămîne pe masa deputaților - cel al PSRM.

Musca pe lustră

Ambele proiecte condamnă în primul articol majoritatea parlamentară și guvernul care, în perioada 2016 -2019, ar fi acționat contrar intereselor poporului moldovenesc, în interesul regimului oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc, „exercitând puterea executivă sub conducerea sa și la ordinul său”.

Dacă în cazul PPDA această logică este de înțeles, cu PSRM lucrurile stau mai complicat. Mai mulți deputați din majoritatea parlamentară plahotniucistă încă încălzesc fotoliile parlamentare, iar PSRM a fost pînă nu demult în alianță formală cu pediștii, iar acum se află într-o coaliție neformală cu alți deputați care odinioară erau în partidul lui Plahotniuc.

Șeful democraților, Pavel Filip, a fost și prim-ministrul Guvernului care executa ordinele lui Plahotniuc. Filip și fracțiunea sa au votat demiterea Guvernului Sandu și au participat în majoritatea parlamentară alături de PSRM după noiembrie 2019. Actualul șef al Guvernului, Ion Chicu, susținut de PSRM, a fost ministru al finanțelor în acel Cabinet capturat.

După cum se plînge și BNM într-un aviz la proiectul de lege, ajuns în atenția redacției noastre, proiectul lustrației are o abordare „selectivă”, în sensul că „lasă în afara ariei de acoperire […] persoanele care cu adevărat au fost exponenți ai regimului totalitar (sic!) în perioada supusă lustrației și în prezent ar putea să se regăsească în guvernanța statului”.

Mai mult, socialiștii înșiși au făcut majoritate cu deputații lui Plahotniuc cînd a fost vorba de legi problematice cum ar fi introducerea sistemului mixt de vot. Alte legi controversate, precum cetățenia prin investiții sau amnistia capitalului, suspectată de a fi o formă de legalizare a miliardului furat,[3] au fost promulgate de Igor Dodon fără proteste.[4] Dacă șefii instituțiilor au fost executanți ai ordinelor lui Plahotniuc, atunci socialiștii i-au fost complici ocazionali.

De altfel, printre cei vizați de lustrație se numără și funcționari numiți în funcție de președintele Dodon, de exemplu – președinta ANI Rodica Antoci.[5] Aceasta s-a arătat nedumerită de proiectul socialiștilor și le amintește că, în 2017, Președinția nu a avut nicio problemă cu candidatura ei. Ba mai mult, ea dă de înțeles că printre autorii proiectului se numără persoane cu probleme de integritate:
„Ar fi bine ca pe viitor persoanele care sînt vizate în controalele ANI și înaintează anumite proiecte de legi ce sînt tangențiale cu Autoritatea să declare conflictul de interese pentru că are loc iarăși o încălcare a regimului juridic”.[6]

Un alt exemplu de colaborare PDM-PSRM pe timpul lui Plahotniuc e numirea în funcție a fostului șef ANRE Tudor Copaci, care a fost selectat de o comisie de evaluare al cărei secretar era socialistul Vladimir Golovatiuc.[7] Opoziția mai afirma atunci că Tudor Copaci era cumătrul lui Igor Dodon. Sub conducerea sa, ANRE a fost cît se poate de docilă guvernării PDM.[8]

Tot în domeniul energeticii, Igor Dodon e bănuit că l-ar fi ajutat pe Vlad Plahotniuc să-și pună omul de încredere Vasile Botnari la cîrma Moldovagaz. În ianuarie 2017, Igor Dodon se întîlnea cu directorul Gazprom Alexei Miller la Moscova, iar în februarie, Botnari era numit director Moldovagaz.[9]

Cu alte cuvinte, curățarea de elementul Plahotniuc propusă de PSRM este cel puțin incompletă, iar în esență ipocrită, de vreme ce socialiștii pe alocuri au sprijinit regimul și nu au avut probleme să se lege cu oameni apropiați oligarhului nici înainte de schimbarea regimului, nici după aceasta. Disonanța dintre fapte și vorbe trezesc bănuieli despre intențiile reale ale socialiștilor.

Vremea curățeniei

La fel de suspicios este momentul în care apar proiectele despre lustrație. De la adoptarea în Parlament a Declarației privind caracterul captiv al statului și fuga lui Plahotniuc a trecut un an și jumate. Coaliția PSRM-ACUM, cea care avea mai multă legitimitate întrucît reunea 61 de deputați, atît pro-ruși, cît și pro-europeni, cu un singur scop – dezoligarhizarea țării, s-a destrămat.

Activitatea acestei coaliții în a doua jumătate a lui 2019 a arătat că partenerii de atunci nu aveau pe agendă o „lustrație” a tuturor organelor puterii de elementele subserviente lui Plahotniuc. Acestea au optat, în loc, pentru un proces de curățare a justiției, inclusiv un fel de lustrație (evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor), prin care, teoretic, mai apoi să poată trage la răspundere pe cei ce au comis abuzuri în perioada lui Plahotniuc.[10] Cu alte cuvinte, planul era să curețe sistemul judecătoresc și procuratura, ca apoi justiția moldovenească să-și facă treaba de la sine, cum se cuvine.

Moștenind acest proces de la guvernul ACUM, cabinetul susținut de PSRM a întins și modificat conceptul evaluării externe pînă a uitat de el cu totul. Trebuia să-și facă treaba și noul procuror, selectat cu atîta migală încît a destrămat coaliția de atunci. Acum, întrebat de marea corupție politică, procurorul șef spune că „nu se ocupă de politică”.

Între timp, PSRM nu s-a dat în lături din a numi noi oameni în CSM împreună cu aliații lor de atunci din PDM, în pofida protestelor opoziției și a Comisiei de la Veneția, semnalînd o altă viziune de schimbare a lucrurilor în justiție.[11]

Mai mult decît atît, ANI avertizează că un proiect de lege înregistrat săptămîna trecută de socialiști va slăbi și capacitatea Agenției de a-și face treaba. Spre exemplu, acum ANI poate verifica averea și interesele unui demnitar sau funcționar public la trei ani de la încetarea mandatului. PSRM vrea să reducă acest termen la un an. Același proiect prevede că inspectorii ANI pot solicita încheierea mandatului unui funcționar cel mult un an de la încălcarea de către acesta a regimului de integritate, pe cînd acum au la dispoziție 6 luni după constatarea finală a încălcării. Antoci spune că, dacă proiectul de lege trece, ANI practic nu va mai putea solicita demiterea nimănui.[12]

În timp ce Vasile Năstase, în nota informativă la proiectul său retras, spunea că lustrația propusă de el trebuia să continue prin curățarea justiției, PSRM nici atîta lucru nu zice. Or, anume capturarea justiției a fost cea mai mare amenințare adusă statului Republica Moldova în timpul lui Plahotniuc. Procuratura și sistemul judecătoresc au fost instrumentalizate pentru represalii împotriva oponenților politici, anularea alegerilor și au trecut cu vederea sau chiar ajutat marea corupție.

Acum, cei care vor să lege mîinile Agenției Naționale de Integritate, iar pînă nu demult criticau evaluarea externă a judecătorilor ca fiind neconformă standardelor internaționale,[13] propun demiterea a zeci de funcționari de vîrf, fără a prevedea măcar vreun fel de procedură de stabilire a vinovăției sau contestare. Cum și de ce au fost selectate anume acele zece instituții pentru lustrație tot știu doar socialiștii.

Curățenia murdară de la vecini

Dacă va fi adoptată, legea ar putea fi contestată la CC, iar judecătorii constituționali vor căuta răspunsuri în practica CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului are o jurisprudență vastă pe subiectul legilor lustrației din Europa de Est după căderea regimurilor socialiste. Mai nou însă, CEDO a avut o cauză mult mai apropiată de noi – a examinat lustrația funcționarilor care au activat în timpul regimului lui Ianukovici în Ucraina. Acesta la fel era acuzat de autocrație și corupție de nivel înalt. Legea ucraineană interzicea pe 10 ani ocuparea funcțiilor publice de către persoanele care au ocupat anumite poziții în stat cel puțin un an în perioada februarie 2010 - februarie 2014.

CEDO a dat cîștig de cauză reclamanților recunoscînd că aplicarea lustrației ucrainene le-a încălcat drepturile protejate prin articolul 8 din Convenție (dreptul la viață privată și de familie), afectîndu-le reputația socială și profesională.[14]

Curtea nu spune că orice lustrație e rea. Dimpotrivă, ea a recunoscut că, dat fiind abuzul normelor democratice, a drepturilor omului și corupția endemică din perioada președinției lui Ianukovici, măsurile îndreptate împotriva celor care au fost personal asociați acestor evoluții sînt, în principiu, justificate. Totuși, Curtea a remarcat că legea nu prevedea vreo evaluare individuală a implicării celor vizați în acțiuni antidemocratice și că aceștia au fost eliberați prin efectul legii doar pentru că au ocupat o anumită poziție.

Curtea a pus la îndoială și consecvența autorităților. Deși ele și-au setat scopul de a restabili încrederea publică în instituțiile statului printr-o schimbare vizibilă a persoanelor din funcțiile publice, curățarea i-a vizat nu atît pe cei din fruntea statului, cît pe cei cu funcții mai puțin importante. CEDO notează, printre altele, că însuși președintele Poroșenko, cel care a promulgat legea, a fost ministru timp de opt luni în guvernul lui Ianukovici.

Într-un final, Curtea a notat că reclamanții au fost demiși din funcție și acest lucru a fost făcut public înainte ca să poată contesta aceste măsuri. Însăși procedura de contestare, potrivit CEDO, era prea anevoioasă și dura prea mult.

Principiile despre care vorbește Curtea sînt valabile și în cazul Moldovei. Legea socialiștilor nu conține vreo procedură de evaluare a comportamentului celor eliberați din funcție, a participării acestora în deciziile antidemocratice ale regimului lui Plahotniuc. Mai mult, aceasta nu prevede nici procedura de contestare a demisiilor. La fel, ca în cazul ucrainean, legea vizează unii funcționari de rang înalt și mediu, dar îi trece cu vederea pe cei de importanță și mai mare, de pildă miniștrii guvernului coordonat de Plahotniuc.

Totuși există și diferențe – proiectul PSRM e mai blînd, în sensul că „lustrația” presupune doar demiterea prin lege a șefilor unor instituții, fără alte consecințe pentru aceștia, cum ar fi imposibilitatea de a ocupa alte funcții publice. Pe de o parte, asta înseamnă că restrîngerea drepturilor persoanelor demise în acest mod ar putea fi calificată ca una mai mică. Pe de altă parte, asta înseamnă și că autorii legii nu au vreo problemă cu cei ce au ocupat aceste funcții pe timpul regimului oligarhic sau cu acțiunile lor, ci numai cu însuși faptul că le-au ocupat.

Forțele politice de la Chișinău ar fi putut construi întîi un consens public: să instituie instrumente ne-judiciare de reparare a crimelor fostului regim – comisii speciale de anchetă cu participarea mai multor actori și chiar o lege a lustrației argumentată cu probe și susținută de principalii actori politici, toate grupurile sociale și consultată cu specialiștii în domeniul statului de drept, a justiției în tranziție și a drepturilor omului.

În schimb, proiectul apare în contextul unei lupte pentru putere dintre grupări politice, din partea unei fracțiuni care tocmai au făcut alianță cu un alt grup acuzat de crime financiare și corupere politică.

Există suficiente temeiuri pentru a pune la îndoială constituționalitatea acesteii lustrații, iar autorii ar face bine să-l consulte cu specialiștii, inclusiv să solicite un aviz al Comisiei de la Veneția.

Concluzie

O inițiativă de lustrație aplicabilă celor care au colaborat activ cu regimul lui Plahotniuc a fost nu doar posibilă, dar poate chiar necesară după iunie 2019, cînd proaspătul Parlament cu o majoritate anti-oligarhică a adoptat Declarația cu privire la caracterul captiv al statului. O astfel de inițiativă trebuia să pună accent pe actele ce au subminat direct democrația, au încălcat drepturile omului și au condus la marea corupție și să vizeze cei mai relevanți exponenți ai acelui regim – nu doar executorii, ci și conducătorii. Justiția, care a fost probabil cel mai important instrument capturat de regim trebuia să fie sus în lista priorităților.

Proiectul socialiștilor țintește cîțiva șefi de instituții și nu le impută altceva decît că au fost numiți în funcție într-o anumită perioadă, dar trece cu vederea că cei mai importanți aliați ai oligarhului – prim-ministrul, miniștrii, deputații, organele justiției – rămîn basma curată și în fotolii comode. Mai mult, unii oameni foarte apropiați ai lui Plahotniuc, de exemplu Sergiu Sîrbu, juristul nepereche al regimului, este acum coleg de majoritate parlamentară al autorilor proiectului. După ce Parlamentul a condamnat traseismul politic cu voturile traseiștilor, nu ne mai surprinde că proaspăta majoritate parlamentară vrea să promoveze lustrația anti-Plahotniuc tot cu voturile celor care i-au fost și poate încă îi sînt apropiați oligarhului fugar.

De ce anume acum, de ce anume aceste 10 instituții și nu și alți demnitari, de ce demisie de drept la pachet și nu judecarea fiecărui caz în parte, de ce funcționarii au fost selectați după data numirii în funcție și nu după fapte, de ce legea repetă toate greșelile imputate de CEDO Ucrainei – toate aceste întrebări lăsate fără răspuns din partea socialiștilor pun la îndoială adevăratele lor intenții. În forma sa curentă, proiectul lustrației arată mai degrabă ca o tentativă de a recaptura instituțiile statului, așa cum acuză opoziția, decît de a le curăța de influența lui Plahotniuc. Iar prima schimbare – demisia benevolă directorului Consiliului Audiovizualului și înlocuirea sa cu socialista Ala Ursu-Antoci[15] – arată într-adevăr ca un prim pas în această direcție.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Proiectul de lege privind lustrația și curățarea autorităților statului de influența oligarhică (PSRM), parlament.md ↩︎

  2. Proiectul de lege cu privire la lustrația puterii de stat de influența oligarhică (PPDA), parlament.md ↩︎

  3. Legalizarea capitalului și amnistia fiscală ar putea transforma R. Moldova într-o spălătorie, zdg.md ↩︎

  4. Președintele Igor Dodon a promulgat controversatul pachet de reforme fiscale, moldova.europalibera.org ↩︎

  5. Rodica Antoci, numită în fruntea ANI: În 5 zile urmează să depună jurământul, unimedia.info ↩︎

  6. Șefa ANI, despre legea „lustrației” și posibila demisie: „Nu au fost obiecții vizavi de candidatura mea la funcția dată, iar acum sînt”, agora.md ↩︎

  7. Decizie privind rezultatele concursului pentru selectarea candidatului pentru funcție de Director al Consiliului de Administrație ANRE, parlament.md ↩︎

  8. Protest la sediul ANRE: Blocul ACUM cere micșorarea tarifelor la căldură și carburanți, cotidianul.md ↩︎

  9. Vasile Botnari, noul preşedinte al Moldovagaz. Dodon respinge acuzaţiile că ar avea vreo implicare în numirea acestuia în funcţie VIDEO, adevarul.ro ↩︎

  10. Justiția 2.0: speranțe mari, reformă mică, cpr.md ↩︎

  11. Comisia de la Veneţia, îngrijorată de modul în care au fost selectaţi cei patru membri ai CSM, votaţi în Parlament de PD şi PSRM, tvrmoldova.md ↩︎

  12. Proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132/2016, parlament.md ↩︎

  13. Moțiune de cenzură împotriva Guvernului RM, parlament.md ↩︎

  14. CASE OF POLYAKH AND OTHERS v. UKRAINE (17/10/2019), hudoc.echr.coe.int ↩︎

  15. Președintele CA, Dragoș Vicol, și-a dat demisia din funcție înainte de termen, media-azi.md ↩︎

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.