Sputnik sau AstraZeneca? Alegerea e adesea una geopolitică, alimentată intens de campanii globale de promovare sau, ar zice unii, propagandă. Cursa vaccinului scoate în evidență marile rivalități și pune la grea încercare fragilele parteneriate internaționale. În al treilea episod al podcastului nostru „Asta-i situația!”, Eugen Muravschi și Victoria Coroban au discutat cum anume a afectat pandemia relațiile internaționale, îndeosebi la noi în Europa de Est, cu Sorin Ioniță, președintele think-tankului Expert-Forum de la București, și Dorina Baltag, doctoră în științe politice, specializată în diplomația UE la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională din Londra.

Mai puteți asculta podcastul pe Google Podcasts, Apple Podcasts, Facebook, Youtube, Spotify, Pocket Cast, Breaker, și RadioPublic.

Iată un rezumat al acestui episod:

Rusia și-a promovat intens vaccinul Sputnik V, inclusiv prin falsuri și dezinformări care au discreditat vaccinurile occidentale. Efectul secundar e că a scăzut încrederea oamenilor în toate serurile, inclusiv Sputnik V, chiar și în interiorul Rusiei.

Uniunea Europeană s-a mișcat mai încet și a mai dat-o în bară uneori, spre exemplu în negocierile cu AstraZeneca, dar în schimb a asigurat cu vaccin și țările mai sărace ca România, care nu și-ar fi permis să concureze pe piața liberă cu state mai bogate precum Germania.

China, ca și Rusia, încearcă să profite de breșele din interiorul și din vecinătatea UE, oferind unor state ca Ungaria sau Serbia vaccinuri încă neaprobate la nivel european, ceea ce întărește poziția Beijingului în regiune, dar e util și ca propagandă internă acasă.

Victoria lui Joe Biden la prezidențialele din SUA înseamnă că Washingtonul nu se mai retrage din Organizația Mondială a Sănătății, ceea ce dorea Donald Trump și ar fi oferit Chinei oportunitatea să-și sporească influența.

Rusia

Fostul președinte Igor Dodon nu s-a sfiit să mintă în repetate rînduri pentru a convinge moldovenii să se vaccineze anume cu Sputnik V și nu cu preparate vestice. Liderul socialist s-a aliniat fidel campaniei de comunicare și dezinformare a Kremlinului. Sorin Ioniță de la Expert-Forum, București, crede că Rusia și-a sabotat involuntar propriul vaccin cu această strategie agresivă.

„Miza Rusiei e complicată și cred că și-au prins urechile în povestea asta cu vaccinul și criza Covid pentru că sigur – opțiunea lor, pe care o iau instinctual din primul moment cînd apare o criză, este să intre în discursul de propagandă și să înceapă să submineze ce fac alții și să ridice în slăvi ce fac ei. Și atunci într-un fel ei chiar și-au servit foarte prost cauza cu asta pentru că uite, se pare vaccinul Sputnik nu e chiar prost-prost [...] Dar pentru că mereu au făcut propagandă – lumea nu-i mai crede. Deci este efectul Petrică și lupul – au tot strigat de atîtea ori și acuma, cînd poate avea un produs bun, lumea din Europa nu-i crede și o să îi verifice de șapte ori vaccinul ăla și o să treacă criza și n-o să mai ai nevoie de el”.

Chiar și în interiorul Rusiei, încrederea în vaccin a scăzut la 30%, iar rata de imunizare anti-Covid este mai joasă decît în România. În același timp, mașinăria de comunicare a Moscovei pare orientată mai mult spre extern, ceea ce-i amintește lui Sorin Ioniță de situația din URSS sau din România ceaușistă, cînd lumea murea de foame, iar grînele erau exportate.

Dorina Baltag de la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională din Londra spune că Rusia încearcă să submineze eforturile comune anti-Covid ale UE, unde solidaritatea și unitatea rămîn o temă sensibilă. În această privință, Rusia nu e singură.

China

„Acum faptul că și China a oferit Ungariei vaccinuri vorbește deja despre concurența între Rusia și China pentru cine va deține o putere mai mare, în care părți ale lumii, iar UE, fiind a treia mare piață economică, este importantă atît pentru China, cît și pentru Rusia”, afirmă Dorina Baltag.

Euroscepticul premier ungar Orban Viktor s-a vaccinat ostentativ cu un ser chinezesc, dar Sorin Ioniță atrage atenția că sînt și alte state europene care flirtează cu Beijingul, inclusiv membri vechi ca Italia.

„Propaganda de la Roma, de la Belgrad, de la Ungheni, săracii de ei cu poza aia, joacă foarte bine în narativa asta a Partidului Comunist Chinez către poporul chinez: iată ce indispensabili sîntem noi pe glob, dacă nu eram noi – mureau ăia de Covid acolo, noroc că le-am dat noi măști”, zice Ioniță.

Chiar dacă ofertele Beijingului sînt greu de refuzat, mai ales pe timp de criză, Dorina Baltag subliniază că nu știm costurile acestor ajutoare. Pe termen scurt, e clar că e vorba de propagandă și imagine, dar Baltag crede că ăsta e doar vîrful aisbergului și repercusiunile mai serioase vor fi vizibile mai tîrziu.

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană nu are probleme doar în Est, cu Rusia și China, dar și în Vest, unde s-a pomenit într-o situație de rivalitate cu fosta membră Marea Britanie. Londra a negociat un contract mai dur de livrare a vaccinurilor cu AstraZeneca, iar compania s-a văzut nevoită să reducă livrările către UE. Viteza campaniei de imunizare în Marea Britanie e citată de eurosceptici drept un beneficiu al Brexitului. În consecință, încetineala UE trezește nemulțumiri și pe interior.

Atît Sorin Ioniță, cît și Dorina Baltag spun însă politica de sănătate în UE nu este una centralizată la Bruxelles, ci rămîne la discreția guvernelor naționale.

„Politica de sănătate este o politică națională. Noi, România, dacă vroiam să facem ca britanicii, nu ne dădea Comisia peste degete. Numai că noi nu avem nici Oxford, nici Cambridge, nici sistemul lor de sănătate, nici NHS-ul, nici tradiția lor de cercetare microbiologică. N-o avem, noi avem Institutul Cantacuzino care stă cu lacătul pe ușă și crește buruiană în curte, aici în mijlocul Bucureștiului”, spune Ioniță.

Potrivit Dorinei Baltag, un avantaj al Marii Britanii față de UE a fost chiar persoana trimisă să negocieze contractul cu AstraZeneca, Kate Bingham, „care, pe lîngă faptul că este specializată în bioștiință, nu este un politician, este un venture capitalist, ea cunoaște cum se cumpără, se vinde și se investește”. Uniunea Europeană încă nu este un bun negociator în acest domeniu, inclusiv din lipsă de experiență, și ar trebuie să investească mai mult în resurse umane potrivite, crede Baltag.

Cu toate aceste probleme, nu trebuie scăpate din vedere succesele politicii comunitare. „Slavă Domnului că sîntem în Europa, că cumpărăm vrac, la comun cu europenii, deci prețul e mai mic și că e împărțire pe țări după populație. [...] Altminteri, România ar fi fost exact ca Moldova, nu ar fi avut de unde să ia vaccin pînă acuma. Nu aveam cu ce vaccina, chiar să fi vrut”, zice Sorin Ioniță.

UE a mai jucat un rol important și în crearea și finanțarea platformei COVAX, care va oferi țărilor mai sărace o parte din vaccinuri gratis, iar altă parte la preț redus.

Statele Unite

UE a avut ocazia să preia inițiativa și datorită izolaționismului american sub Donald Trump. Fostul președinte de la Casa Albă vroiavrea chiar să retragă SUA din OMS pe motiv că organizația ar fi fost acaparată de chinezi.

„S-a terminat chestia aia cu Trump că se retrage. Nu se mai retrage. Pentru că dacă se retrăgeau Statele Unite din OMS, golul creat, inclusiv bugetar, era imediat umplut de China și atunci asta era în interesul nostru? Ca China să domine și mai tare instituțiile Națiunilor Unite? De asta plîngea de fapt și Trump, da? Că e prea dominată, că e confiscată de chinezi, că face jocul Chinei. Nu era adevărat, dar dacă tu te retragi, Statele Unite, care le asigură un sfert din buget – ce urma să se întîmple după aia? Joe Biden a pus stop la chestia asta, deci lucrurile sînt OK acuma”, afirmă Sorin Ioniță.

Dorina Baltag spune și ea că era în interesul Washingtonului să-și reia rolul de lider internațional: „Ceea ce a făcut administrația președintelui Biden de a reveni foarte rapid în OMS, de a oferi aceste 4 miliarde, nu este doar din perspectiva aceasta europeană a ceea ce este numit soft power, adică demonstrarea unei puteri bazate mai mult pe valori, dar pentru că SUA pierdea deja teren geopolitic, pentru că și SUA are careva interese în ceea ce privește globul pămîntesc și diferite zone. Iar Rusia și China îi sînt rivali în acest sens”.

Moldova

Moldova, ca întotdeauna, e prinsă în mijlocul competiției dintre Vest și Est, competiție care doar s-a intensificat pe timpul pandemiei și implică, de fapt, patru mari actori internaționali: UE, Rusia, China și SUA.

„Moldova clar are nevoie de ajutor, iar ajutorul onest nu poate să vină decît dinspre Vest, din partea Uniunii Europene, a OMS și a programului Global de vaccinare, de cooperare internațională standard pe care am avut-o și pe care acuma unii ca Dodon și ai lui propagandiștii... știi cînd spun globalizare e așa ca un termen de ocară sau nu știu cum, ăștia mondialiștii, globalizarea. E vorba de vechea cooperare internațională după reguli, nu e altceva. Și acum ei se chinuie să îi dea un nume prost. Cine pierde din asta? E clar cine pierde în Moldova – pierde tot poporul”, afirmă Sorin Ioniță.

Iar rezultatele le vedem în practică: în timp ce Institutul Gamaleya lucrează împreună cu cei de la AstraZeneca asupra unui vaccin combinat, unii medici din Moldova spun că refuză vaccinul occidental și preferă să aștepte Sputnikul rusesc.

Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă "Phase II COVID-19 response" pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspîndirii coronavirusului de tip nou.