În ultimul an și ceva, s-au întîmplat lucruri nu doar din cauza pandemiei, ci și datorită ei. În episodul 9 al podcastului Asta-i situația!, Victoria Coroban și Eugen Muravschi discută despre inovațiile stimulate de pandemie în domenii importante precum educația, businessul și medicina. Interlocutorii lor sînt Aliona Rotaru și Kardo Sharifi, ambii de la „acceleratorul” de startup-uri tehnologice Dreamups, și Iulian Alexa, antreprenor în domeniul comerțului electronic. Iată un rezumat al episodului:

Noile vechi tehnologii

Crizele, cu tot răul pe care îl aduc, de regulă oferă și oportunități pentru schimbare și inovare. Experții spun că pandemia a accelerat ritmurile de utilizare a unor tehnologii inovative în medie cu 5 ani.

Mai puteți asculta podcastul pe Google Podcasts, Apple Podcasts, Facebook, Youtube, Spotify, Pocket Cast, Breaker, și RadioPublic.

În pandemia de coronavirus, am ajuns să folosim inovații care existau anterior, dar care nu erau valorificate la adevăratul lor potențial. Zoom, una din cele mai populare platforme pentru videoconferințe și lucru la distanță, înregistra în aprilie curent 300 de milioane de „întîlniri” online în fiecare zi, o creștere de 30 de ori față de începutul lui 2020! La Microsoft Teams, o platformă concurentă, creșterea a fost de la 32 milioane la începutul pandemiei pînă la 145 mln în aprilie 2021.

Cu toate dezavantajele legate de lipsa contactului „pe viu”, e greu acum să ne imaginăm o societate post-pandemică în care munca la distanță să nu fie prezentă într-o măsură mai mare sau mai mică. Dreamups, acceleratorul de afaceri în tehnologie, a organizat un hackaton – adică un eveniment de 48 de ore în care echipele participante caută soluții tehnologice pentru o problemă dată – tocmai pentru a eficientiza lucrul la distanță.

Aliona și Kardo au fost mirați să vadă că aproape o treime din cele 140 de persoane care s-au înscris la hackaton au fost profesori. Și mai mare le-a fost mirarea cînd hackatonul a fost cîștigat anume de o echipă de profesori, asta pentru că, după cum s-a exprimat Kardo, percepția generală e că oamenii din educație au rămas „cumva un pic, un pic mult” blocați în trecut și reticenți la tehnologie. Iată că nu!

Inovații în educație

„Noi am fost mirați că profii au luat locul întîi”, confirmă Aliona. În termeni sumari, soluția cîștigătoare e o platformă unde profesorii pot încărca materialul necesar pentru lecții, iar elevii îl pot accesa din „cabinetele personale”. Un concept aparent simplu, dar după cum remarcă Victoria, doar platforma în sine nu e suficientă pentru a face educație de calitate.

Cînd vine vorba de educație în timpul pandemiei, mulți dau vina pe comunicarea online – sau, mai bine zis, pe lipsa comunicării pe viu, așa cum s-a discutat în episodul precedent – dar problema de fapt e lipsa de creativitate, crede Victoria. Dacă în sistem sînt oameni creativi, care pot integra tehnologiile în metodele de predare, atunci educația nu mai e o problemă, fie ea online sau offline.

Educația online e o oportunitate bună pentru cei care nu-și permit taxa de învățămînt la universitate. Cel puțin în vest, echivalentul online e mai ieftin. „Să ai diplomă de la Harvard într-un an sau doi stînd în Moldova, [...] eu cred că asta este ceva foarte fain”, spune Kardo.

Pe de altă parte, utilizarea la greu a tehnogiilor în educație, așa cum s-a întîmplat în pandemie, poate adînci și mai mult decalaje socio-economice.

Oportunități pentru afaceri

În condițiile în care magazinele și restaurantele au fost închise o perioadă destul de îndelungată pentru ca unele afaceri să falimenteze, pentru cei care au reușit să supraviețuiască, comerțul electronic a fost colacul de salvare. E greu de găsit statistici relevante despre Moldova, însă în România, de exemplu, vînzările online pe perioada pandemiei au crescut cu 30%, pe fundalul descreșterii vînzărilor în general.

Dar comerțul online înseamnă mult mai mult decît să creezi un site. Iulian Alexa spune că pandemia ne-a găsit „nedezvoltați” și „slabi în general”. „S-au oferit foarte multe granturi întreprinderilor mici și mijlocii, dar oamenii nu știu ce înseamnă business online. Ei nu înțeleg ce e asta e-commerce, nici nu au cultură de a dezvolta și a promova un business online. Și mai mult ca atît, asta implică și costuri. De fapt, e ca și cum te-ai îmbăta cu apă rece, să crezi că un magazin online e ieftin să-l faci. Asta nici pe-aproape nu-i ieftin și ca să ai un canal e-commerce bine dezvoltat, asta te costă cît o filială fizică a unui magazin”.

Dezvoltarea ÎMM-urilor, astfel încît ele să poată oferi conținut digital calitativ, e una din preocupările celor de la Dreamups. Aliona Rotaru: „Noi am descoperit că domeniul de e-commerce este un subiect foarte, foarte întrebat acum în rîndul antreprenorilor din Republica Moldova. Este în creștere și sunt tare multe progrese în ultimul an la capitolul livrări. Acum livrările au devenit o chestie obligatorie [pentru afaceri] și mult mai accesibilă”.

Nu vorbim doar de branduri internaționale; avem istorii de succes și printre brandurile moldovenești. „Chiar și Poșta Moldovei s-a revoluționat și toți vorbesc de bine de ei. Acum poți face livrări nu doar în Moldova, dar și peste hotare prin Poșta Moldovei. Și asta e impresionant pentru noi.”

„Veneau oamenii la mine acasă și mă rugau să le pun ștampila umedă”.

Deși în ultimul timp am progresat mult la diversitatea de prestatori de servicii în domeniul livrărilor, Iulian spune că, în privința legislației, rămînem în urmă cu cîțiva ani față de alte țări din regiune. Iulian mai deplînge și deficitul de „vizionari” în Moldova, care să simtă trendurile și să arate calea. Apoi, piața moldovenească e mică, iar costurile implementării inovațiilor ar putea să nu nu fie rezonabile din această perspectivă. De exemplu, costurile înființării unui așa-numit „fulfillment center” – adică a unui centru logistic modern care se ocupă de ambalare, distribuire și livrare – se ridică la 5 milioane de euro. „Iarăși, ducem lipsă de un web banking performant, care ți-ar permite să beneficiezi de orice tip de serviciu”.

Pe de altă parte, există afaceri de tip startup, care se pot pune pe picioare chiar și într-o piața mică cum este cea a Moldovei, ca ulterior să caute dezvoltare internațională. „Startup-urile de obicei sînt afaceri care creează produse inovatoare pentru o piață globală. Cu aceleași investiții, sau cu investiții mai mici, putem ieși cu produse competitive, concurînd cu alte echipe de entuziaștii din alte țări, care nu-și permit luxul de a lucra așa de mult timp la concept, la fazele de testare și dezvoltare. Cred că e un plus pe care trebuie să-l luăm în calcul și să ne gîndim să devenim un fel de Estonia”, spune Aliona.

Rugată să numească un exemplu preferat de afacere lansată cu ajutorul Dreamups în perioada pandemiei, Aliona își amintește de Kiddo – un marketplace de babysitteri (sau o piață digitală ca să-ți găsești o bonă, mai pe românește). „Nu știu dacă datorită pandemiei sau nu, însă [antreprenoarea] are acum o afacere deschisă, cu interes mare din partea investitorilor. Și platforma lucrează. Consider că o femeie, în sfîrșit, a rezolvat problema multor părinți.”

La capitolul probleme, rămînem în urmă din punctul de vedere al e-guvernării. „La nivel global, din cauza faptului că comerțul se întîmpla online în 2020, digitalizarea documentației a crescut foarte tare. Mai puțin la noi, din păcate. Cred că și în prima lună de pandemie, de lockdown, ștampila a rămas obligatorie și veneau oamenii la mine acasă și mă rugau să le pun ștampila umedă”, spune Aliona.

Iulian e de acord: „Ca țară în general și ca business, sîntem într-o situație unde noi trebuie să alergăm ca să-i ajungem din urmă pe ceilalți. Dar noi ne mișcăm ca melcii și cumva, uite, ne coacem în acest mediu. Businessul niciodată nu va investi bani mari într-o piață neclară și nesigură și e de datoria politicienilor, a guvernului să creeze condițiile ca schimbările să se întîmple”.

Inovații în medicină

Vorbind de mediul de afaceri și legislație. În SUA, pe timp de restricții, o companie producătoare de drone a livrat în iunie-septembrie 2020 peste 100 mii de produse medicale, la fel de mult ca în ultimii 3 ani. Iar asta a determinat autoritățile americane să modifice foarte rapid legislația pentru a reglementa mai bine zborul dronelor.

Pandemia a accelerat dezvoltarea telemedicinei și a altor soluții necesare pentru situații în care contactele umane trebuie limitate. Deși la noi nu se livrează medicamente cu dronele, serviciile de livrare a medicamentelor au fost o soluție pentru cei infectați care au stat în izolare, la fel ca și programările la medic.

Victoria spune că a fost surprinsă să descopere că a devenit mult mai ușor să faci o programare, dar și să beneficiezi de un consult la distanță. „Sînt suficiente situații cînd prezența fizică la cabinet nu e obligatorie”. Dar pe măsură ce adoptăm tot mai multe soluții digitale în medicină, apare problema protecției datelor cu caracter personal, a confidențialității pacienților. E un aspect la care autoritățile ar trebui să atragă atenție.

Dar, neîndoielnic, cea mai importantă inovație recentă în medicină o reprezintă vaccinurile pe bază de ARN mesager. Tehnologia nu e tocmai nouă – la ea se lucrează din anii 90 ai secolului trecut, însă pandemia a accelerat lucrurile. Avantajul lor e că sînt mult mai ușor de actualizat pentru a răspunde diverselor variante și mutații ale virusului. Mai mult, tehnologia poate fi adaptată pentru a preveni unele forme de cancer.

Cu acest din urmă exemplu de inovație, Victoria și Eugen conchid că pandemia a arătat cît de multe se pot realiza dacă omenirea ar canaliza mai multe resurse și eforturi înspre știință, inovații și minți creatoare.

Cam asta-i situația despre inovațiile în pandemie.

Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă "Phase II COVID-19 response" pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.