Deși disponibilitatea vaccinurilor anti-Covid este în creștere, sondajele arată că mulți moldoveni continuă să fie reticenți în privința imunizării. Cum comunicăm cu ei? În episodul 7 al podcastului „Asta-i situația!”, moderatorii Andrei Lutenco și Eugen Muravschi discută despre asta – și multe altele – cu Dina Ivanov, consultantă în comunicare strategică și co-fondatoare Qubo Communications, și cu Ion Grosu, specialist în comunicare. Iată un rezumat:

Comunicarea și schimbarea. Misiune imposibilă?

„Rolul comunicării este mai mult decît informativ [...] Comunicarea îmbunătățește starea de spirit, poate conecta comunitățile, poate trezi empatia în oameni și, totodată, spiritul civic și puterea de a lupta cumva cu acest dușman comun”, începe optimist Dina Ivanov.

Mai puteți asculta podcastul pe Google Podcasts, Apple Podcasts, Facebook, Youtube, Spotify, Pocket Cast, Breaker, și RadioPublic.

O campanie de comunicare poate varia în profunzime de la una simplă, strict informativă, pînă la una de durată, care va încerca să schimbe viziunile asupra lumii. E vorba de acele convingeri, eventual prejudecăți, care formează atitudini și influențează comportamente. E extrem de complicat să schimbi comportamente și cu atît mai mult viziuni, dă de înțeles Ion Grosu. „De exemplu campaniile antifumat. Ele dacă reușesc să convingă 10%, asta ar fi un succes enorm. Dar 100% e practic imposibil”. În cazul noului coronavirus, faptul că e „nou” complică și mai mult misiunea.

„O singură campanie de comunicare nu poate schimba mentalități”, spune Dina Ivanov. „Trebuie să interacționăm cu publicul și să contribuim la educarea societății continuu, nu doar atunci cînd vrem să lansăm, de exemplu, o campanie de vaccinare. Pentru că noi vorbim despre o serie de prejudecăți, de gîndiri implantate profund de ani de zile, de educația de care a beneficiat de-a lungul anilor și acest lucru este foarte complicat să-l schimbi. Nu e ca și cum l-ai schimba într-o singură zi.”

Ce știi tu?

Chiar și la nivelele mai simple ale comunicării, informațiile contradictorii comunicate la nivel oficial, mai ales la începutul pandemiei, au alimentat scepticismul și confuzia în rîndul populației. „Consolarea” e că nu s-a întîmplat doar la noi. De exemplu, la începutul pandemiei în Marea Britanie au existat contradicții între restricțiile oficiale și recomandările generale de sănătate publică. Autoritățile ar trebui să depună mai mult efort să explice aceste decizii, să le dezbată în public, dacă este nevoie, pentru a elimina confuziile. La fel, „e foarte important să existe acest flux unic de comunicare, iar mesajele să fie transmise în mod centralizat pentru a păstra corectitudinea”, spune Dina Ivanov.

Ion Grosu e de părere că acțiunile și comunicarea autorităților ar trebui să se bazeze în primul rînd pe cercetări în sănătate publică. „În țări ca Statele Unite, Germania sau Franța la subiecte ce țin de situația epidemiologică există instituții științifice foarte serioase. Respectiv guvernele acestor țări au deprinderi instituționale să asculte sfaturile acestor oameni de știință.” La noi, mai puțin. „Oamenii în funcții de decizie, inclusiv în sănătate, nu au la momentul luării deciziilor pe masă o analiză din punct de vedere sociologic și cel al predicțiilor privind impactul deciziilor. Deciziile sînt ad hoc, bazate pe impuls și cumva au loc foarte rar cu dezbateri. Cel mai des inițiatorul deciziei își impune deciziile”, spune specialistul în comunicare. La fel, Ion Grosu crede că decidenții moldoveni sînt prea vulnerabili la ce zice opinia publică.

Din fericire, există studii efectuate în alte țări care ne ajută să înțelegem comportamentul și nevoile oamenilor pe timp de pandemie și cum putem să comunicăm cu ei reieșind din aceste nevoi. Dina Ivanov: „La nivel internațional s-au făcut cercetări care au studiat sistemele de valori și comportamentele. Acestea se bazează pe anxietatea financiară, pe siguranța zilei de mîine, siguranța pentru cei dragi [...] dar și o stare de căutare continuă. Oamenii sînt în căutarea adevărului. Poate asta explică acele fake news-uri și credibilitatea pe care o oferă oamenii acestui tip de informații.”

Decizii proaste, decizii politizate

Deseori dăm vina pe comunicare, atunci cînd, de fapt, deciziile sînt proaste. Ion Grosu își aduce aminte de decizia de a interzice plimbările în parcuri. „Este o decizie care, unu, e greu s-o implementezi și să convingi oamenii și, doi, nimeni n-o măsoară. Respectiv, nimeni nu-i îmbunătățește implementarea. În sensul ăsta, problema nu a fost în comunicare ci în luarea deciziilor”, spune Ion Grosu. Tot el subliniază o altă problemă: „Lipsește capacitatea instituțională de a aplica. Noi avem puțină experiență în care statul reușit schimbe comportamentul, să schimbe cultura oamenilor în legătură cu un aspect sau altul. Deci sînt lucruri elementare pe care statul nostru nu are capacitatea să le facă.”

Mai multe despre măsurile pandemice, vedeți în rezumatul episodului precedent.

Totodată, deși există un grup strategic de comunicare, „capurile vorbitoare” care comunică cu publicul rămîn a fi demnitarii și politicienii. Și mass-media din Moldova e puternic politizată sau afiliată politic. De exemplu, presa filorusă a promovat la greu vaccinul rusesc Sputnik, adesea în detrimentul altor vaccinuri.

Dina Ivanov zice că pentru a convinge oamenii să respecte măsurile de siguranță și să se vaccineze, primul lucru de care trebuie să ne debarasăm e politica. „Problema cu politică e că ea divizează, pune oamenii pe baricade, or acum avem nevoie exact de opusul acestor diviziuni, avem nevoie de solidaritate. Mai ales că apar diviziuni noi, spre exemplu cei care respectă strict regulile și cei care nu o fac, și fiecare grup îl consideră pe celălalt prost. Și nu există comunicare între acești oameni”, continuă ideea Andrei Lutenco.

Goluri în comunicare

Atunci cînd lipsește comunicarea oficială sau cînd autoritățile se contrazic, ajungem să luăm informațiile de altundeva. De exemplu, există neclarități despre lansarea și desfășurarea etapei a treia de vaccinare: lumea a ajuns să se informeze reciproc pe rețelele sociale că te poți vaccina dacă mergi la centru de vaccinare sau îți suni medicul de familie și ai noroc de o doză nesolicitată. Această comunicare a substituit-o pe cea oficială.

La fel, golurile în comunicare lasă spațiu pentru fake news, mai ales că Moldova e prinsă în fluxuri globale de teorii ale conspirației, pe care nu prea are capacități să le stăvilească. Dina Ivanov: „Ce putem face e să luptăm cu aceste informații false pe aceleași canale de comunicare, astfel încît să nu lăsăm loc de interpretări.”

Partea plină a paharului e că, fiind expuși la fluxuri globale de informații, moldovenii au importat nu doar atitudini negative. Ion Grosu spune că asta a ajutat mesajul oficial din partea Guvernului: „Noi sîntem expuși la fluxuri globale de comunicare, iar caracterul global al crizei a ajutat Guvernul nostru. Am văzut o schimbare radicală de comportament în martie. Și schimbarea asta se datorează la doi factori: unu, campania globală de comunicare a alertat lumea și, doi, a demonstrat modele de comportament din alte țări pe care moldovenii le-au putut prelua.”

Și tu poți fi influencer!

Mulți au o imagine simplistă despre comunicarea publică, în care autoritățile sînt văzute ca un emițător de informații, iar publicul larg ca un recipient pasiv. Dar de fapt fiecare om este și el un emițător de informație și, pentru a avea sorți de izbîndă, orice campanie de comunicare trebuie să recruteze oamenii de rînd ca agenți activi de distribuire a informației.

„Fiecare om transmițător de mesaj poate fi un influencer în comunitatea sa”, spune Dina Ivanov, dar mai ales preoțiii, medicii de familie sau profesori, figuri în care oamenii au încredere deosebită. Studii încă dinaintea pandemie au arătat că, deși e foarte dificil să-i convingi pe cei care ezită să se vaccineze, cea mai eficientă metodă e, într-adevăr, recomandarea medicului de familie.

Dina Ivanov spune că există mai mulți factori care pot contribui la schimbarea comportamentului. „Un factor de influență ar fi apartenența la un grup sau o comunitate, identificarea cu un grup. Dacă prietenii mei s-au vaccinat, voi fi mai predispus să mă vaccinez. Tot aici am putea include și influența liderilor de opinie. De exemplu, dacă fotbalistul cutare de la Real Madrid s-a vaccinat, probabil microbiștii își vor dori să facă același lucru”.

Educația este la fel importantă. „Nu ne referim neapărat ce a învățat el la școală, ci mai degrabă circumstanțele în care a fost educat. Într-o familie în care mama, tata este mai predispus să se vaccineze și copiii probabil vor face această alegere”.

Sfaturi practice pentru guvern

L-am întrebat pe Ion Grosu ce ar trebui să facă autoritățile ca să micșoreze reticența față de vaccinare. Primul lucru pe care l-a menționat specialistul în comunicare este transparența, pentru că ea este baza încrederii:

„Ceea ce trebuie să facă guvernul este să ofere deschis orice informație despre vaccin. Cît mai multe baze de date să fie deschise. Vorbesc de numărul de vaccinuri, numărul de reacții adverse, inclusiv cu dezagregare pe tip de vaccin, cu dezagregare pe raioane. Să nu existe niciun fel de secretomanie”.

Al doilea lucru care trebuie făcut, potrivit lui Ion Grosu, este gestionarea mai bună a procesului. „Totuși, oamenii vorbesc între ei. Cei care au trecut prin vaccinare în Moldova și cei care au trecut prin vaccinare, să zicem, în Marea Britanie au istorii foarte diferite. Eu știu oamenii dintr-un sat care îmi povesteau cum au fost vaccinați. Au fost ca la strungă: oameni bătrîni au fost puși în rînd și, pac, pac, pac, gata, au închis punctul medical. Niciun fel de 15 minute să vadă ce reacție au, niciun fel de ajutor, niciun fel de explicație.” Oamenilor ar trebui să li se comunice mai mult despre posibilele reacții adverse, care sînt firești, dacă trebuie să ia un paracetamol, dacă, elementar, pot consuma alcool. „Eu aș lucra acum foarte mult anume la capitolul calității procesului de vaccinare”, a adăugat Ion Grosu.

Încheiem cu un sfat de la Dina Ivanov: „Va trebui să comunicăm despre valorile care ne unesc mai mult decît despre cele care ne dezbină. Despre spiritul comunitar, empatia, ajutorul pentru cei care sînt în jurul nostru. Sînt valori de care avem nevoie indiferent dacă e pandemie sau nu. Prin urmare, va trebui să facem apel la ele, să supraviețuim cumva acestei pandemii și să trăim într-o societate mai unită”.

Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă "Phase II COVID-19 response" pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.