Alegerile prezidențiale bat la ușă, iar situația pandemică se înrăutățește. Există temeri rezonabile că alegerile ar putea duce la o creștere a numărului de infecții, iar venirea iernii va agrava și mai mult lucrurile. E firesc să ne întrebăm atunci ce planuri au candidații pentru a combate epidemia dacă înving la alegeri. Pentru asta ne-am uitat prin programele lor electorale. Vom lua candidații în ordinea în care vor apărea în buletinele de vot.

Ce promit?

Renato Usatîi nu are un program detaliat, ci doar un manifest electoral general, în care promite, printre altele, lichidarea raioanelor, crearea unui Oraș al Vinului și înființarea „Mossadului moldovenesc”, dar nimic despre Covid-19.[1]

La o dezbatere, Usatîi a spus că va lăsa gestionarea pandemiei pe mîna medicilor.[2] Ținînd cont de atribuțiile limitate ale președintelui, este una dintre cele mai realiste promisiuni. Desigur, există și riscul că, în spatele acestei delegări de responsabilitate, se ascunde un dezinteres al candidatului față de problema coronavirusului.

Al doilea candidat în buletin, Andrei Năstase, nu are în programul său prezidențial o listă de măsuri concrete privind pandemia Covid-19. În schimb, el propune o „regîndire structurală a sistemului”, care sună foarte bine – de la mărirea salariilor pentru lucrătorii medicali pînă la promovarea unei abordări centrate pe pacient, dar nu conține niciun plan pe termen scurt și mediu pentru a combate pandemia.[3]

Tudor Deliu are un program și mai scurt decît Renato Usatîi. Candidatul PLDM enumeră cîteva principii generale și funcții ale președintelui, fără a acorda vreun dram de atenție pandemiei.[4]

Igor Dodon are o platformă electorală mai detaliată, dar nici la dînsul nu găsim o secțiune aparte privind eforturile anti-Covid-19. La pagina despre sistemul de ocrotire a sănătății sînt înșiruite promisiuni generale privind sistemul de sănătate publică – dublarea salariilor pentru lucrătorii medicali, renovarea spitalelor, investiții în medicină de cel puțin 3 miliarde de lei, etc.[5]

Ne putem aștepta ca Igor Dodon să continue aceeași abordare pe care a avut-o pînă acum ca președinte. Din păcate, asta nu ne spune foarte multe, întrucît atitudinea sa a variat foarte mult pe parcursul pandemiei – de la asigurări că e doar o gripă obișnuită pînă la apeluri către cetățeni să fie mai responsabili. Într-unul din vlogurile sale a dat de înțeles că alegerile ar putea fi amînate din cauza pandemiei, apoi a participat la Hramul Orașului, unde o mulțime de oameni s-au adunat în Scuarul Catedralei. În primele luni de coronavirus, Igor Dodon și-a asumat rolul de lider informal al luptei cu Covid-19, dar, în ajunul alegerilor, responsabilitatea a fost pasată autorităților locale. Dacă e reales, probabil ne putem aștepta ca, lipsit de preocupările electorale, Igor Dodon să ia mai în serios pandemia.

Violeta Ivanov are în loc de program un set de promisiuni – nu foarte complex, dar extrem de generos. În acest document nu e loc de pandemie.[6] Totuși, din declarațiile candidatei aflăm că Partidul Șor vrea să combată coronavirusul cu aceeași dărnicie cu care atacă restul problemelor: asigurarea tratamentului gratuit de COVID-19 la domiciliu, efectuarea gratuită a radiografiilor, precum și testarea gratuită a cetățenilor.[7]

Maia Sandu are probabil cel mai bine conturat set de măsuri anti-Covid: dublarea numărului de teste, acoperirea costurilor tratamentului la domiciliu, testarea obligatorie și regulată a personalului medical pentru a opri în faza timpurie focarele de infecție în spitale, echiparea spitalelor din fonduri externe, condiții de recuperare pentru medici pentru a preveni epuizarea profesională, etc.[8]

Nu e clar însă cum anume ar putea Maia Sandu, ca șefă a statului, să pună în practică aceste măsuri, ținînd cont atribuțiile concrete ale președintelui. Vom reveni la acest subiect mai jos.

Dorin Chirtoacă[9] și Octavian Țîcu[10] nu au prezentat vreun set de măsuri anti-Covid pe care le-ar lua dacă ajung în fruntea statului. De fapt, cei doi unioniști se numără și ei printre candidații care nu au programe prezidențiale bine-definite.

Ce poate face președintele?

Șeful statului nu prea are funcții în domeniul sănătății, dar totuși nu e lipsit de putere pe timp de pandemie. Conform Legii privind regimul stării de urgenţă, de asediu și de război, președintele, asemenea Guvernului, poate să propună Parlamentului declararea stării de urgență, prelungirea sau scurtarea duratei acesteia, precum și lărgirea sau îngustarea ariei de aplicare a stării de urgență.[11]

Președintele mai are drept de inițiativă legislativă, adică poate propune deputaților proiecte de lege ce țin de sistemul de sănătate publică sau măsurile anti-pandemice.

Firește, ca o inițiativă prezidențială să devină lege, șeful statului are nevoie de sprijinul unei majorități parlamentare. În prezent, Igor Dodon și Guvernul Chicu sînt sprijiniți de o majoritate fragilă compusă din PSRM, PDM și cîțiva deputați neafiliați. E posibil într-adevăr ca rezultatul alegerilor prezidențiale să determine o re-poziționare a fracțiunilor parlamentare, astfel încît șeful statului să aibă suficient sprijin legislativ. Rămîne în aer și scenariul alegerilor parlamentare anticipate.

Marea majoritate a promisiunilor candidaților ce țin de combaterea pandemiei depind de sprijinul Parlamentului, ceea ce este un mare dacă, așa că aceste promisiuni – fie că e vorba de creșterea numărului de teste, majorarea salariilor medicilor sau tratament gratuit la domiciliu – nu pot fi considerate realiste.

Președintele are mai multe atribuții în domeniul politicii externe, așa că angajamentele de a atrage fonduri și asistență externă pentru combaterea pandemiei sînt mai realizabile decît celelalte promisiuni. Subliniem – din punct de vedere al puterilor prezidențiale, nu neapărat din perspectiva disponibilității partenerilor externi.

Nu în ultimul rînd, șeful statului are rolul de a comunica cu oamenii. Sună mai puțin important, poate chiar banal și clișeistic, dar anume pe timp de pandemie e mai important ca autoritățile să comunice constant, clar, coerent și consecvent cu populația: ce măsuri se fac, de ce se fac, cum evoluează situația, care e planul măcar pe termen scurt, etc.

Actuala putere a trimis mesaje contradictorii: la patru zile după ce Igor Dodon își asigura spectatorii că noul virus nu e periculos, Guvernul scotea armata pe stradă ca să țină oamenii în case. Ce să înțeleagă omul de rînd din asta? Pentru comparație, Președintele României Klaus Iohannis vorbește constant despre importanța regulilor anti-Covid: purtatul măștii, distanțarea socială, spălarea mîinilor. Iată doar unul dintre cele mai recente exemple:

România a avut în ultima săptămână cea mai mare creștere a numărului de cazuri de îmbolnăvire de la debutul epidemiei de COVID-19. Această tendință accelerată duce la aglomerarea secțiilor de terapie intensivă și la un număr tot mai mare al deceselor. Ne aflăm din nou într-un punct critic și avem de făcut, fiecare dintre noi, o alegere fundamentală. Vrem să mergem pe un drum care duce la o explozie de cazuri și la supraaglomerarea spitalelor, un drum la capătul căruia ne așteaptă multă suferință și pierderi incomensurabile? Sau alegem să avem și viață socială, locuri de muncă și o economie funcțională? Putem avea aceste lucruri doar dacă dăm dovadă de responsabilitate și respectăm cu strictețe regulile care ne permit să ne protejăm sănătatea, dar și viața celorlalți. Purtatul măștii, distanța socială, igiena mâinilor, evitarea aglomerațiilor, munca de la domiciliu, acolo unde acest lucru este posibil. Sunt lucruri care stau în puterea noastră și ajută enorm să ținem sub control epidemia. Haideți să dăm dovadă de solidaritate și să depășim împreună, cu bine, aceste momente dificile!

Același mesaj e transmis iar și iar, fără contradicțiile și variațiunile cu care ne-a obișnuit Igor Dodon în Moldova.

Concluzie

Majoritatea candidaților nu au acordat atenție pandemiei în programele lor electorale. De fapt, unii nici nu au programe electorale. E drept că atribuțiile președintelui în această privință sînt limitate și candidații care abordează totuși criza Covid-19 în programele lor promit adesea lucruri care țin mai degrabă de Guvern sau Parlament.

După cum am arătat mai sus, președintele are totuși un rol important de jucat în lupta cu pandemia. Atît pe partea de colaborare cu deputații și cabinetul de miniștri, cît și pe partea de comunicare directă cu oamenii.

Absența pandemiei din programele electorale ale unor candidați este un semn îngrijorător – poate nu le pasă, poate nu vor să-și asume nicio responsabilitate în plus, poate cred că lucrurile merg bine așa cum sînt.

Redacția sic! își îndeamnă cititorii să deschidă programele electorale ale candidațiilor, să evalueze realist promisiunile acestora și, pe 1 noiembrie, să facă o alegere informată. Votul pe timp de pandemie e un risc, dar și o oportunitate – el poate influența felul în care autoritățile vor lupta cu coronavirusul mai departe.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Programul electoral al lui Renato Usatii din 2020, alegeri.md ↩︎

  2. Dezbateri electorale Pro TV (20.10.2020, 21:00), youtube.com ↩︎

  3. Program Prezidențial Moldova de Mâine, pagina 29, nastasepresedinte.md ↩︎

  4. Programul Electoral, deliu.pldm.md ↩︎

  5. Platforma Electorală, pagina 5, dodon.md ↩︎

  6. Programul Politic, violetaivanov.md ↩︎

  7. Declarațiile Violetei Ivanov în perioada alegerilor prezidențiale din 2020 ↩︎

  8. Program Prezidențial, pagina 20, maiasandu2020.md ↩︎

  9. Programul electoral al lui Dorin Chirtoaca din 2020, alegeri.md ↩︎

  10. Programul electoral al lui Octavian Ticu din 2020, alegeri.md ↩︎

  11. LEGE Nr. 212 din 24-06-2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, legis.md ↩︎