Organizarea alegerilor pe timp de pandemie este o sarcină complicată pentru orice guvern, dar, întrucît nu e clar cînd vom scăpa de Covid, nici amînarea lor pe termen nedefinit nu e o soluție. Votul contează, chiar și pe timp de pandemie – or tot aleșii poporului sînt cei ce decid ce va face sau nu statul pentru a încetini răspîndirea virusului.

Nu există o rețetă universală pentru desfășurarea sigură, corectă și democratică a unui scrutin în astfel de condiții. Există însă un set divers de metode alternative de vot care pot fi adaptate și folosite în combinație cu votul tradițional pentru a reduce riscurile pentru alegători, dar și pentru funcționarii electorali.

În Republica Moldova, din păcate, a lipsit o dezbatere largă în societate despre cum am fi putut vota mai sigur și mai inclusiv pe timp de Covid. Nici guvernarea și nici opoziția nu au lansat discuții serioase despre metode alternative de vot. Nici măcar după alegerile de la Hîncești din martie.[1]

Vot viral: Politicienii trebuie responsabilizați chiar și pe timp de pandemie.

La prezidențialele de pe 1 noiembrie, moldovenii au votat ca de obicei. Unica schimbare a fost introducerea unor măsuri suplimentare de igienă, dar în rest procesul de vot a fost același ca de obicei. Chiar și măsurile introduse conțineau lacune: de exemplu, nu au alternative pentru a vota cetățenii aflați în străinătate și cei din regiunea transnistreană cu simptome de Covid sau aflați în autoizolare – pentru ei nu există votul cu urna mobilă.[2]

În primul tur, alegătorii din țară au ieșit în număr mai mic la vot decît la prezidențialele din 2016 sau la parlamentarele din 2019. Totuși, din cauza măsurilor anti-Covid din interiorul secțiilor de votare, mulți alegători au fost nevoiți să stea la coadă afară, în ploaie și vînt. Situația a fost și mai complicată în diasporă, unde moldovenii au mers la vot în număr record, iar unii așa și n-au reușit să voteze după ce au stat toată ziua în rînd, chiar dacă unele secții și-au prelungit programul de lucru cu două ore.

Turul II se anunță a fi o încercare și mai dificilă – prezența probabil va crește, în timp ce multe state europene anunță măsuri tot mai dure de izolare și carantină. Chiar și în Moldova, ultimele cifre privind numărul de infecții cu Covid nu arată încurajator.

Consensul tăcerii: Metodele alternative de vot au lipsit de pe agenda publică.

Totodată, Maia Sandu și Renato Usatîi vorbesc despre alegeri parlamentare anticipate. Și Igor Dodon era acum cîteva luni un susținător înfocat al ideii, deși acum i-a mai pierit entuziasmul. Dacă vom merge într-adevăr din nou la urne pentru a alege un Parlament nou, măcar pentru acel scrutin merită să discutăm cum putem vota mai ușor și mai sigur. Explorăm mai jos cîteva soluții posibile.

Votul online

Votul prin Internet este o tehnologie care încă nu e acceptată sau folosită pe larg în lume. Sînt multe dezbateri și îndoieli despre siguranța acestei tehnologii și nici măcar în cadrul comunității IT nu există un consens.

În același timp, o țară-pionier valorifică de ani buni posibilitățile votului electronic. E vorba de Estonia, un stat mic, post-sovietic, nu foarte diferit de Moldova. Estonienii au lansat pentru prima dată votul online la alegerile locale din 2005, cînd doar 1,9% din alegători au votat prin internet. Paisprezece ani mai tîrziu, la parlamentarele din 2019, 43,8% din estonieni au votat online.

Avantajele sunt numeroase: cetățenii pot vota de acasă, din transport, chiar și din afara țării, atît timp cît au acces la internet; respectiv, statului îi e mai ușor să asigure dreptul la vot pentru cetățenii de peste hotare sau cei cu dizabilități locomotorii; economisesc timp și alegătorii, și funcționarii electorali; economisește bani și statul – mai puține buletine de vot, mai puține ore de lucru pentru funcționari.[3]

Estonienii pot vota prin Internet de la zece pînă la patru zile înainte de scrutin. Pentru asta ei descarcă de pe site-ul autorității electorale aplicația pentru votare, se loghează cu ajutorului buletinului de identitate electronic și a unui cod PIN și votează. În medie, introducerea unui vot în sistem nu durează mai mult de două minute. Pe parcursul acestui interval de șapte zile, alegătorii pot vota de cîte ori vor – sistemul va lua în considerare doar ultimul vot. De asemenea, chiar dacă au votat electronic, estonienii pot merge la secția de votare pentru a pune ștampila în dreptul candidatului preferat pe un buletin de hîrtie. În acest caz, sistemul nu va socoti votul trimis anterior prin Internet – buletinul de hîrtie are prioritate. [4]

Firește, drumul Estoniei nu a fost fără suișuri și coborîșuri. După fiecare scrutin parlamentar, OSCE/ODIHR a evidențiat anumite riscuri: că secretul votului nu e asigurat, că unele proceduri esențiale nu sînt stabilite prin lege, că sistemul nu este suficient de transparent, că există anumite vulnerabilități tehnice etc. Activiști și IT-iști locali, dar și din străinătate, au atras atenția asupra unor posibilități de a ocoli măsurile de securitate și de a truca rezultatul votului. Un raport din 2014 chiar recomanda guvernului de la Tallinn să renunțe la votarea electronică. [5]

De-a lungul anilor, Estonia a rezolvat o parte din probleme identificate. În 2011, a fost creat Comitetul pentru Votare Electronică. Ulterior, a fost introdusă posibilitatea pentru alegători de a-și verifica votul. De asemenea, au fost publicate părți ale codului sursă. Anul trecut, guvernul a creat un grup de lucru pentru a examina sistemul de vot electronic, iar raportul acestui grup conține 25 de recomandări – care de ordin legislativ, care de ordin tehnic – pentru a îmbunătăți sistemul și a reduce riscurile. [6]

Alegeri digitale: Popularitatea votului online a crescut constant în Estonia.

Autoritățile estoniene sînt optimiste și cred că problemele votului online pot fi rezolvate, iar beneficiile sînt mai importante decît riscurile. Cea mai mare parte a cetățenilor împărtășesc această părere – un lucru crucial pentru funcționarea sistemului. Societatea estoniană este una profund digitalizată, iar votul online a devenit deja o parte esențială a sistemului de e-guvernare.

În alte țări, lucrurile stau mai complicat. În SUA, spre exemplu, mai multe studii și rapoarte nu recomandă implementarea votului electronic.[7] Unele obiecții țin de securitate – cercetătorii americani afirmă că nu există încă o metodă care să asigure atît secretul votului, cît și verificabilitatea acestuia. Alte obiecții sînt mai degrabă sociale – unii oameni nu au acces la o conexiune la internet suficient de rapidă, sau nu au un dispozitiv suficient de puternic, sau pur și simplu nu sînt îndeajuns de pricepuți la utilizarea tehnologiilor digitale.[8]

Cazul Moldovei este undeva între SUA și Estonia. În 2016, a fost realizat un studiu de fezabilitate privind votul prin Internet pentru Comisia Electorală Centrală, care constata că Moldova dispune de toate premizele necesare pentru introducerea sistemului de vot prin Internet în viitorul apropiat: infrastructură Internet bine dezvoltată, acoperire bună a rețelelor mobile și un nivel adecvat de educaţie a publicului în domeniul tehnologiilor de comunicare. Autorii au propus și două foi de parcurs alternative – una pentru implementarea deplină a sistemului de vot prin Internet și alta pentru pilotarea acestuia în parlamentarele din 2018.[9]

Autoritățile însă așa și nu au mai parcurs niciuna din foile de parcurs, iar pandemia ne-a prins fără să fim mai aproape de votarea alternativă. Ce-i drept, CEC-ul a inclus dezvoltarea sistemului „Votarea prin Internet” în planul său strategic, potrivit căruia vom testa pentru prima data votul online în 2022. Dacă am făcut sau nu vreun pas în această direcție, știe doar CEC-ul. [10]

E clar că votul prin internet e încă o tehnologie în curs de dezvoltare și că nu pentru toată lumea avantajele sînt mai mari sau mai importante decît riscurile. În același timp, e dreptul cetățenilor să ceară soluții autorităților, iar uneori aceste soluții presupun și inovații tehnologice. Progresul realizat de Estonia este real și e un exemplu care merită discutat în Moldova – nu doar admirativ, ci critic și practic pentru a înțelege ce putem învața, copia sau adapta de la ei.

Exemplul foștilor noștri tovarăși din URSS mai arată că, atunci cînd autoritatea electorală este într-adevăr independentă și între guvern și cetățeni există încredere, chiar și o soluție imperfectă tehnologic poate funcționa.

Votul prin poștă

Pînă votul electronic e perfecționat pe alte meleaguri, există o tehnologie mai veche care poate fi aplicată chiar și în Moldova: poșta. La alegerile prezidențiale din SUA din 2016, peste 30 de milioane de americani au votat prin poștă, iar numărul lor a crescut dramatic în 2020 din cauza epidemiei de Covid.

Votul poștal: O soluție testată în timp pentru votul de la distanță.

În SUA, regulile electorale variază de la stat la stat – în unele, semnăturile alegătorilor sînt verificate manual de către funcționari electorali, în altele de către programe computerizate. Dacă votul e respins, unele state informează alegătorul tot prin poștă, altele prin telefon, iar unele deloc. În unele cazuri, alegătorul poate să trimită un vot nou sau e chemat să confirme personal votul.

În tot mai multe state, pe lîngă poștă, americanii pot să lase buletinul de vot direct în urne sau cutii de vot securizate. Uneori, nici nu trebuie să iasă din mașină – așa-numitul vot drive-thru. Avantajul acestor urne sau cutii de vot e că pot fi disponibile 24 din 24 ore, atît timp cît sînt construite suficient de sigur și monitorizate cu camere video pentru a preveni fraudarea sau vandalizarea lor.

Confortul pentru alegători: Votul drive-thru e o formă simplificată a votului prin corespondență.

Mai aproape de noi, România permite votul prin corespondență pentru cetățenii care se află în afara țării. Aceștia se pot înscrie pe votstrainatate.ro pentru a primi prin poștă buletinul de vot, pe care, după ce îl completează, îl pot trimite în România sau misiunii diplomatice din țara în care se află. Pentru ca votul să fie secret, buletinul de vot e pus într-un plic mic, sigilat cu o etichetă de siguranță. Acest plic apoi e pus într-un plic mai mare, marcat cu un cod de bare unic pentru identificare, alături de certificatul de alegător – o declarație pe proprie răspundere că alegătorul și-a exercitat în mod liber și secret dreptul de vot, iar plicul mare e sigilat și el cu etichetă de siguranță.[11]

Pentru alegerile parlamentare de pe 6 decembrie 2020, românii de peste hotare au putut solicita votul prin corespondență pînă pe 22 octombrie. Potrivit Autorității Electorale Permanente de la București, aproape 40 de mii de români s-au înscris să voteze prin poștă.

Sistemul de vot poștal din Germania e asemănător. Cetățenii RFG pot solicita personal, prin poștă sau prin email să voteze prin corespondență. Buletinul de vot e pus într-un plic mai mic albastru, care, la rîndul său, e pus alături de certificatul electoral într-un plic mai mare roșu. Din 2008, alegătorii pot solicita votul prin corespondență fără a-și motiva cererea – anterior, trebuiau să explice de ce nu pot veni personal la secția de votare.[12]

Primăvara trecută, în Bavaria au avut loc alegeri locale. Din cauza pandemiei, autoritățile au decis că, în turul II, toți locuitorii cu drept de vot vor primi plicurile oficiale cu buletinul de vot și certificatul de alegător, astfel încît oricine să poată vota prin poștă fără a mai trebui să trimită o cerere pentru asta. În consecință, participarea la vot a fost nițel mai înaltă decît la precedentele alegeri locale.[13]

Firește, și votul poștal are riscurile sale, de la fraude mărunte la probleme care pot afecta întregul scrutin. În 2016, rezultatele turului II al alegerilor prezidențiale din Austria au fost anulate din cauza mai multor iregularități, inclusiv unele legate de numărarea voturilor trimise prin poștă. Repetarea scrutinului a fost apoi amînată după ce mai mulți alegători s-au plîns că lipiciul de pe plicurile electorale era de proastă calitate, ceea ce însemna că voturile nu puteau fi sigilate suficient de bine.[14] Și totuși, un an mai tîrziu, la parlamentarele din 2017, peste 780 de mi de austrieci, adică 15% din cei care au participat la alegeri, au votat prin corespondență.[15]

Mai mult timp

Dacă votul prin internet sau prin poștă nu se bucură de suficientă încredere, mai există o opțiune: mai mult timp pentru a vota, astfel încît alegătorii să nu se îmbulzească la secțiile de votare în aceeași zi. De altfel, chiar au existat propuneri – atît din partea societății civile,[16] cît și din partea Platformei DA[17] – ca alegătorii moldoveni să aibă cel puțin două zile la dispoziție pentru a vota. Pro Moldova a propus ca măcar diaspora să poată vota timp de două zile, dar niciuna din aceste propuneri nu a fost aprobată.[18]

România, spre exemplu, va permite diasporei să voteze timp de două zile la alegerile parlamentare din decembrie.[19]

E o soluție mai scumpă pentru bugetul public, dar, în același timp, dacă votarea timp de mai multe zile poate preveni transformarea secțiilor de vot în niște focare de Covid, atunci acest cost este justificat.

Două zile: Extinderea timpului pentru votare ar reduce riscul de infecție și povara pentru funcționarii electorali.

Nici măcar nu e nevoie ca toate secțiile de vot să lucreze timp de mai multe zile. Unele țări deschid un număr restrîns de secții de votare timpurie pentru doritori, de obicei în instituții publice precum primăriile, bibliotecile sau oficiile poștale. În Suedia, aceste secții se deschid cu aproximativ trei săptămîni înainte de ziua alegerilor. În Finlanda, votarea timpurie începe cu 11 zile înainte de alegeri și se încheie cu 5 zile înainte de ziua scrutinului în țară,[20] iar peste hotare – cu 8 zile înainte.[21]

Acest sistem permite diluarea fluxului de alegători din ziua alegerilor fără a limita dreptul la vot și fără a costa la fel de mult ca menținerea deschisă a tuturor secțiilor de votare timp de mai multe zile. Asta ar ușura și munca funcționarilor electorali, care lucrează cîte 15-17 ore la rînd în spații închise.

Ce facem mai departe

Implementarea votului electronic sau poștal nu se face peste noapte, dar extinderea timpului pentru votare este o soluție realistă care ar fi putut fi aplicată chiar și la alegerile prezidențiale curente. Cu siguranță rămîne o opțiune fezabilă pentru scrutinul parlamentar anticipat, dacă va avea loc.

Cel mai important lucru, desigur, este o autoritate electorală credibilă, profesionistă, bine-intenționată. Or CEC-ul, în loc să se gîndească cum să asigure condiții de vot mai sigure, ne-a servit scandaluri precum circulara din septembrie, care limita posibilitatea partidelor de a-și finanța candidații,[22] sau controversatele înregistrări prealabile din Rusia, pe care a spus că nu le poate verifica.[23]

Boroboațele CEC-ului: Autoritatea electorală a nemulțumit opoziția și societatea civilă.

Pentru ca votul electronic să fie o opțiune funcțională în Moldova nu este suficientă o soluție tehnologică. Alegătorii trebuie să aibă încredere nu doar în sistem, în cod, ci și în cei care-l operează – de la conducerea autorității electorale pînă la funcționarii tehnici.

Același lucru e valabil și pentru votul prin corespondență, ba mai mult – în acest caz e nevoie și de încredere în serviciul poștal. Or Poșta Moldovei este vizată în mai multe investigații jurnalistice și anchete oficiale: donații din numele angajaților pentru PDM, licitații netransparente[24] și scheme de contrabandă.[25] Nu e tocmai o instituție căreia să-i încredințezi votul.

Metodele alternative nu sînt o soluție magică care să rezolve problemele democrației moldovenești. Dimpotrivă – implementarea lor necesită rezolvarea unora dintre aceste probleme.

Soluții diverse pentru probleme multiple: Votul alternativ poate reduce obstacolele pentru diferite grupuri de alegători.

Pe de altă parte, metode precum votul poștal, electronic sau pe parcursul a mai multor zile pot crește rata de participare la alegeri, inclusiv în rîndul tinerilor, pot facilita votul persoanelor cu dizabilități și al cetățenilor de peste hotare. Aceste avantaje nici măcar nu țin de pandemie – soluțiile alternative de vot ar merita discutate chiar și după ce scăpăm de Covid. Iar dacă virusul nu va bate în retragere în viitorul apropiat, e un motiv în plus ca autoritățile, societatea civilă și alegătorii de rînd să se gîndească serios la aceste opțiuni.


  1. Alegeri în Hâncești sub spectrul epidemiei cu noul coronavirus, moldova.europalibera.org ↩︎

  2. Conditiile in care va fi organizat scrutinul pe timp de pandemie raman destul de neclare, iar alegatorii nu sunt suficient de bine informati cu privire la noile reguli. Sunt concluziile la care au ajuns observatorii Promo Lex - VIDEO, protv.md ↩︎

  3. Estonian Internet voting, ec.europa.eu ↩︎

  4. i-Voting - imperativ al secolului XXI. Exemplul Estoniei, lidmoldova.org ↩︎

  5. Independent Report on E-Voting in Estonia, estoniaevoting.org ↩︎

  6. E-voting task force finishes report including 25 proposals for improving system, postimees.ee ↩︎

  7. Letter to Governors and Secretaries of State on the insecurity of online voting, aaas.org ↩︎

  8. Online Voting Wasn’t Ready for 2020. Don’t Count on It Anytime Soon, lawfareblog.com ↩︎

  9. Studiu de fezabilitate privind votul prin Internet pentru Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova, undp.org ↩︎

  10. Comisia Electorală a Republicii Moldova Plan strategic pe anii 2020-2023, cec.md ↩︎

  11. Instrucțiuni pentru votul prin corespondeță, votstrainatate.ro ↩︎

  12. Bundestag election 2017, postal ballot, bundewahlleiter.de ↩︎

  13. Responding to COVID-19 with 100 per cent Postal Voting: Local Elections in Bavaria, Germany, idea.int ↩︎

  14. Austria delays presidential election re-run after postal ballot snag, euractiv.com ↩︎

  15. Neuer Rekord mit 889.193 Wahlkarten, oesterreich.orf.at ↩︎

  16. Igor Boțan: În timp de pandemie ar trebui ca „munca secțiilor de votare să nu fie restrânsă, ci, dimpotrivă, să fie extinsă”, moldova.europalibera.org ↩︎

  17. Ce spune CEC despre inițiativa Platformei DA privind organizarea alegerilor prezidențiale timp de două zile, jurnal.md ↩︎

  18. CEC a respins propunerea privind votarea timp de două zile în străinătate, newsmaker.md ↩︎

  19. Camera Deputaților: Diaspora poate vota două zile la parlamentare, romania.europalibera.org ↩︎

  20. Early Voting, val.se ↩︎

  21. Voting in advance, vaalit.fi ↩︎

  22. Ce a decis CSJ în privința cauzei referitoare la circulara CEC ce interzice finanțarea campaniei electorale pentru prezidențiale de către partidele politice, radiochisinau.md ↩︎

  23. Dorin Cimil (CEC): „Nu ne putem concentra practic resursele ca să verificăm o semnătură sau alta”, moldova.europalibera.org ↩︎

  24. Ultimă oră! Descinderi la Poșta Moldovei și Serviciul Vamal în legătură cu scheme de contrabandă, jurnal.md ↩︎

  25. Poșta Moldovei: monopol, achiziții secretizate și scheme dubioase, anticoruptie.md ↩︎