Suprapunerea nefericită a campaniei electorale cu epidemia de coronavirus a scos la iveală mai multe probleme ale societății și politicii moldovenești, iar loc de frunte între acestea îl ocupă relația dintre stat și biserică. Cea mai recentă ilustrare a acestei probleme a fost chiar Hramul Orașului, cînd candidatul independent Igor Dodon și primarul apolitic Ion Ceban l-au flancat pe Mitropolitul Vladimir în cadrul unei ceremonii care a adunat multă lume îmbulzită, inclusiv oameni fără măști, în Scuarul Catedralei. În aceeași zi, autoritățile anunțau un nou record de infecții cu coronavirus.

Cum se face că anumite reguli nu funcționează pentru toți, fie că vorbim despre pandemie, fie despre alegeri? De unde tupeul anumitor politicieni și preoți de a le ignora și a se simți siguri că nu vor suporta consecințe? Problema e mai veche și nu a apărut de la sine, ci ca rezultat al unor decizii și manifestări politice neinspirate. Vom încerca să le explicăm pe toate pe rînd.

Secularism cu asterisc

Reglementarea relației dintre stat și religie începe firește cu Legea Supremă a țării. Deși Constituția Moldovei spune clar că statul și religia sînt separate, aceasta nu prevede expres că sîntem o republică seculară.

Mai avem și o lege privind cultele religioase,[1] care declară toate cultele „egale în drepturi în fața legii și a autorităților publice” și condamnă discriminarea. Același document însă afirmă că Biserica Ortodoxă din Moldova e mai egală decît restul cultelor, ea fiind singura căreia i se recunoaște „importanța deosebită și rolul primordial [...] în viața, istoria și cultura poporului Republicii Moldova”.

Secularism „moale”: Toate cultele sînt egale și separate de stat, dar BOM are o „importanță deosebită și rol primordial”.

Pe lîngă acest sprijin juridico-abstract, cultele mai beneficiază și de sprijin financiar. Conform legii, „statul promovează față de cultele religioase o politică fiscală preferențială” și ele sînt scutite de „impozitele pe bunurile imobiliare și funciare conform prevederilor Codului fiscal”.[2]

Pentru a înțelege pe deplin efectul acestor prevederi, trebuie să pomenim și cele 650 de monumente ocrotite de stat aflate în oblăduirea BOM – lăcașe cu care Biserica s-a pricopsit[3] în 2002, la început de guvernare comunistă. Acest număr impunător înseamnă tot atîtea ghișee care acumulează venituri neimpozitate, ceea ce transformă BOM într-o veritabilă corporație. Nici un alt cult nu a avut parte de asemenea favoruri, chiar dacă absolut toate au avut de suferit în urma persecuțiilor și confiscărilor din perioada sovietică.

Cînd spunem BOM, avem în vedere Mitropolia Moldovei, cea subordonată Patriarhiei Ruse, căci doar ea se bucură de favorurile statului. Cealaltă biserică ortodoxă, Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, a avut nevoie de o decizie CEDO pentru a fi recunoscută de autoritățile moldovenești.[4]

Goana după voturile credincioșilor

E în natura politicului să-și extindă bazinul electoral, iar în goana după voturile credincioșilor s-au prins o bună parte din politicienii cît de cît importanți pe care i-am avut în Moldova: de la Voronin și Urechean pînă la Filat și Dodon sau, mai nou, Andrei Năstase. Ei își justifică flirtul cu Biserica prin faptul că peste 90% din populația țării este ortodoxă.

„În calitatea sa de for cu autoritate morală supremă, Biserica Ortodoxă decide de sine stătător cînd, în ce forme și cu ce scopuri să se implice în procesul politic”

Președintele Voronin a reușit să împace ideologia de stînga cu dreapta credință afirmînd că „Hristos a fost primul comunist”.[5] Tot liderul PCRM e cel care a început tradiția de a sponsoriza aducerea focului haric la Chișinău. După înlăturarea comuniștilor de la putere, ștafeta a fost preluată de Vlad Filat, care a fost chiar decorat cu Ordinul Recunoștinței pentru „numeroasele binefaceri”[6] în adresa bisericii. După ce a fost arestat, printre primii care i-au plîns de milă fostului premier a fost nimeni altul decît Mitropolitul Vladimir, care a mai și cerut ca Filat să fie lăsat în arest la domiciliu.[7]

În 2010, fostul director SIS Valeriu Pasat cerea referendum[8] pentru introducerea „bazelor ortodoxiei” ca materie obligatorie în școli și declara că n-ar fi împotrivă să aibă și niște preoți în listele sale electorale. A beneficiat de sprijinul BOM cam pe toată durata campaniei,[9] iar la întrebările presei, Mitropolia a răspuns simplu[10] și fără mustrări de conștiință: „în calitatea sa de for cu autoritate morală supremă, Biserica Ortodoxă decide de sine stătător cînd, în ce forme și cu ce scopuri să se implice în procesul politic”.

În 2015, Serafim Urecheanu se lansa în campania pentru fotoliul de primar în scuarul Catedralei, iar Mitropolitul Vladimir nu a ezitat[11] să-și manifeste sprijinul chiar în timpul slujbei de Ispas.

În 2019, Andrei Năstase instala un crucifix în sediul Ministerului de Afaceri Interne, iar la decizia[12] Consiliului pentru egalitate de a înlătura crucifixul și de a-și cere scuze, acesta a declarat că „nici un consiliu nu mă obliga să mă las de Dumnezeu”.[13] În 2020, liderul PPDA s-a lansat în campania prezidențială lîngă o biserică și cu un spot electoral în care face o cruce de lemn. Ba mai mult, Năstase se declară persecutat pentru credința sa.

Mirajul majorității: 85% din moldoveni nu sînt de acord cu amestecul Bisericii în politică.

Conștientă de foamea politicului după voturi, BOM nu ezită să și vorbească în numele acestei covîrșitoare majorități de 90% de creștini. Ceea ce mai rar se menționează, atît de politic, cît și de cler, e că moldovenii, credincioși cum sînt, preferă să nu amestece treburile Domnului cu cele ale Cezarului. La BOP-ul din noiembrie 2014, 85% din respondenți au spus că nu sînt de acord cu implicarea bisericii în politică, 75% – că Biserica nu trebuie să soluționeze problemele statului, iar 70% – că nu sînt de acord ca politicienii să apeleze la biserică în discursurile publice.[14]

Ce semeni, aceea culegi

Cu un sprijin constant din partea politicienilor cu resurse și funcții înalte, Biserica nu se limitează la un rol pasiv în afacerile publice. Cînd a găsit de cuviință, ea a știut să-și arate coarnele. În 2012, Biserica amenința cu anatema[15] deputații care urmau să voteze proiectul legii anti-discriminare, iar pe site-ul oficial al Mitropoliei a fost publicat un articol întitulat „Legea anti-discriminare sau începutul dezumanizării în Moldova”,[16] unde sînt condamnate „conceptele pervertite ale libertății și democrației” ale civilizației occidentale, iar homosexualitatea e prezentată ca o boală și un „anti-drept”.

Prea-partizanul Vladimir: Curtea Constituțională a constatat că BOM a făcut campanie pentru Igor Dodon în 2016.

În 2016, Curtea Constituțională constata[17] implicarea agresivă a reprezentanților BOM în alegeri, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist în adresa Maiei Sandu, și l-au susținut direct pe candidatul „creștin”, adică pe socialistul Igor Dodon.[18] Curtea a cerut Parlamentului să stabilească mecanisme de sancționare prompte, inclusiv de răspundere penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale. De altfel, Codul Fiscal spune că organizațiile necomerciale, categorie în care sînt incluse și bisericile, nu au dreptul să susțină nici verbal și nici financiar partide politice sau candidați la funcții publice și administrative. În caz contrar, acestea ar trebui impozitate.[19] Deci, a spune că statul este legat la mîini în astfel de chestiuni, nu e tocmai corect.

Apostolii Lumii Ruse

Rezultatele dezastruoase ale lui Pasat[20] la parlamentarele din 2010 și cele ale lui Urechean[21] la localele din 2015 sînt o dovadă că influența bisericii e valabilă doar într-o anumită ecuație: cînd este sprijinit candidatul Moscovei. Kremlinul nu se sfiește să folosească Patriarhia Rusă și Mitropoliile subordonate în scopuri politice, iar cînd acestea nu se supun - reacția este promptă.

Autocefalia Bisericii Ucrainene a devenit un subiect de discuție imediat după căderea URSS. Conform celui de-al 34-lea canon apostolic,[22] independența politică permite proclamarea independenței bisericii. Patriarhia de la Moscova[23] nu a putut să permită acest lucru, pentru că în 1990 mai mult de jumătate din cele aproape 12.000 din bisericile supuse ei se aflau pe teritoriul Ucrainei. Autocefalia Bisericii Ucrainene ar fi însemnat nu doar pierderea unei bucăți remarcabile din influență, ci crearea unei biserici mult mai mari decît biserica-mamă. Astfel, subiectul autocefaliei a fost mereu ridicat de către politicienii pro-vest și închis de cei pro-moscoviți.

Balanța a fost înclinată definitiv spre neatîrnarea față de Moscova după protestele din Maidan, anexarea Crimeei și războiul din Donbass – evenimente în care preoții supuși Bisericii Ruse au răspîndit mesaje anti-ucrainene. În 2015, președintele Poroșenko, deși un aderent al Bisericii Ucrainene supuse Patriarhiei de la Moscova, a declarat biserica vinovată[24] pentru răspîndirea a „20% din propaganda rusească”.[25]

Rada de la Kiev a votat o rezoluție prin care a cerut Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol – cea mai înaltă autoritate a lumii creștin-ortodoxe, cel puțin simbolic – să recunoască autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, ceea ce s-a întîmplat în 2019. Patriarhia Rusă s-a opus din răsputeri, dar, fiind ignorată, a rupt relațiile cu Constantinopolul în semn de protest.[26]

Biserica țarului: Kremlinul folosește Patriarhia Rusă ca un instrument geopolitic.

Recent, în Belarus, Mitropolitul Pavel a fost demis[27] fiindcă i-a cerut lui Lukașenka să pună capăt violenței împotriva protestatarilor, fiind înlocuit cu episcopul Veniamin,[28] un susținător aprig al regimului, reîntregirii Marii Rusii și un adversar al autocefaliei.[29] Nu că Pavel ar fi avut viziuni diferite, dar pur și simplu nu a fost suficient de docil.

La noi, mitropolitul Vladimir e mai ascultător și nu are probleme cu șefii de la Moscova. Mai mult ca atît, Mitropolia promovează intens conceptul putinist de „Ruskii Mir”,[30] o emulsie dintre politica expansionistă a Rusiei și rolul ei mesianic de ocrotitoare a ortodoxiei. Pe site-ul mitropoliei de nenumărate ori sînt postate știri în care președintele Federației Ruse este prezentat într-o lumină pozitivă,[31] ca apărător al valorilor creștine, iar într-un interviu acordat New York Times,[32] Episcopul Marchel a declarat că „vocea bisericii și a majorității politicienilor ruși e aceeași”, că Rusia ar fi „protectoarea valorilor creștine” și că, în schimbul suportului financiar din partea UE, s-ar cere de fapt „lepădarea de Dumnezeu”.

De cealaltă parte, nu diferă mult nici discursul partidelor promoscovite. În programul electoral din 2014[33] al PSRM, ortodoxia este proclamată „unicul sistem de valori”, iar acordul cu UE asociat cu „distrugerea tradițiilor multiseculare” și favorizarea homosexualității. În 2019,[34] socialiștii promiteau excluderea mențiunii cu privire la minoritățile sexuale din legea privind egalitatea de șanse. Și chiar dacă cu trecerea timpului socialiștii își mai moderează un pic declarațiile, pomenirea „valorilor creștine și tradiționale” nu a lipsit nici din discursul de lansare[35] a lui Igor Dodon în campania prezidențială din 2020. Pe site-ul comuniștilor însă pînă azi în rubrica „Program Electoral”[36] este prezentă fraza „PCRM [...] nu va admite degradarea morală a națiunii, subminarea tradițiilor creștine multiseculare și atacuri asupra Bisericii Ortodoxe”.

Taina sfîntului colaboraționism

Biserica Ortodoxă Rusă a reușit să supraviețuiască șapte decenii de comunism și ateism sovietic. Nu a făcut-o neapărat prin disidență, chiar dacă mulți din preoții care s-au opus puterii sovietice au fost trimiși în Siberia sau nevoiți să emigreze. Patriarhia Moscovei s-a văzut nevoită să colaboreze cu puterea bolșevică și organele securității. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin a revigorat Biserica Rusă pentru a mobiliza populația la război. În același timp, alegerea conducătorilor Bisericii se făcea strict sub controlul NKVD-ului, apoi a KGB-ului. Aceste informații au fost confirmate de arhiva Mitrohin,[37] care aparținuse unui fost arhivar KGB, de unele documente desecretizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei,[38] și de rapoartele lui Gleb Iakunin,[39] fost preot și deputat rus.

Despre precedentul Patriarh al Rusiei, Alexei al II-lea, se știe cu siguranță că a fost colaborator al KGB-ului. Relațiile Patriarhului Kiril cu securitatea sovietică nu au fost confirmate, dar e suspectat și el că a lucrat cu KGB-ul: călătoriile sale în Occident din perioada URSS coincid cu cele ale unui agent cu numele de cod „Mihailov”. În 2018, vicepremierul Bulgariei Valeri Simeonov l-a acuzat și el pe Patriarhul Kiril că a fost agent KGB.[40]

În Moldova, se zvonește că Mitropolitul Vladimir a colaborat și el cu serviciile secrete sovietice. Fostul deputat PPCD Vlad Cubreacov, cel care a reprezentat la CEDO Mitropolia Basarabiei, afirmă că Vladimir ar fi fost și el ofițer KGB.[41] Anume prin asta s-ar explica, potrivit lui Cubreacov, prietenia mitropolitului cu securistul Valeriu Pasat.

Deși colaborarea Bisericii cu KGB-ul a fost confirmată prin numeroase documente și rapoarte, Patriarhia Rusă nu și-a făcut o mea culpa și nici nu a inițiat vreun proces de lustrație internă. În Biserică, ca și în statul rus, de altfel, grupuri de securiști au reușit să supraviețuiască dezmembrării URSS și să-și păstreze pozițiile privilegiate. Înaltele fețe bisericești așa și nu au dat socoteală pentru colaborarea lor cu serviciile secrete, iar Vladimir Putin este el însuși un fost agent KGB.[42] Din aceste motive, subordonarea Bisericii Ortodoxe Moldovenești față de Patriarhia Rusă este un risc major de securitate națională. Din păcate, acesta nu este măcar unicul risc.

Samavolnicie pe timp de pandemie

La începutul pandemiei de coronavirus, Biserica a sabotat pe față eforturile Guvernului de a conteni răspîndirea bolii.[43] Preoții au ignorat regulile anti-Covid, au chemat lumea la slujbe[44] și au promovat cele mai fantastice teorii conspiraționiste,[45] apogeul fiind un amalgam de condamnări în adresa „infractorului internațional” Bill Gates acuzat de genocid, promovarea ideei de reducere a populației globale, cipizare prin vaccinare și răspîndirea virusului cu ajutorul antenelor 5G într-un comunicat oficial.[46] Un episod tragicomic[47] a fost infectarea episcopului Marchel la scurt timp după lansarea conspirațiilor precum că vaccinarea ar fi punctul final[48] pe agenda „globaliștilor sataniști”.

Crezul conspiraționist: Mitropolia Moldovei a ignorat măsurile anti-Covid ale Guvernului și a răspîndit conspirații despre Bill Gates și 5G.

Comunicatul Mitropoliei ar fi fost amuzant, dacă nu ar fi avut consecințe. Încurajați de elucubrațiile întîistătătorului de la Chișinău, preoți de rînd au ignorat cu impunitate regulile instituite de autorități. La Durlești, spre exemplu, cînd autoritățile locale au decis să pună bisericile în carantină, preoții au spus că „nu poate să ne indice Primăria, este doar un îndemn sau sfat”.[49] Mai grav, în comuna Dobrogea, slujitorii unei biserici au interzis intrarea cu mască în lăcaș și i-au alungat pe cei care insistau să poarte mască.[50]

Avertizările din partea premierului și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică nu au ajutat. Unicele legi și instrucțiuni care par să conteze pentru Mitropolia Moldovei sînt cele de la Moscova, clerul moldovenesc lăsînd-o mai moale cu slujbele abia după ce Patriarhul Kiril a îndemnat[51] enoriașii să stea acasă.

Mai rău ca atît, președintele Igor Dodon a sabotat și mai mult consensul dintre stat, biserică, credincioși și restul cetățenilor. Acesta a participat[52] la Slujba de Înviere împreună cu familia, s-a afișat peste tot fără mască, a dat mîna cu alegătorii și a asigurat[53] preoții că nu vor fi amendați pentru încălcarea legii. Deși, teoretic, poliția nu se supune președintelui, oamenii legii s-au ținut de promisiunea lui Igor Dodon și nu s-au atins de preoți. Separarea bisericii de stat și separarea puterilor în stat ilustrate într-un singur exemplu.

De capul lor pînă la capăt

Biserica este astfel o instituție care, pe de o parte, beneficiază de suport legal, politic și economic din partea statului, iar, pe de alta, sfidează legea, sabotează eforturile guvernului de a conteni răspîndirea coronavirusului, răspîndește falsuri, îndeamnă restul populației să nu se supună autorităților seculare și se implică în politică acționînd în interesul unui stat străin.

E un eșec al statului că instituția căreia i se recunoaște „importanța deosebită și rolul primordial” nu este una națională și că ortodoxia pe care Igor Dodon și socialiștii o asociază cu „tradițiile multiseculare” este dezbinată și reprezentată de două biserici cu sediile în afara țării. Biserica Ortodoxă din Moldova este, pe scurt, un risc de securitate și o breșă în suveranitatea statului.

Ne putem gîndi la două soluții practice pentru soluționarea problemei: 1) Autocefalia[54] prin fuziunea celor două biserici ortodoxe ce activează pe teritoriul țării; 2) Ajustarea cadrului legal astfel încît pluralismul religios și separarea religiei de stat să fie respectate, iar nesupunerea față de lege să fie imediat și consecvent taxată.

Autocefalia e o soluție ceva mai complicată, dar nu irealizabilă. Partea cea mai complicată este îngăduința bisericilor mame, adică Patriarhatul de la Moscova și Biserica Ortodoxă Română, cărora li se supun mitropoliile locale.

Firește, chiar dacă clerul moldovenesc ar deveni independent de alte biserici, asta nu-l va împiedica să intervină cu mesaje sexiste, homofobe sau xenofobe în politică, sau să dea peste cap politicile de sănătate publică. Totuși, autocefalia ar limita posibilitățile de imixtiune externă în politica moldovenească prin intermediul bisericii. Fără sprijin și ordine de la Moscova, prea-fericiții Vladimir și Marchel poate ar fi mai înclinați să respecte legile republicii și hotărîrile autorităților.

Secularism pe gustul fiecăruia

Cu sau fără autocefalie, cadrul legal trebuie îmbunătățit astfel încît pluralismul religios și separarea religiei de stat să fie respectate, iar nesupunerea față de lege să fie taxată de fiecare dată. Autoritățile de la Chișinău nu trebuie să inventeze roata – diferite state oferă diferite soluții de succes pentru reglementarea relației cu biserica și alte culte religioase.

De exemplu, în Franța laicitatea statului și respectul față de toate credințele sînt stipulate expres în Constituție.[55] Laicitatea – cea mai dură formă de secularism – interzice afișarea apartenenței religioase în locurile publice, iar toate ceremoniile publice au un caracter strict non-religios. O astfel de abordare are ca scop abolirea oricăror privilegii religioase și a oricărei tentative de intruziune din partea clerului în treburile statului. Laicitatea a devenit o valoarea națională franceză și politicienii, chiar și cei mai credincioși, nu-și permit să pună religia în prim-planul campaniilor lor electorale.

Americanii sînt un pic mai religioși decît francezii – motoul țării, înscris și pe dolari, este „In God We Trust”, care poate fi tradus „Credem în Dumnezeu”/„Avem încredere în Dumnezeu”. Chiar și așa, Constituția SUA[56] garantează imparțialitatea statului în treburile religioase. Statul nu favorizează nici o religie și, spre deosebire de abordarea franceză, nu interzice afișarea publică a apartenenței religioase. Statul este neutru și oferă platforma necesară pentru ca toate cultele să coexiste și să participe liber în activitățile civice.

Germania a ales să colaboreze îndeaproape cu diferite confesiuni de pe teritoriul ei, mai ales că peisajul e pestriț: luterani, catolici, calviniști, atei, evrei, și, în ultimele cîteva decenii, tot mai mulți musulmani și ortodocși. Constituția germană[57] prevede o acomodare pluralistă la nevoile acestor culte. Statul nu favorizează, nu discriminează, le oferă dreptul de a colecta taxe de la propriii aderenți și recunoaște rolul de partener al organizațiilor religioase în asigurarea binelui comun.

În țări unde marea majoritatea a populației împărtășește aceeași confesiune, importanța acesteia poate fi recunoscută prin lege. În același timp, acest fapt nu trebuie să încalce alte drepturi și libertăți fundamentale. Norvegia, spre exemplu, care a avut secole la rînd o religie de stat, a făcut în 2012 și 2016 pași către separarea bisericii de stat. Norvegienii vor avea în continuare o „biserică națională”, dar au fost eliminate mai multe restricții și obligații religioase pentru demnitari.[58]

Soluții sînt numeroase,[59] iar legiuitorii nu trebuie să se aventureze ca ariciul în beznă pentru a născoci ceva de la zero. Coabitarea politicienilor cu clerul creează un mediu propice pentru succesul electoral al oligarhilor-filantropi de bună credință și încurajează implicarea nerușinoasă în politică a bisericii cu frică doar de Dumnezeu și de Kremlin.


  1. LEGE Nr. 125 din 11.05.2007 privind cultele religioase și părțile lor componente, legis.md ↩︎

  2. Codul Fiscal, Art.52, (1) La organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, și anume: d) organizația religioasă – conform Legii nr.125-XVI din 11 mai 2007 privind libertatea de conștiință, de gîndire și de religie; (2) Organizațiile necomerciale sînt scutite de plata impozitului pe venit, legis.md ↩︎

  3. HOTĂRÎRE Nr.740 din 11.06.2002 cu privire la edificiile și locașurile de cult, legis.md ↩︎

  4. O victorie a adevărului istoric - 7 ani de la recunoașterea oficială a Mitropoliei Basarabiei de către Guvernul Republicii Moldova, mitropoliabasarabiei.md ↩︎

  5. Voronin a cerut ca preotii sa sustina PCRM la alegerile din 2009, basarabeni.ro ↩︎

  6. Mitropolia Moldovei l-a decorat pe fostul premier Vlad Filat cu „Ordinul recunoștinței”, moldova.europalibera.org ↩︎

  7. Mitropolitul Vladimir cere transferarea lui Vlad Filat în arest la domiciliu , agora.md ↩︎

  8. Valeriu Pasat: Guvernele vin și pleacă, Biserica rămâne, ipn.md ↩︎

  9. ÎPS Vladimir: Mitropolia Moldovei nu se va implica în lupta politică și nu-l va susține public pe Pasat, declarație făcută în ultimele zile de campanie electorală, unimedia.info ↩︎

  10. Biserica Ortodoxă din Moldova declară deschis că se implică în politică și susține crearea unui partid politic, point.md ↩︎

  11. Serafim Urechean s-a lansat în campania electorală, primelestiri.md ↩︎

  12. Consiliul pentru Egalitate: Năstase să prezinte scuze publice pentru crucifixul instalat la MAI; Reacția liderului PPDA, jurnal.md ↩︎

  13. Andrei Năstase: „Niciun consiliu nu mă poate obliga să mă las de Dumnezeu!”, ortodox.md ↩︎

  14. BOP, noiembrie 2014, ipp.md ↩︎

  15. Biserica Ortodoxă intenționează să-i anatemizeze pe deputații care vor adopta pentru legea antidiscriminare, point.md ↩︎

  16. „Legea anti-discriminare sau începutul dezumanizării în Moldova”, mitropolia.md ↩︎

  17. REPUBLICA MOLDOVA CURTEA CONSTITUțIONALĂ Parlamentul Republicii Moldova ADRESĂ La 13 decembrie 2016 Curtea Constituțional , constcourt.md ↩︎

  18. Moscova o atacă pe Maia Sandu prin gura preoților săi misogini din Moldova, dw.com ↩︎

  19. Codul Fiscal, Art.52 (6) În cazul în care nu sînt respectate cerințele prevăzute la alin.(2), organizația necomercială urmează a fi supusă impozitării în modul general stabilit., legis.md ↩︎

  20. Rezultatele alegerilor parlamentare din 2010, e-democracy.md ↩︎

  21. Rezultatele alegerilor locale, Chișinău 2015, e-democracy.md ↩︎

  22. Canoanele Apostolice, manastirea-saharna.md ↩︎

  23. Traditional religion and political power: Examining the role of the church in Georgia, Armenia, Ukraine and Moldova, Edited by Adam Hug, pag.16, fpc.org.uk ↩︎

  24. Российские СМИ соврали об убийстве священников в Славянске, mvasin.org.ua ↩︎

  25. Президент Порошенко: Информационная война России касается церковных вопросов, old.irs.in.ua ↩︎

  26. 2018 Moscow–Constantinople schism, wikipedia.org ↩︎

  27. Metropolitan Pavel removed from office. Belarusian Orthodox Church now led by Bishop Veniamin, belsat.eu ↩︎

  28. Cинод РПЦ отозвал митрополита-"варяга" из Белоруссии / Вера и общество, ng.ru ↩︎

  29. Митрополит Вениамин: в Беларуси нет потребности в автокефалии , naviny.media ↩︎

  30. Russia's Orthodox Soft Power, carnegiecouncil.org ↩︎

  31. Șitirile despre Putin pe site-ul BOM, mitropolia.md ↩︎

  32. In Expanding Russian Influence, Faith Combines With Firepower (Published 2016), nytimes.com ↩︎

  33. PROGRAM ELECTORAL 2014 A PSRM, e-democracy.md ↩︎

  34. PROGRAM ELECTORAL 2019 A PSRM, alegeri.md ↩︎

  35. (VIDEO) Susținut de socialiști, Dodon sa lansat în cursa prezidențială: „Am reușit să batem cu pumnul în masă și să fugărim bandiții”, cotidianul.md ↩︎

  36. PROGRAMUL ELECTORAL AL PARTIDULUI COMUNIșTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA, pcrm.md ↩︎

  37. Архив Митрохина, ru.wikipedia.org ↩︎

  38. СБУ рассекретила архивы: московского патриарха в 1945 году избирали агенты НКГБ, znak.md ↩︎

  39. Священник Глеб ЯКУНИН: Патриарх Кирилл функцию КГБ взял как бы на себя, novayagazeta.ru ↩︎

  40. Вице-премьер Болгарии назвал патриарха Кирилла "агентом КГБ", svoboda.org ↩︎

  41. Mitropolitul Vladimir a fost ofițer de securitate în cadrul KGB-ului sovietic, declarație. VEZI DOCUMENTE, unimedia.info ↩︎

  42. The Book That Exposes Putin's KGB Takeover of Russia, foreignpolicy.com ↩︎

  43. De ce bisericile trebuie închise pe timp de pandemie , sic.md ↩︎

  44. UPDATE Biserica ortodoxă ignoră decizia guvernului? Mitropolitul îndeamnă clericii să săvârșească în continuare liturghiile, newsmaker.md ↩︎

  45. Preotul Pavel Borșevschi: „Coronavirusul este rezultatul căderii omului din pricina la tot ce se întâmplă azi pe planetă”, timpul.md ↩︎

  46. În cadrul lucrărilor Sinodului BOM au fost semnate două adresări importante către autoritățile statului – Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, mitropolia.md ↩︎

  47. Episcopul Marchel a recunoscut că sa infectat cu COVID-19, împreună cu alți 4 preoți, newsmaker.md ↩︎

  48. VIDEO/ Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, despre vaccinul împotriva noului tip de coronavirus: „Este pericolul cel mare pentru om. Fugiți de vaccin. Nu îl primiți, căci vaccinul este punctul final al globaliștilor sataniști", zdg.md ↩︎

  49. /VIDEO/ Medicii da, preoții ba. Oamenii care poartă mască la slujbe sunt dați afară dintr-o biserică din comuna Dobrogea, tv8.md ↩︎

  50. /VIDEO/ Preoții de la Durlești, despre închiderea bisericilor: „Nu poate să ne indice Primăria, este doar un îndemn sau sfat”, tv8.md ↩︎

  51. (video) Patriarhul Kirill al Rusiei a îndemnat credincioșii să se abțină de la mersul la biserică pe timpul pandemiei de coronavirus, unimedia.info ↩︎

  52. Președintele Igor Dodon, surprins la o biserică din capitală. „Familia prezidențială a venit cu un suport pentru Biserica de Lemn”, a justificat șeful statului, zdg.md ↩︎

  53. VIDEO/ Igor Dodon către preoți: „Amenzi nu vor fi”, zdg.md ↩︎

  54. Despre autocefalie, crestinortodox.ro ↩︎

  55. [France is an indivisible, secular, democratic and social Republic. It ensures the equality of all citizens before the law, without distinction of origin, race or religion. It respects all beliefs. —Constitution of the Fifth French Republic] ↩︎

  56. [No religious Test shall ever be required as a Qualification to any Office or public Trust under the United States’ . . . Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting
    the free exercise thereof . . . —US Constitution (article VI, section 3)] ↩︎

  57. [ Religious bodies forming corporations with public rights are entitled to levy taxes on the basis of the civil tax rolls [...] Religious bodies shall have the right of entry for religious purposes into the army, hospitals, prisons, or other public institutions, so far as is necessary for the arrangement of public worship or the exercise of pastoral offices, but every form of compulsion must be avoided. —Basic Law of the Federal Republic of Germany] ↩︎

  58. Norway: State and Church Separate After 500 Years | Global Legal Monitor, loc.gov ↩︎

  59. Religion–State Relations, idea.int ↩︎