Alegerile parlamentare noi pe circumscripția 38 Hîncești au loc în pofida alertei Cod Roșu în legătură cu noul coronavirus. În briefingul său de duminică, CEC a anunțat că nu a putut amîna alegerile deoarece Constituția și legislația ar spune că restrîngerea dreptului la vot se face doar dacă Parlamentul decretează stare de urgență. Ministra sănătății a repetat același argument și a zis că decizia nu ține de instituția ei[1].

Autoritatea electorală centrală a decis să meargă înainte cu alegerile după ce sîmbătă seara a solicitat opinia Comisiei Naționale Extraordinare Sănătate Publică (CNESP), Consiliului Suprem de Securitate și Comisiei situații excepționale a raionului Hîncești. CEC spune că a primit răspuns de la ultimele două instituții, care au informat autoritatea electorală că restricțiile nu se referă și la organizarea alegerilor, însă trebuie luate măsurile necesare pentru prevenirea răspîndirii epidemiei. CEC a spus că vor fi dezinfectate spațiile, o dată la două ore, și pixurile pentru semnături, după fiecare utilizare. Ștampilele vor fi dezinfectate periodic.[2].

Dincolo de faptul că lipsește opinia CNESP, care are mai multă expertiză medicală, nici argumentele juridice ale CEC nu stau în picioare.

Ce a zis CEC

Dorin Cimil, președintele CEC: „Atît Constituția Republicii Moldova, cît și Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, asediu și de război indică faptul că restrîngerea unor drepturi sau a unor libertăți se face doar în cazul declarării stării de urgență, de asediu sau de război prin hotărîre de parlament, iar legislația electorală prevede că procesul de votare se suspendă în cazurile de dezordini în masă, calamități naturale, de alte circumstanțe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea votării.” [3]

Orice jurist, constituționalist sau nu, știe că restrîngerea unor drepturi sau libertăți civile se face NU doar în situații de urgență, de asediu sau de război. Dacă ești oprit de polițistul rutier pentru încălcarea vitezei, ți se limitează dreptul la libertatea circulației. Și nu e nicio stare de urgență. Dacă plătești impozite, ți se limitează dreptul la proprietate. Și tot așa. De ce amînarea cu cîteva săptămîni sau luni a alegerilor parțiale ar necesita stare de urgență nu e clar[4].

Fact-CEC

De fapt, CEC pur și simplu prezintă eronat ce scrie în Constituție și în Codul Electoral. Articolul relevant din Constituție, cu numărul 54, nu pomenește de starea de urgență sau de hotărîri ale Parlamentului. El spune că „exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care [...] sînt necesare în interesele securității naționale, [...] ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, [...].”[5]

Nici Codul Electoral nu cere decretarea stării de urgență, asediu sau război pentru a suspenda votarea, dar vorbește despre posibilitatea suspendării în caz de „circumstanțe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol”[6]. Or astfel de circumstanțe ar putea fi și, într-un fel au fost, constatate de Comisia Națională Extraordinară Sănătate Publică.

Poate mai important, prevederile „Legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război” sunt pur și simplu altele decît ce zice CEC. Legea spune că, „în perioada stării de urgență, [...] nu se admite [...] desfășurarea alegerilor autorităților publice centrale și locale și a referendumurilor republicane și locale”.[7] Legea nu spune că, fără stare de urgență, nu se admite amînarea alegerilor. Este pur și simplu o interpretare proastă a legii.

Urgență sau nu

De altfel, în lista măsurilor aplicabile pe durata stării de urgență din „Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război”, amînarea alegerilor nu se regăsește. În schimb, lista conține altele, cum ar fi instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară, introducerea regimului de carantină și luarea altor măsuri sanitaro-antiepidemice obligatorii, stabilirea unui regim special de lucru pentru agenți economici și instituții publice. Adică toate acele măsuri care deja au fost adoptate și implementate fără instituirea unei stări de urgență prin hotărîre a Parlamentului.

Examinată din perspectiva restrîngerii drepturilor constituționale, amînarea alegerilor ar avea precedente. Or, hotărîrea Comisiei Extraordinare despre interzicerea slujbelor bisericești este la fel o restrîngere a dreptului la libertatea conștiinței și libertatea cultelor. Instituirea stării de carantină și suspendarea transportului de pasageri (terestru și aerian) e o restricție a dreptului la libertatea mișcării. Iarăși, pentru asta n-a fost nevoie de o hotărîre a Parlamentului.

Tăcerea Comisiei

După cum reiese din cele relatate de președintele CEC Dorin Cimil, din cele trei instituții la care s-a adresat Comisia sîmbătă seara, doar CNESP nu a răspuns. Adică anume acel organ care e abilitat să adopte hotărîri privind declararea stării de urgență în sănătatea publică, să coordoneze activitățile autorităților, persoanelor fizice și juridice în scopul prevenirii, diminuării, răspunsului și lichidării consecințelor urgențelor de sănătate publică[8].

Tăcerea CNESP e surprinzătoare, dat fiind că hotărîrile sale au fost decisive în măsurile dispuse anterior. Și mai surprinzător este că la briefingul de duminică al premierului Chicu Ion, care este și șeful Comisiei, acesta nu a spus niciun cuvînt despre alegerile din Hîncești și a refuzat să accepte întrebări. Asta chiar în timp ce anunța măsuri cardinale de prevenire (de ex. închiderea tuturor punctelor comerciale cu excepția farmaciilor, alimentarelor și a benzinăriilor). Din nou, fără vreo hotărîre a Parlamentului despre starea de urgență.

De fapt, ține anume de competența Comisiei lui Chicu să declare stare de urgență în domeniul sănătății și nu a Parlamentului[9].

Cine e de vină?

Acțiunile CEC-ului sîmbătă seara și explicațiile de duminică dimineața se contrazic. Or, dacă alegerile puteau fi suspendate/amînate doar după o hotărîre de Parlament, cum afirma în briefing, care ar fi fost rostul să te adresezi în ajun la CNESP „cu privire la posibilitatea continuării activităților de organizare și desfășurare a scrutinului”[10]?

Am arătat mai sus că argumentul „stării de urgență” e mai degrabă o chichiță juridică decît unul valid, o excepție de neînțeles în rîndul altor decizii mult mai draconice. Dar cum rămîne cu rolul CEC și al CNESP?

Hotărîrea din 10 martie a CNESP[11] stabilea o regulă generală, potrivit căreia s-au înterzis întrunirile în masă cu participarea unui număr mai mare de 50 de persoane. Cumva, alegerile într-o circumscripție cu peste 60 de mii de votanți înregistrați și 44 secții de votare nu sunt considerate de autorități un eveniment care ar cădea sub incidența acestei reguli. CEC putea să constate acest lucru și să ceară suspendarea votării de duminica în temeiul articolului 56 din Codul Electoral, pe care l-a citat la briefing.

Pe de altă parte, CNESP ar fi putut și, probabil, trebuia să clarifice din timp dacă punctul citat din hotărîrea sa se aplică alegerilor sau, cel puțin să răspundă solicitării CEC pînă la începutul scrutinului. Comisia, în frunte cu premierul, se pare că pur și simplu a ignorat problema.

Concluzia pe care o putem trage e că cele două instituții și-au pasat responsabilitățile între ele ca într-un final să arunce mingea în terenul Parlamentului. Totuși potrivit, articolului 103, anume CEC organizează alegerile parțiale (pe circumscripție) și stabilește data la care acestea au loc.

Președintele răspunde

În timp ce scriam acest articol, în presă a apărut răspunsul președintelui Consiliului Suprem de Securitate, adică a președintelui Dodon[12], la solicitarea CEC despre oportunitatea desfășurării alegerilor în Hîncești. Răspunsul președintelui conține exact argumentul eronat despre restrîngerea drepturilor prin instituirea stării de urgență, pe care l-a enunțat CEC la briefing. Deci, se pare că și această decizie nu s-a făcut fără Igor Dodon.

Excepția care dăunează regulii

Briefingul prim-ministrului după ședința CNESP de duminica făcea apel la responsabilitatea cetățenilor, întreprinderilor, cultelor religioase dar și a autorităților în această perioadă dificilă în care „distanța socială” este cel mai bun remediu pentru evitarea consecințelor pandemiei. Premierul anunța noi restricții care vor afecta semnificativ viețile oamenilor, restricții care nu au fost contestate pînă acum și probabil nu vor fi.

În contextul acestui apel, alegerile din Hîncești par o excepție de neînțeles, or anume autoritățile au ignorat imperativul de a fi responsabili și precauți, în fața unui pericol pe care nu îl cunoaștem suficient. În schimb, s-au acoperit cu argumente legaliste, așa cum o fac de regulă și pe timp de calm.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.


  1. Dumbrăveanu: „Noi am fi vrut stoparea alegerilor de la Hâncești!” De ce nu a fost amânat, totuși, scrutinul?, tv8.md ↩︎

  2. Briefing organizat de Comisia Electorală Centrală privind desfășurarea alegerilor parlamentare noi în circumscripția electorală uninominală nr 38, municipiul Hâncești, facebook.com ↩︎

  3. ibid. ↩︎

  4. Constituția Republicii Moldova. Comentariu, p. 216, constcourt.md ↩︎

  5. Constituția Republicii Moldova, lex.justice.md ↩︎

  6. Codul Electoral, lex.justice.md ↩︎

  7. LEGE Nr. 212 din 24-06-2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, legis.md ↩︎

  8. HOTĂRÎRE Nr. 820 din 14-12-2009 cu privire la Comisia națională extraordinară de sănătate publică, legis.md ↩︎

  9. LEGE Nr. 10 din 03-02-2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, art. 58, legis.md ↩︎

  10. Cu referire la situația epidemiologică din țară..., facebook.md ↩︎

  11. Hotărârea nr. 7 din 13 martie 2020 a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică, moldpres.md ↩︎

  12. Dodon a permis organizarea alegerilor de la Hâncești: „Parlamentul nu a declarat stare de urgență, asediu sau război”, tv8.md ↩︎