În Moldova, pandemia de coronavirus a picat prost, intersectîndu-se cu Postul Mare, acea perioadă cînd e de datoria sfîntă pentru fiecare creștin ortodox să se spovedească și să se împărtășe măcar o dată. La nivel spiritual, împărtășania, sau Sfînta Euharistie, e cea mai mare taină a Bisericii Ortodoxe, prin care se transmite credincioșilor harul sfinților. La nivel practic, asta înseamnă împărțirea de către preot enoriașilor adunați în grupuri compacte a unor bucățele de pîine muiate în vin, dintr-un singur potir și cu o singură linguriță. Chiar și fără împărtășanie, biserica nu-i cel mai sigur loc acum, chiar dacă preoții se încăpățînează să recunoască acest fapt.

Vineri treisprezece

După mai multe ezitări și mesaje contradictorii, vineri, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a dispus totuși sistarea pînă la sfîrșitul lunii a serviciilor religioase pentru toate cultele pe întreg teritoriul Republicii Moldova.[1] Doar înmormîntările sunt excepție, însă și acestea trebuie să țină cont de regula de a nu aduna mai mult de 50 de oameni.

Cum au reacționat cultele religioase? Biserica Catolică[2] și-a sistat activitatea, Biserica Baptistă[3] și-a sistat activitatea, Liga Islamică[4] și mai toate cultele mici la fel. Nu și cele două mitropolii ortodoxe.

Sîmbătă și duminică presa a dat imagini video cu slujbe în biserici.[5] În imaginile de sîmbătă la Biserica Sf. Dumitru din sectorul Botanica, enoriașii păreau a păstra „distanța socială” de un metru, unii purtau măști. Duminică, televiziunea publică a difuzat în direct Liturghia Duminicală. Cum a fost în alte biserici din toată țara, în care n-au intrat camerele televiziunilor, n-avem decît să ne imaginăm.

Deși sus-pușii bisericii ortodoxe ne asigură că se iau toate măsurile sanitare necesare și că, în genere, nu poți păți nimic rău în casa lui Hristos atît timp cît ești tare în credință, exemplele altor state care s-au ciocnit cu virusul mai devreme arată contrariul.

Coreea: Pacienta nr.31

Cazul pacientei nr.31 din Coreea de Sud este probabil cel mai elocvent exemplu despre cît de mare este riscul nerespectării principiului distanțării sociale.[6] Acest caz vizează direct o ceremonie religioasă. Nu este clar unde pacienta cu numărul 31 s-a infectat, dar în zilele anterioare diagnosticării, a călătorit în locuri aglomerate din orașul Daegu, precum și în capitala Seul. Pe 6 februarie a nimerit într-un accident de circulație minor în Daegu și a fost internată în spital. În timp ce se afla acolo, a participat la două slujbe religioase, la distanță de o săptămînă.

Total infectați în Coreea de Sud per grupuri la 2 martie 2020. Sursă: Reuters

Între aceste vizite, pe 15 februarie, medicii de la spital i-au sugerat să fie testată pentru coronavirus, deoarece avea febră mare. Ea a sfidat sfaturile medicilor și chiar a și luat prînzul cu un amic în bufetul unui hotel. Simptomele s-au agravat și abia pe 17 februarie, la insistența medicilor, a decis să fie testată. Așa a fost confirmat cel de-al 31-lea caz. La un moment dat în Coreea de Sud, 70 din 104 de infectați puteau fi corelați cu pacienta 31. În doar cîteva zile, din cauza neglijenței și amînării testării, numărul bolnavilor a crescut cu cîteva sute și ulterior mii.

Iran: sărutul morții

Pe lîngă nerespectarea distanței sociale, un alt aspect problematic al slujbelor religioase sunt unele practici cum ar fi venerarea moaștelor, icoanelor și lăcașelor sfinte. Orașul sfînt Qom este unul din primele focare de infecție de pe teritoriul Iranului, cunoscut pentru Mausoleul lui Masumeh, o locație care atrage mii de credincioși în timpul sărbătorilor mari. Iranul este dovada că credința nu întotdeauna ne apără de belele. Ca și clericii moldoveni, Iranul s-a încăpățînat să închidă definitiv lăcașele sfinte, apelînd la diverse metode de dezinfectare. De asemenea, clericii iranieni au invocat „puterea divină” a lăcașelor sfinte și capacitatea lor de a vindeca boli, iar credincioșii au obiceiul[7] de a le săruta și atinge. Azi, Iranul este a treia țară după numărul de infectați și construiește cimitire[8] pentru cetățenii neglijați. Speriați de cazul Iranului, Arabia Saudită a anunțat la scurt timp suspendarea[9] slujbelor și vizitelor orașelor sfinte ca Mecca sau Medina.

Atît cazul Coreei de Sud, cît și cel al Iranului ne vorbesc clar că în lupta cu noul tip de coronavirus trebuie să acționăm riguros. Carantina parțială sau simpla dezinfectare nu ajută, ci doar sistarea completă a activităților în masă.

„Lingura nu există”

Argumentările „influencerilor” religioși sunt de regulă de natură categorică, uneori fiind suficientă invocarea divinității. De exemplu, protoireul Pavel Borșevschi spune că biserica nu poate accepta utilizarea lingurilor de unică folosință la Sfînta Euharistie, pentru că „nu poate fi pusă lingura orișicăruia în portir.”[10] Iar Mitropolitul Basarabiei Petru în general zice că „nici o lege omenească nu poate întrerupe continuitatea Sfintei Liturghii.”[11] În ce circumstanțe totuși legea omenească poate opri pe cea bisericească?

Dați-i Cezarului ce-i a Cezarului…

Constituția garantează libertatea conștiinței și a cultelor religioase, stabilind totodată că acestea sunt autonome și separate de stat. Cu alte cuvinte, prezența la slujbă e un drept al fiecăruia, cum e și exercitarea dreptului la vot. Cu toate acestea, exercitarea dreptului la libera manifestare a convingerilor religioase poate fi restrîns conform legii în caz că e vorba de ocrotirea sănătății și moralei publice.[12] Mai mult ca atît, abaterea de la prevederile legale și ignorarea repetată a avertizărilor din partea guvernului, permit statului să acționeze în judecată Biserica și să-i suspende activitatea. De ce nu se întîmplă acest lucru și cît va mai continua samavolnicia clericilor e greu de prezis, însă încăpățînarea lor ar putea costa vieți omenești.

Este curios că anume bisericile ortodoxe au opus rezistență „cezarului”. Or Legea privind cultele spune că „statul recunoaște importanţa deosebită și rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe și, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viața, istoria și cultura poporului Republicii Moldova,” iar anume BOM a fost acuzată în repetate rînduri de implicarea[13] bisericii în politică, dar și observată ca actor politic foarte activ, amestecîndu-se în politicile publice[14] (rezistența față de adoptarea legii egalității, educația sexuală[15]). Elitele politice utilizează biserica și tot ce e legat de ea pentru interesele politice înguste, își fac poze de sărbători și pomelnice speciale.

Se pare că „recunoașterea” în lege nu înseamnă și un respect reciproc din partea bisericii, iar flirtul cu politicul doar încurajează comportamentul de vacă sfîntă. Cetățenii pot avea o relație mai complexă cu biserica, dar Guvernul ar fi bine să se gîndească bine la ce consecințe pot avea „relațiile speciale” cu un cult.

Nu lăsa pe mîine ce poți face azi

Ezitarea autorităților de a interveni și a stopa riscul neasumat al bisericii de a expune enoriașii la pericol ar putea aduce consecințe grave pentru cetățeni. Într-unul din articolele noastre recente, am vorbit despre importanța dialogului dintre stat și cetățeni pe timp de criză, despre cît de mult contează asigurarea cetățenilor că totul e sub control. Situația în care ne-am pomenit azi ne arată că pe lîngă dialog, mai este nevoie și de acțiuni convingătoare. Nici permiterea slujbelor religioase și nici desfășurarea alegerilor de la Hîncești nu fac față unei guvernări căreia îi pasă de propriii cetățeni, iar Codul Roșu nu trebuie neglijat de nimeni, nici măcar de cei care vorbesc în numele lui Dumnezeu.

Să luăm aminte. Pace tuturor.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.


  1. Comisia naţională extraordinară de sănătate publică, Hotărâre nr. 7 din 13 martie 2020 privind evoluția situației epidemiologice a infecției COVID-19, gov.md ↩︎

  2. Parohia Catolică din Chișinău îndeamnă oamenii să se roage de acasă sau să urmărească online slujbele, tv8.md ↩︎

  3. Apelul conducerii Uniunii Bisericilor în legătură cu amenințarea răspândirii COVID-19, baptist.org.md ↩︎

  4. Postare facebook a Ligii Islamice din Republica Moldova, facebook.com ↩︎

  5. Slujba la Biserica Sf. Dumitru, protv.md ↩︎

  6. How coronavirus cases exploded in South Korean churches and hospitals, reuters.com ↩︎

  7. Coronavirus: Iran holy-shrine-lickers face prison, bbc.com ↩︎

  8. Satellite images show Iran has built mass graves amid coronavirus outbreak, theguardian.com ↩︎

  9. Saudi Arabia suspends Umrah pilgrimage due to coronavirus fears, france24.com ↩︎

  10. Preotul Pavel Borșevschi: „Credincioșii nu pot veni la împărtășanie cu lingurița de acasă. Nu punem în potir lingura oricui, nu avem încredere”, agora.md ↩︎

  11. Scrisoare deschisă adresată Primului Ministru al R. Moldova, d-lui Ion Chicu, mitropoliabasarabiei.md ↩︎

  12. Lege privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie, legis.md ↩︎

  13. Religia ca factor de mobilizare politică în Republica Moldova, platzforma.md ↩︎

  14. Scrisoare deschisă împotriva implicării Bisericii Ortodoxe din Moldova în campania electorală, platzforma.md ↩︎

  15. Postarea fb Ion Andronache, facebook.com ↩︎