Cînd a venit luni în Parlament pentru a înfrunta moțiunea de cenzură, premierul Chicu a ales strategia „cea mai bună apărare e atacul”. El a decis să-și scoată în evidență propriile realizări comparîndu-le, cu sarcasmul care îi e caracteristic, cu cele ale predecesorilor din cabinetul Sandu. Și, dacă tot s-a apucat de dat puncte, a băgat în joc și cabinetul Filip, din care făcuse parte înainte de iunie 2019.

Unul din cele mai interesante calcule făcute de premier privește îndeplinirea condițiilor pentru asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea UE: „Per total, din toate condiționalitățile la cele 3 tranșe guvernul Filip a implementat 21, guvernul actual 13, și alt guvern (al Maiei Sandu - n.n.) zero, exact”, a tras linia premierul[1].

Aritmetica lui Ion Chicu este însă una politică, care nu prea corespunde realității, și vom explica în continuare cum prim-ministrul manipulează cu aceste calcule și care guvern a conlucrat mai bine cu Uniunea Europeană.

Matematică strîmbă

Prezentarea premierului sună de parcă s-a organizat un concurs la îndeplinirea condițiilor UE și toate trei cabinete au participat la acel concurs concomitent ca să afle care e mai competent.

În realitate, comparația nu ține cont de faptul că cele trei guverne au guvernat succesiv, pe perioade diferite de timp, moștenind succesele, dar și restanțele predecesorilor. Proiectele de reformă pot continua, chiar dacă guvernele cad, iar lucrul nu începe aproape niciodată de la zero. Vom arăta mai jos cum unele condiții din memorandum au fost îndeplinite „colaborativ” de mai multe guverne.

Din cele 32 de luni de la semnarea memorandumului cu UE, Guvernul Filip a guvernat 19, Sandu – 5 și Chicu – 8. Să le măsori performanțele cu aceeași riglă este cel puțin nesportiv.

Ceea ce e poate mai important, la implementarea acestui memorandum cu UE participă mai mulți actori, nu doar executivul. Pînă la urmă, o bună parte din cerințele UE țin de adoptarea sau modificarea unor legi. Iar asta e funcția deputaților, chiar dacă premierul Chicu are tendința de a ignora rolul legislativului, așa cum o arată și preferința lui pentru angajarea răspunderii guvernului. Parlamentul poate tărăgăna adoptarea unui proiect de lege, îl poate modifica atît spre bine, cît și spre rău, ba chiar unii deputați pot veni singuri cu o inițiativă legislativă care să îndeplinească o condiție UE. Atribuirea meritului îndeplinirii acțiunilor din memorandum exclusiv Executivului este incorectă și înșelătoare.

Chiar dacă ne prindem în hora cifrelor lui Ion Chicu, din cele 32 de luni de la semnarea memorandumului cu UE, Guvernul Filip a guvernat 19, Sandu – 5 și Chicu – 8. Să le măsori performanțele cu aceeași riglă este cel puțin nesportiv. În același timp, responsabilitatea pentru ultima tranșă, 40 de milioane de euro pierdute fiindcă programul a expirat, ar fi tot în cîrca Maiei Sandu, chiar dacă ea a guvernat cel mai puțin de la semnarea memorandumului încoace. Guvernul Filip a avut aproape de patru ori mai mult timp la dispoziție și totuși este scutit de orice responsabilitate.

Și mai curios e că în matematica lui Chicu intră și 8 cerințe înaintate de UE în februarie 2020, adică la trei luni de la demiterea guvernului Sandu. După logica premierului, iese că fostul cabinet trebuia să îndeplinească condiții care încă nu erau adoptate sau de care nu erau responsabile.

În numărătoarea premierului, acțiunile cerute de UE sunt doar niște cifre de bifat și nu reforme care trebuiesc implementate calitativ.

Poate mai relevant decît numărul condițiilor îndeplinite este debursarea tranșelor – practic o recunoaștere din partea UE că Moldova a progresat pe aceste reforme. Și aici scorul dintre Chicu și Sandu e 1:1 (prima tranșă venită în octombrie 2019 și a doua recent) cu Filip lăsat în urmă, chiar dacă a avut cele 19 luni avantaj.

Cum se îndeplinesc condițiile

Explicam mai sus că un guvern moștenește mereu munca precedentului cabinet, fie ea bună sau rea. Un exemplu potrivit este îndeplinirea condiției a cincea din memorandum – prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului. Întîi, în 2017, Guvernul Filip a propus și Parlamentul a adoptat o lege organică[2] în acest sens. Apoi, în septembrie 2019, ministra justiției din Cabinetul Sandu, Olesea Stamate, propune un proiect de lege „privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor”[3].

Guvernul Sandu cade înainte ca acest proiect să fie adoptat, dar, în februarie 2020, UE mai impune niște condiții suplimentare, dintre care una este tocmai adoptarea unei legi privind sancțiunile pentru spălarea banilor. Guvernul Chicu se conformează și trimite Parlamentului un proiect de lege[4] care este în mod evident bazat pe documentul propus inițial de Olesea Stamate. Premierul mințea atunci că, la 14 noiembrie, lucrul asupra acestei legi „nici nu era început, așa... discuții doar la televizor”[5]. Proiectul Olesei Stamate însă este încă accesibil pe site-ul Cancelariei de Stat cu data de 11 septembrie 2019.

Un alt exemplu este Legea privind întreprinderile de stat și municipale, care ar fi trebuit să introducă audituri externe obligatorii la aceste instituții. Guvernul Filip a propus o lege[6] care introducea audituri pentru doar 3% din întreprinderile publice[7]. În iulie 2019, deputații PAS Dumitru Alaiba și Sergiu Litvinenco au înaintat un proiect pentru modificarea acestei legi[8]. Parlamentul a adoptat-o atunci în primă lectură, dar a doua lectură a fost votată abia în februarie 2020 – coincidență sau nu – tot atunci cînd UE a înaintat niște condiții adăugătoare pentru asistența macrofinanciară.

Ambele cazuri exemplifică argumentele de la începutul articolului: rolul Parlamentului, continuitatea unor proiecte în pofida schimbării guvernelor și falsitatea matematicii lui Ion Chicu, care e hotărît să ignore contribuția miniștrilor și deputaților PAS sau PDA, chiar și atunci cînd lucrează cu proiecte pregătite de aceștia.

Ce spun europenii

Potrivit lui Ion Chicu, condițiile UE au fost îndeplinite doar de Guvernul Filip, unde Chicu era ministru al finanțelor, și de Guvernul său, care e sprijinit în Parlament de pediștii conduși de Filip. Cea mai bună evaluare o pot face însă anume cei care au înaintat condițiile și decid dacă dau banii – europenii.

În pofida meritelor pe care i le atribuie Ion Chicu, Cabinetul Filip nu a reușit să primească de la UE niciun sfanț din asistența macrofinanciară. Dimpotrivă, la mai puțin de un an de la semnarea memorandumului, UE bloca finanțarea pentru Moldova[9]. Primele semnale au venit în februarie 2018, sub forma concluziilor Consiliului de Afaceri Externe al UE[10]. Guvernarea de la Chișinău însă nu a reacționat. Adoptarea sistemului mixt și anularea rezultatului alegerilor locale din capitală au fost ultima picătură pentru europeni, care au oprit sprijinul economic pentru Moldova. Scriam atunci că memorandumul cu UE nu conține doar cele 28 de acțiuni concrete, dar și niște pre-condiții politice precum statul de drept, mecanisme democratice funcționale, pluralism politic și respectarea drepturilor omului.

Guvernul Filip a eșuat în respectarea acestor condiții, iar Ion Chicu făcea parte din acea echipă guvernamentală, care, cel puțin din perspectiva asistenței macrofinanciare europene, nu are ce-și asuma decît nereușite.

Prima tranșă a venit abia în octombrie 2019, cînd la cîrma guvernului se afla Maia Sandu. Iată ce spuneau europenii în comunicatul lor de presă de atunci: „După schimbarea guvernului în iunie 2019, autoritățile moldovenești s-au angajat într-un proces semnificativ și substanțial de reformă pentru a întări independența sistemului judecătoresc și lupta anticorupție. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă consideră că pre-condițiile politice pentru a transfera prima tranșă a programului de asistență macrofinanciară au fost îndeplinite.”[11]

Comunicatul spune suficient de clar că banii au devenit disponibili abia după ce Cabinetul Sandu a înlocuit Guvernul Filip. De asemenea, subliniază importanța acelor pre-condiții politice pe care Ion Chicu le-a ignorat în exercițiile sale de aritmetică.

În octombrie 2019, UE oferea un nou pachet de asistență bugetară și își exprima iarăși satisfacția față de reformele pornite de Guvernul Sandu.[12]

În schimb, premierul Chicu s-a pomenit la vreo trei luni de la învestire nu cu tranșa a doua, ci cu un set de condiții adăugătoare. Or, cînd UE cere extinderea moratoriului asupra cetățeniei prin investiții, lansarea consultărilor pe reforma justiției, evaluarea Consiliul Audiovizualului și recuperarea banilor dispăruți prin furtul miliardului, europenii nu fac asta pentru a oferi guvernului ocazia să-și adauge mai multe bife la realizări, ci pentru că văd probleme sau, cel puțin, riscuri.

De-o vorbă, printre condițiile din februarie se număra și adoptarea legii ONG-urilor, fără amendamentele problematice care le limitează drepturile, căreia premierul și coaliția de guvernare i s-au opus vehement și au cedat abia pe ultima sută de metri.[13]

De asemenea, unele din aceste condiții ulterioare erau tocmai continuarea inițiativelor Guvernului PAS-DA, precum legea privind sancțiunile pentru spălarea banilor sau cea privind auditurile instituțiilor publice, despre care am vorbit mai sus. Într-un fel, UE a atenționat Guvernul Chicu să nu lase de izbeliște ceea ce a început cabinetul precedent.

Bilanț

Cînd își atribuie sie și fostului șef de cabinet Pavel Filip succesele în îndeplinirea condițiilor pentru ajutorul UE, Ion Chicu manipulează – cu cifrele, faptele și modul în care sunt prezentate. Într-un exercițiu inutil de rescriere a istoriei recente, retorica sarcastică a premierului vrea să ne facă să uităm de ce ne-a fost refuzat ajutorul UE – degradarea mecanismelor democratice și a drepturilor cetățenești în timpul regimului lui Plahotniuc – și de ce am reînceput să-l primim – semnale credibile de reforme după iunie 2019.

UE nu doar numără bifele în dreptul proiectelor de legi, ci urmărește cum sunt îndeplinite reformele și care este finalitatea lor, iar atunci cînd primește asigurările necesare – oferă granturi și credite. Guvernul nu ar trebui să vadă reformele doar ca bife pentru finanțare, dar și ca niște schimbări folositoare pentru oameni.

Matematica lui Ion Chicu e un obișnuit discurs politic, menit să lovească în oponenți și să-i atribuie lui și aliaților săi cît mai multe realizări. E totuși mai greu de înțeles de ce un autointitulat tehnocrat se avîntă în dispute politicienești, ba chiar alege să jongleze înșelător cu cifre și fapte pentru a critica un partid și un lider cu care, teoretic, nu se află în competiție.

De această dată însă Ion Chicu a ales greșit terenul de luptă – cu toate problemele sale, colaborarea cu UE nu a fost unul din punctele slabe ale Guvernului Sandu, iar calculele lui Ion Chicu nu țin la o examinare mai atentă.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Discursul lui Ion Chicu de la tribuna Parlamentului, youtube.com ↩︎

  2. LEGE Nr. 308 din 22-12-2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor
    și finanțării terorismului
    , legis.md ↩︎

  3. Hotărîre privind aprobarea proiectului de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor, cancelaria.gov.md ↩︎

  4. Proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor, parlament.md ↩︎

  5. Ion Chicu: Nicio condiționalitate, pentru care s-au primit bani externi în 2019, nu a fost îndeplinită de Guvernul Sandu, unimedia.info ↩︎

  6. LEGE Nr. 246 din 22-11-2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală, legis.md ↩︎

  7. Întreprinderile de stat și municipale, watch.cpr.md ↩︎

  8. Proiectul legii pentru modificarea și completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017, parlament.md ↩︎

  9. European Parliament resolution of 5 July 2018 on the political crisis in Moldova following the invalidation of the mayoral elections in Chișinău, europarl.europa.eu ↩︎

  10. Concluziile Consiliului UE citite pe înțelesul guvernării de la Chișinău, sic.md ↩︎

  11. EU approves €30 million disbursement in Macro-Financial Assistance to the Republic of Moldova, ec.europa.eu ↩︎

  12. The EU approves a new package of budget assistance to the Republic of Moldova to support rule of law and rural development reforms, ec.europa.eu ↩︎

  13. Chicu, despre Legea cu privire la ONG-uri: „Ceea ce fac unii exponenți ai opoziției e o tentativă de a lichida R. Moldova”, tv8.md ↩︎