Acest articol va fi actualizat ocazional pentru a reflecta falsuri sau contradicții majore. Ordinea minciunilor și contradicțiilor documentate este inversă, pentru a face mai comodă lecturarea repetată a articolului.

Here's the English version of this article

↓ 06.04.2020 • 20:10

18. Ce-a fost asta?

Duminică seara, pe 5 aprilie, președintele Igor Dodon a declarat că în curînd vom intra în perioada de apogeu a răspîndirii coronavirusului. Apoi a rechemat bugetarii la lucru: „Începînd cu 6 aprilie revenim cu toții la muncă. Să respectăm condițiile impuse de autorități. Am văzut că în ultimele 2-3 zile foarte multă lume era pe stradă. De fiecare dintre noi depinde cît timp va dura această perioadă dificilă. Noi nu putem bloca activitatea mai multor instituții, în special de stat, de aceea am luat decizia de luni să se revină la muncă.” Dincolo de aluzia că statul acasă nu înseamnă umblatul pe stradă, președintele nu a oferit o explicație clară de ce bugetarii trebuie să se întoarcă la muncă în prag de apogeu al crizei.

Deja luni dimineața, pe 6 aprilie, premierul Ion Chicu a anunțat că bugetarii vor avea din nou zile libere: „O să discutăm cu specialiștii și o să vedem pentru ce perioadă se propune liber pentru angajații bugetari...” Nici premierul nu a oferit explicații de ce zeci de mii de oamenii au trebuit luni să meargă la muncă. Ulterior, Comisia Situații Excepționale a precizat dățile de prelungire a concediului forțat: 7-17 aprilie.

↓ 31.03.2020 • 13:15

17. Care-i treaba cu laboratoarele private?

Pe 31 martie, Unimedia a aflat că Guvernul și aparatul premierului, în frunte cu Ion Chicu, s-au testat pentru coronavirus la un laborator privat. „Am apelat la un laborator privat pentru ca să nu încărcăm laboratorul ANSP și să nu încălcăm tacticile aplicate de medici,” a explicat consilierul premierului Vitalie Dragancea.

Anterior, ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu a îndemnat populația să nu creadă testelor efectuate la laboratoarele private. Mai mult, ea și-a exprimat regretul că aceste laboratoare nu pot fi sancționate.

Pe 24 martie, Comisia pentru Situații excepționale l-a concediat, fără prea multe explicații, pe directorul Spitalului Republican. Concedierea lui Anatol Ciubotaru e cel puțin parțial legată de decizia sa de a-i testa la un laborator privat pe cîțiva lucrători medicali din prima linie. Patru teste pozitive s-au confirmat ulterior și în mod oficial.

↓ 20.03.2020 • 13:30

16. Cum sunt testate cazurile suspecte

La briefingul din dimineața zilei de 20 martie, ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu a declarat: „În comparație cu Franța, unde testele se aplică doar pentru cazurile grave, în cazul Republicii Moldova, noi aplicăm testele pentru toate cazurile, și pentru cazurile suspecte. Deseori aplicăm nu un singur test, dar și două teste deja cînd persoana are o stare de sănătate satisfăcătoare, la externare. Noi aplicăm testele la toate etapele.”

În seara zilei de 19 martie, șeful ANSP Nicolae Furtună vorbea la ProTV despre o strategie diferită de testare: „A apărut o întrebare dacă trebuie să testăm persoanele intrate în contact. De regulă, la cei care au fost în contact, fără să manifeste ceva clinic, rezultatele erau negative în șir. Atunci s-a luat o decizie să nu cheltuim în zadar testele, să monitorizăm strict persoanele din contact. [...] Dacă o să irosim testele neargumentat, tare mă tem ca să nu trecem pe alt eșichier și să nu ajungem la teste cum am ajuns la măști. În lume deja se vorbește despre o premisă a unui deficit de teste.”

↓ 18.03.2020 • 13:30

15. Primul caz letal provine din Hîncești

La 18 martie, a fost raportat primul caz de deces. E vorba de o femeie de 61 de ani care se întorsese din Italia în satul său natal din Hîncești, unul din cele două care au fost plasate în carantină deja după alegerile din circumscripția respectivă. Doamna a fost spitalizată în stare acută încă pe 11 martie.

Pe 15 martie, în timp ce la Hîncești se desfășura scrutinul cîștigat în cele din urmă de candidatul PSRM, ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu a declarat: Noi am fi vrut stoparea alegerilor de la Hîncești. În cadrul normativ actual, doar în cazuri de situații excepționale pot fi sistate. Nu am avut pîrghiile legale necesare” Timp de 4 zile, de la internarea doamnei și pînă în ziua alegerilor, pîrghii nu s-au găsit.

14. Urgențe

Pe 17 martie, Parlamentul a instituit starea de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Majoritatea parlamentară n-a avut timp pentru întrebări din partea opoziției în legătură cu starea de urgență, în schimb a găsit timp pentru alte treburi, cum ar fi numirea cu scandal a noilor membri CSM.

Înainte de a declara starea de urgență, Parlamentul a modificat legea respectivă, inclusiv prin introducerea unui punct care ar da mînă liberă Comisiei pentru Situații Excepționale să interprindă și alte măsuri decît cele enumerate expres în lege.

Nici premierul Ion Chicu, și nici comisia juridică condusă de socialistul Vasile Bolea nu s-au obosit să explice de ce se cere instituirea urgenței pe toate 60 de zile permise de lege, chiar dacă alte state au ales perioade de 15 sau 30 de zile.

Chiar dacă s-a anunțat că votul pentru starea de urgență a fost unanim, deputatul PAS Dumitru Alaiba a scris că s-a abținut de la vot, argumentînd că Guvernul nu doar a întîrziat cu declararea stării de urgență, dar nici nu au pregătit-o corect. Alaiba a mai spus că a văzut un risc imens de abuz al puterii, de încălcare disproporționată a drepturilor omului.

↓ 15.03.2020 • 17:00

13. Fact-CEC

Alegerile din 15 martie de la Hîncești nu au fost amînate. CEC s-a scuzat afirmînd că, potrivit Constituției, scrutinul putea fi amînat numai dacă Parlamentul decreta stare de urgență. Același lucru l-a afirmat și președintele Igor Dodon.

De fapt, acest argument juridic nu ține. În primul rînd, Constituția nu vorbește despre așa ceva. Mai mult, Codul Electoral prevede posibilitatea suspendării unui scrutin în caz de „circumstanțe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol.” Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, prezidată de premierul Chicu, are competența să constate asemenea circumstanțe. De fapt a și făcut-o. Cumva, pentru impunerea unor restricții – cum ar fi limitarea dreptului la întruniri sau la circulație – CNESP n-a avut nevoie de hotărîrea Parlamentului.

Citiți mai multe în articolul nostru la acest subiect: Cum autoritățile se spală pe mîini în cazul alegerilor de la Hîncești

↓ 14.03.2020 • 18:00

12. Alegeri la Hîncești

În pofida alertei cod roșu declarate la 13 martie, autoritățile au decis să nu întrerupă alegerile în circumscripția Hîncești planificate pentru 15 martie. Totodată, autoritățile electorale locale au asigurat că în ziua votării secțiile de vot vor fi tratate regulat cu dezinfectanți, iar alegătorii vor fi dirijați pentru a se evita aglomerările.

În același timp, Marea Britanie a amînat cu un an alegerile locale generale în legătură cu pandemia.

↓ 12.03.2020 • 15:00

11. Adunări

Contrar interdicției pentru adunări, la 12 martie, în Chișinău are loc Forumul de afaceri bilateral „Republica Moldova – Ungaria”. La eveniment participă personalități publice de rang înalt din ambele state, precum și oameni de afaceri ai delegației ungare care vor întruni 35 de companii de anvergură. Evenimentului i se vor alătura și Prim Ministru Ion Chicu și omologul său maghiar VIktor Orban, aflat într-o vizită oficială în Moldova. Pe 11 martie, în Ungaria a fost declarată stare de urgență în legătură cu pandemia COVID-19.

10. Ce i se permite lui Jupiter

La 11 martie, a fost confirmat al patrulea caz de infectare. Între timp, Mitropolia Moldovei a refuzat să sisteze practica împărtășaniei și să le permită enoriașilor să vină cu propria linguriță, așa cum e permis, de exemplu, Patriarhia Română. În schimb, Mitropolia le-a amintit credincioșilor că pot veni la împărtășanie în alte trei zile pe săptămînă, pentru a evita aglomerările de duminică.

Guvernul a purtat negocieri cu reprezentanții Mitropoliei și, în pofida unei interdicții generale pentru adunările mai mari de 50 de oameni, nu a reușit să-i convingă. În Italia, biserica catolică „a receptat cu suferințe și dificultăți” carantina generală impusă de autorități și s-a conformat, anunțînd suspendarea tuturor ceremoniilor religioase timp de o lună. În Grecia, premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că biserica ortodoxă va trebui să se conformeze: „Tot ce se aplică întrunirilor publice, se aplică și în cazul bisericilor.”

La noi - nu.

↓ 10.03.2020 • 20:00

9. „Acțiuni concrete de răspîndire”

La 10 martie, au mai fost confirmate 2 cazuri de infectare. Deputatul socialist Corneliu Furculiță a declarat că „opoziția a trecut la acțiuni concrete de răspândire a COVID-19 în Moldova” și că PAS ar fi îndemnat moldovenii din Italia să se întoarcă acasă. Presa afiliată a făcut o puzderie de știri din asta.

De fapt, deputata de pe circumscripția Europa de vest, Galina Sajin, n-a făcut decît să recunoască dreptul cetățenilor de a se întoarce acasă. Îndemnul Galinei Sajin a fost în realitate altul (o citează chiar NTV): „mergeți la instituțiile medicale din Italia. Nu vă fie frică de consecințe, că va trebui să plătiți. Sistemul sanitar din Italia este gratuit pentru îngrijiri de urgență.”

Nr. 8. Cum protejăm, totuși, medicii de familie?

În seara de 9 martie, șeful ISNP Nicolae Furtună a recunoscut că medicii de familie nu au echipament de protecție pentru lucrul cu persoane infectate cu Covid-19.

În aceeași emisiune, fosta ministră a sănătății Ala Nemerenco a chemat autoritățile să protejeze medicii de familie și lucrătorii de pe ambulanțe, care sunt prima linie de apărare contra epidemiei:

„Medicul de familie, dacă merge la o persoană care este pusă în carantină la domiciliu. (...) Scuzați-mă, eu ca medic clinician nu pot să înțeleg cum poți să menții distanța de un metru cu o persoană care are simptome, cînd tu trebuie să îi faci un examen medical. Tu trebuie să îi asculți plămînii, să îl privești în gît, în nas. Medicul de familie trebuie să fie asigurat cu un echipament.”

Nr. 7. Trebuiesc sau nu izolete?

Ce este o izoletă? Cuvîntul nu se găsește în DEX, dar e prezent în aceste zile în toate publicațiile. E vorba de un echipament special din plastic, care izolează total persoana transportată de ambulanță de mediul din jur, astfel reducînd la maxim riscul contaminării.

În Moldova, primul caz de coronavirus a fost transportat de două ori cu o ambulanță obișnuită – de la Aeroport la Spitalul Toma Ciorbă, apoi de acolo la Spitalul Republican. Ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu a declarat:
„De dimineață a apărut o întrebare despre izolete și dotarea Sistemului de Asistență Medicală Urgenta Prespitalicească cu aceste izolete. Vreau să menționez că OMS a venit cu o precizare că aceste izolete sunt utilizate cand vorbim de infectii extrem de grave, cum a fi, de exemplu, Ebola.

În același timp, în România persoanele suspecte sau infectate cu Covid-19 sunt transportate în izolete. La 9 martie, într-o conferință de presă care a durat cîteva ore, cu participarea premierului român, șeful Departamentului Situații de Urgență al României, Raed Arafat a declaratfiecare județ are o izoletă. Mai mult, se vrea dublarea sau chiar triplarea lor.

Cine procedează corect – autoritățile din Moldova, care nu folosesc izoleta la transportarea bolnavilor de Covid-19, sau autoritățile române care intenționează să achiziționeze în mod urgent un număr mare de izolete?

↓ 09.03.2020 • 18:00

Nr. 6. Identitatea pacientului

Nicolae Furtună, directorul Centrului pentru Sănătate Publică, a refuzat la 8 martie să divulge numele pacientei, motivînd că: „Sunt niște lucruri legate de taina medicală, de etica medicală, de deontologie, în general, pe care noi nu le putem furniza publicului larg.”

A doua zi, Igor Dodon a divulgat numele pacientului, încălcînd astfel legea privind datele personale, dar și pe cea privind drepturile și obligațiile pacientului.

Nr. 5. De virus mor numai bătrînii?

La 25 februarie vedomosti.md a publicat un articol cu titlul: „Igor Dodon: Nu trebuie să panicăm. Acest virus îi afectează doar pe oamenii mai bătrîni de 70 de ani.” Știrea se baza pe declarațiile făcute de președinte, după „vizitele de control” la aeroport și spitale, citatul complet fiind:

„Se fac mai multe speculații și panica poate fi mai periculoasă decît ceea ce se poate întîmpla. Cunoașteți că acest coronavirus în mare parte afectează doar persoanele în vârstă, decesele au fost de la 70 ani în sus, nu a fost niciun caz de deces printre copii.”

E adevărat că rata mortalității crește odată cu vîrsta, dar nu-i adevărat că de la Covid-19 au murit doar persoane de la 70 de ani în sus. De exemplu, printre victimile acestui virus pînă la 11 februarie, 520 aveau 70 de ani și mai mult, iar 503 – erau mai tineri de 70 de ani. Atît în China, cît și în Iran sunt multiple cazuri cînd medici și surori medicale tinere – între 20 și 40 de ani – au decedat în urma îmbolnăvirii cu Covid-19. Li Wenglan, doctorul din Wuhan care a informat primul lumea despre epidemie și a fost amenințat de poliția chineză pentru „răspîndirea știrilor false” a contractat Covid-19 și a decedat. Avea 34 de ani. Sora medicală Narges Khanalizadeh, din provincia Gilan, lran, la fel a decedat din cauza acestui virus la 25 de ani.

Știrea a generat un val de preluări, critici și chiar un protest al persoanelor de vîrsta a treia, după care… a dispărut de pe site.

Nr. 4. Mizăm pe bunul-simț

Reprezentanții și portavocile guvernării, inclusiv premierul și președintele, au acuzat prima persoană îmbolnăvită de lipsă de responsabilitate:

Ion Chicu, prim-ministrul Moldovei: „Din ce am fost informați, inclusiv de la autoritățile italiene, doamna a fost internată în spital în Italia. Într-un mod foarte iresponsabil a părăsit spitalul de acolo, s-a urcat în avion și a venit acasă. Am menționat că cetățenii R. Moldova, oriunde s-ar afla, sunt așteptați acasă, dar fiecare trebuie să manifeste responsabilitate. În cazul de față avem un caz de iresponsabilitate totală.”

În același timp, pentru moment, nu există niciun instrument de constrîngere a unei persoane să respecte regimul de carantină. În timp ce în alte țări există astfel de mecanisme – în Rusia e vorba de riscul de închisoare pînă la 5 ani, în Cehia amenda poate ajunge la €130.000 – în Moldova se mizează pe bunul-simț:

Europa Liberă: Dar eu înțeleg corect că noi nu avem acum garanția că ei (persoanele aflate în carantină) nu umblă pe undeva cu flori de 8 Martie?

Nicolae Furtună, directorul Agenției Națională pentru Sănătate Publică: „Noi nu avem atâția medici de familie ca să punem santinelă lângă fiecare și nici atâția polițiști ca să punem santinelă, și nici atâția alți bodyguarzi care ar fi în stare să supravegheze. Și la urma urmei mizăm pe bunul-simț.”

Constatăm iresponsabilitatea totală a cetățenilor, dar mizăm pe bunul lor simț? Asta în condițiile în care mii de moldoveni reveniți din Italia au introdus date greșite în fișele epidemiologice ca să nu fie găsiți de autorități.

Nr. 3. Pasagerii cursei Milano-Chișinău se află în carantină?

Într-un interviu acordat Europei Libere la 9 martie, Nicolae Furtună, directorul Agenției Națională pentru Sănătate Publică a declarat că 132 de pasageri ai avionului cu pricina se află în carantină:

Europa Liberă: Acum câte persoane avem în carantină?

Nicolae Furtună: „Acum, iată, avem toate persoanele de la bordul acestui avion, erau, fără apatrizi, 132 de peroane. Plus îi avem pe cei din autocarul care a trecut azi prin Leușeni, iarăși circa 40 de persoane.”

Ulterior, în cadrul unui briefing de presă, ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu a declarat: „La moment avem o dificultate și anume 14 persoane de pe cursă nu au putut fi informate, identificate din cauza datelor eronate care au fost prezentate în fișele epidemiologice care sunt completate. Pe parcursul zilei se va lucra în comun cu Ministerul Afacerilor Interne, pentru a identifica aceste persoane.”

Cine a prezentat informații eronate – directorul ANSP care a afirmat că toate persoanele de la bordul avionului se află în carantină sau ministra care zice că autoritățile nu pot da de 14 pasageri?

Nr. 2. Pasagerii rutei sunt rugați

La opt ore după aterizarea avionului cu pacienta infectată în stare gravă, Ministerul Sănătății și Protecției Sociale a publicat un comunicat oficial în care pasagerii cursei erau rugați „să rămînă izolați la domiciliu și să informeze medicul de familie”.

Doar că ministerul a încurcat cursa. În comunicatul trimis de minister erau menționați pasagerii cursei Air Moldova, 9U 480, Bologna-Chișinău, dar în realitate persoana infectată a ajuns în Moldova cu cursa Wizzair, W6 3796, Milano-Chișinău.

Nr. 1. Suntem pregătiți de Coronavirus

La 25 februarie președintele Igor Dodon a efectuat o „vizită de control” la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, în contextul riscului răspîndirii virusului Covid-19 în Moldova, după care a declarat:

„Am văzut cîteva zeci de locuri pentru a plasa oamenii aici. În caz de necesitate și în toate spitalele vor fi pregătite secții pentru pacienți. Guvernul face fata acestei situații și a întreprins toate măsurile necesare”

După preluarea pacientei infectate cu Covid-19 de la aeroport, de către o ambulanță obișnuită, aceasta a fost dusă la spitalul Toma Ciorbă. Dar, potrivit unui medic citat de sanatateinfo.md, spitalul nu este dotat cu aparataj de ventilație extrapulmonară, de aceea a fost transferată cu o ambulanță Aviasan la Spitalul Republican, care este dotat cu astfel de aparate.