Moldova bate record după record la numărul de cazuri noi de Covid și decese asociate, iar asta arată că măsurile luate de autorități nu prea funcționează. Aflăm aceste lucruri din statistici — anume cifrele ne ajută să înțelegem cît de gravă e situația, cît de bine se descurcă autoritățile și ce trebuie de făcut mai departe. Nu toate cifrele sînt însă egale. În episodul 4 al podcastului nostru „Asta-i situația!”, discutăm despre cît de detaliat este tabloul statistic al Covidului în Moldova și despre cum datele mai ample și mai transparente ar putea contribui la combaterea pandemiei. Iată un rezumat al ultimului episod, moderat de Eugen Muravschi și Andrei Lutenco:

Mai puteți asculta podcastul pe Google Podcasts, Apple Podcasts, Facebook, Youtube, Spotify, Pocket Cast, Breaker, și RadioPublic.

Cum se numără Covidul în Moldova?

Rapoartele zilnice și săptămînale publicate de Ministerul Sănătății și ANSP sînt principalele, dacă nu unicele surse din care publicul se poate informa cu privire la evoluția pandemiei în țara noastră. Unul din invitații podcastului, sociologul și statisticianul Vasile Cantarji (CBS Research), urmărește cu mare atenție aceste rapoarte. Printre cei mai importanți indicatori sînt numărul testelor primare efectuate și numărul cazurilor noi depistate. De aici se pot calcula ratele de teste pozitive, care rămîn excesiv de mari. Acest fapt, spune Cantarji, „vorbește despre faptul că rămînem în urma trenului” în privința testării.

Pe lîngă informațiile accesibile publicului, dr. Ștefan Gheorghiță, șef de secție la ANSP, spune că autoritățile colectează date prin anchete epidemiologice care documentează fiecare caz în parte. Aceste date includ simptomele pe care le manifestă persoana infectată și persoanele cu care a intrat în contact, între altele.

Deși asta se întîmplă rar, de regulă o dată pe an, autoritățile publică și numărul total al deceselor. De aici se poate deduce așa-numita „mortalitate excesivă”, adică creșterea mortalității față de o perioadă similară. E un indicator important, spune Vasile Cantarji, pentru că acesta reflectă și decesele provocate indirect de pandemie – e vorba de cei care nu au beneficiat de asistență medicală din cauza sistemului suprasolicitat sau de cei care nu au mers la medic de frică să nu se infecteze. Asta se întîmplă peste tot în lume, iar pentru a obține o estimare a mortalității excesive din cauza Covidului, spune expertul, numărul de decese raportate oficial trebuie înmulțit la 1,5.

Cum NU se numără Covidul în Moldova?

Nicu Calcea, jurnalist de date la publicația britanică New Statesman, e dezamăgit de faptul că autoritățile moldovene publică puține date despre pandemie și acelea într-un format greu de analizat. În Marea Britanie, datele disponibile publicului și jurnaliștilor sînt mult mai variate, fiind dezagregate chiar pînă la nivelul unui cartier dintr-un oraș dat. La fel, se fac statistici pe meserii, care demonstrează faptul că nu doar lucrătorii medicali, ci și așa-numiții „lucrători esențiali” sînt printre cei mai expuși. E vorba de persoane care se află în contact direct cu clienții și care nu pot lucra de acasă – persoane care lucrează la recepții, vînzători, chelneri, taximetriști. Publicarea unor astfel de date ar fi utilă și în Moldova și poate i-ar convinge, bunăoară, pe taximetriști să poarte mai des masca.

Vasile Cantarji, pe de altă parte, observă că statistica disponibilă în Moldova e în mare parte descriptivă – adică doar descrie situația, fără a o analiza. De exemplu, statistica noastră nu explică impactul măsurilor luate sau de ce avem un nou val. La fel, nu știm exact de ce avem explozii de cazuri în Chișinău și nu vedem același lucru în regiuni cu densități similare ale populației.

Revenind la problema testării. Potrivit lui Cantarji, poți spune că ții sub control pandemia dacă rata de teste pozitive e sub 5%, pe cînd la noi ratele variază între 20-30% în perioadele „bune” și între 40-50%, sau chiar mai mult în cele proaste. Rata anormal de mare de teste pozitive înseamnă că rămîn foarte multe cazuri nedepistate. Cu toate acestea, autoritățile moldovene nu și-au schimbat strategia – ea a rămas aceeași ca și la începutul pandemiei: se testează doar persoanele care întrunesc așa-numita „definiție de caz”. Se testează și persoanele care au intrat în contact cu bolnavii? Mai puțin, după cum o arată experiențele personale.

De exemplu, jurnalistul Nicu Calcea spune că medicul de familie a refuzat inițial să-l programeze pentru testare, chiar dacă intrase în contact cu o persoană îmbolnăvită și chiar dacă manifesta el însuși anumite simptome. Eugen Muravschi a povestit despre experiența mamei sale, pensionară cu un buchet de comorbidități, care nu s-a putut testa la stat și a trebuit să treacă printr-o procedură de diagnosticare care a expus-o și mai mult.

Să admitem că testarea masivă e peste capacitățile autorităților noastre, dar ce pot face ele altceva pentru a afla care e tabloul epidemiologic real? Vasile Cantarji sugerează un fel de „sondaj epidemiologic”. Acesta ar presupune aplicarea testelor Covid unui eșantion reprezentativ, după care datele ar fi extrapolate la toată populația. Mai mult, un astfel de instrument ar putea arăta cît de mult durează anticorpii persoanelor care au fost bolnave de Covid. „Nu prea concep cum poți să elaborezi politici fără să faci așa ceva”, spune Cantarji.

De ce datele sînt importante?

Colectarea unor seturi de date cît mai ample și variate sînt utile în luarea deciziilor. Fără ele e greu să decizi dacă, de exemplu, trebuie să înăsprim amenzile pentru nepurtarea măștilor sau să închidem HORECA sau altceva.

Pe de altă parte, dr. Ștefan Gheorghiță de la ANSP sugerează că autoritățile au suficiente date pentru a lua decizii. Buba, spune el, e că deciziile nu se execută în volum deplin, se politizează și se interpretează greșit.

Într-adevăr, peste tot în lume există tendința ca guvernele să prezinte datele selectiv pentru a desena o situație cît mai roz. Tocmai de asta e nevoie ca datele colectate să fie cît mai transparente și ușor accesibile jurnaliștilor și celor din societatea civilă. Mai mult, statistica trebuie explicată pe înțelesul tuturor, dacă vrem ca publicul larg să trateze cu încredere măsurile luate de autorități.

„Ai impresia că statul [pe de o parte] și societatea civilă, jurnaliștii [pe de alta] sînt adversari, iar accesul liber la informații e o minge de fotbal. Statul joacă într-o echipă și nu vrea să dea această minge rivalilor… cînd de fapt sîntem toți în aceeași echipă, iar rivalul este pandemia”, conchid Eugen Muravschi și Andrei Lutenco în ultimul episod al podcastului „Asta-i situația”, un proiect special al redacției sic!

Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă "Phase II COVID-19 response" pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.