Noul președinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, s-a adresat președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, cu îndemnul să îmbunătățească relația cu Rusia, într-un articol publicat la 7 ianuarie, pe pagina de internet a televiziunii americane Foxnews.com.1 În articolul postat la rubrica opinii a portalului Foxnews.com, „coordonatorul executiv” al coaliției de guvernare din Republica Moldova își exprimă, totodată, speranța ca „acest lucru să nu se producă în detrimentul visului nostru de a ne consolida legăturile cu Occidentul”. În limba română, articolul apare a doua zi pe pagina de internet a liderului PD cu titlul „Moldova vrea să fie o punte între Est și Vest, și nu un câmp de luptă”.2 Trecînd peste presupunerile legate de faptul dacă acest mesaj ar fi sau nu o preocupare în acest moment al tranziției pentru noua administrație de la Casa Albă, am încercat să verificăm cîteva din afirmațiile făcute Vlad Plahotniuc.

Moldova nu dorește să revină pe orbita Moscovei

Exprimîndu-se în articol din numele Republicii Moldova (!), liderul PD se arată îngrijorat de o posibilă schimbare a situației țării noastre ca urmare a „normalizării” raporturilor dintre SUA și Rusia anunţate de către Donald Trump: „…Republica Moldova are un interes vădit față de reconcilierea SUA cu Rusia. Ultimul lucru pe care îl dorim este slăbirea relațiilor noastre cu Occidentul…”. În contextul confruntării dintre Est și Vest, Vlad Plahotniuc vorbește și de presiunea care se exercită asupra țării noastre. Paradoxul este că, deși lasă de înțeles că nu ne place să fim puși în situația de a alege între una din cele două părți, coordonatorul guvernării de la Chișinău se contrazice afirmînd că Moldova nu dorește să facă parte din sfera de influență a Moscovei: „Ca om de afaceri care crede în «arta afacerilor», sper ca abordarea non-conflictuală a dlui Trump făță de Moscova să reducă tensiunile dintre țările Dvs., dar și presiunea asupra unor țări ca a noastră, atunci când suntem puși în fața alegerii de a ne alătura unei părți sau alteia. Moldova nu dorește să revină pe orbita Moscovei.”

Complexitatea verificării acestei afirmații rezidă în faptul că nu există o viziune de ansamblu comună în acest sens a celor care guvernează la ora actuală Republica Moldova, în condițiile în care una din ramurile puterii, președinția, este deținută de Igor Dodon, politician care se declară adept al unor relații mai strînse cu Moscova și al unui „parteneriat strategic” cu Federația Rusă. Rămîne, așadar, să ne bazăm pe „sinceritatea” afirmației lui Vlad Plahotniuc. Deși s-ar cuveni de amintit unele detalii care nu „cadrează” cu aceasta. De exemplu, postul de televiziune TV Prime deținut de Vlad Plahotniuc și care ocupă, de departe, primul loc în rating-urile televiziunilor din Republica Moldova, retransmite cote însemnate de producții audiovizuale de la primul canal TV rusesc (Первый канал), controlat în proporție de 75 la sută de Guvernul Federației Ruse.

În acest sens, ar mai fi de amintit și faptul că la 23 decembrie, în momentul desfășurării ceremoniei de învestitură a lui Igor Dodon, televiziunea Prime a lui Vlad Plahotniuc a transmis integral tradiționalul mesaj către națiune al președintelui rus Vladimir Putin.

La fel, în timpul campaniei electorale prezidențiale din toamna anului trecut, PD l-a retras din cursă pe Marian Lupu cu cîteva zile înainte de primul tur, iar Vlad Plahotniuc a motivat decizia democraților prin faptul că se dorește sporirea șanselor de cîștig pentru pro-europeana Maia Sandu. Ulterior, președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a confirmat în cadrul unei emisiuni la TV73 că retragerea lui Marian Lupu l-a avantajat pe Igor Dodon, deoarece sondajele arătau că spre Maia Sandu mergeau 30 la sută din voturile lui Marian Lupu, în timp ce spre candidatul PSRM – mai mult de 40 la sută. Prin urmare, la „sinceritatea” mesajului mai trebuie de lucrat.

Afinitatea culturală și istorică cu Rusia

Liderul PD dorește să se facă înțeles de marile puteri ale lumii și le transmite mesajul că Republica Moldova nu vrea să fie implicată într-un eventual război rece și să aibă de suferit de pe urma alegerii sale de a continua parcursul european.

„Moldova nu vrea să devină un câmp de luptă, ci mai degrabă o punte între Est și Vest. Ne-am dori transformarea într-un mediu cu miză nulă în care, dacă Moldova se adresează UE și SUA, să nu fie înțeleasă greșit ca fiind anti-Rusia, iar în cazul în care dă dovadă de gesturi de bunăvoință față de Rusia, acest lucru să nu fie interpretat greșit ca o renunțare la integrarea europeană. Faptul este că majoritatea moldovenilor doresc să fie pro-occidentali, fără a fi anti-ruși. Dat fiind afinitatea noastră culturală și istorică cu Rusia, cel de-al doilea cel mai mare partener comercial al nostru după UE, nu suntem ostili față de Moscova” (sublinierile ne aparțin – n.r.).

Acest pasaj din articol, pe care l-am citat integral pentru precizarea contextului în care liderul PD anunță că Moldova vrea să fie o punte între Est și Vest, trădează însă unele nepotriviri și merită o atenție particulară.

Pe de o parte, Vlad Plahotniuc susține că moldovenii sunt majoritar pro-occidentali, ceea ce nu corespunde realităților zilei de astăzi dacă ne referim la rezultatele celor mai recente cercetări sociologice, după cum am demonstrat cu altă ocazie (a se vedea articolul Aspirația europeană a premierului Pavel Filip). Pe de altă parte, președintele PD vorbește în premieră despre „afinitatea noastră culturală și istorică cu Rusia”. Reiese din cele spuse de autorul articolului că noi moldovenii, deși suntem pro-europeni și pro-americani, ne asemănăm spiritual cu rușii.

Moldova a luptat ani în șir împotriva corupției

Vlad Plahotniuc afirmă că prin Acordul de Asociere cu UE și foaia de parcurs aprobată pentru 2016, „Republica Moldova este pe cale de a eradica corupția politică, a elibera sistemul economic și a consolida statul de drept”. La fel, poate stîrni comentarii și afirmația acestuia precum că „După ce a suferit sub comunism timp de aproape o jumătate de secol și a luptat împotriva corupției ani în șir, Moldova se luptă pentru o democrație de piață liberă și statul de drept”.

Întîi de toate, afirmația liderului PD cu privire la „corupția politică”, sintagmă ce îi vizează pe așa-numiții „marii corupți” precum politicieni, deputați sau miniștri, este oarecum surprinzătoare. Și asta pentru că, pînă acum, nu există prea multe nume notorii din această categorie care să fi ajuns pe banca celor osîndiți, cu excepția fostului premier Vlad Filat condamnat la 9 ani de închisoare pentru acte de corupție (însă sentința nu este irevocabilă, de vreme ce recursul avocaților acestuia la deciziile instanței de fond se mai judecă la Curtea Supremă de Justiție). Este, practic, unicul caz și acela destul de particular dacă luăm în calcul opiniile analiștilor privind rivalitățile care au existat în trecut între Vlad Filat și Vlad Plahotniuc. Așa sau altfel, chiar dacă acceptăm că este vorba de corupția mare „cu o singură rîndunică nu se face primăvara”.

În același timp, analiștii și societatea civilă cred că sunt puține motive de satisfacție în ceea ce privește așa-zisele „realizări” în lupta împotriva corupției. Fostul procuror al municipiului Chișinău Ivan Diacov a publicat un comentariu pe contul său de Facebook4 în care se referă la reținerile răsunătoare din toamna trecută (zeci de vameși, inspectori de patrulare, judecători și executori judecătorești). „Cineva chiar încearcă să ne convingă că guvernarea a început o luptă ireversibilă, fără compromise, cu corupția, îndemnându-ne să aplaudăm. As vrea si eu să aplaud, dar nu pot. De ce? Procurorii nu informează societatea despre rezultatul real al urmăririi penale pe aceste cazuri, despre examinarea dosarelor de către instanța de judecată, nu raportează despre numărul persoanelor achitate, eliberate de răspunderea penală si, ce este mai important, nu ne informează dacă careva dintre procurori poartă vreo răspundere pentru fraudarea anchetei si încălcarea drepturilor omului”, scrie Ivan Diacov.

Revenind la Foaia de parcurs5 privind agenda de reforme prioritare, trebuie să precizăm că la capitolul Combaterea corupției documentul cuprinde o listă de 9 puncte care prevede adoptarea așa-zisului pachet de legi privind integritatea. Un studiu6 elaborat în iulie 2016, cînd a expirat majoritatea termenelor prevăzute de Foaia de parcurs, arata că din cele 9 acțiuni monitorizate, 2 au fost realizate fără deficiențe, 2 realizate cu deficiențe, 2 sunt în curs negativ de realizare, 2 sunt în curs pozitiv de realizare și 1 nu este inițiată. Printre principalele restanțe, autorii studiului menționează reformarea Centrului Național Anticorupție.

Un alt detaliu care amplifică sentimentul că e devreme să ne lăudăm cu vreun progres în domeniu este scandalul legat de cele două proiecte de legi înaintate la finele anului trecut care prevăd amnistia capitalurilor. 29 de ONG-uri naționale au semnat un apel7 în care se afirmă că documentele pun în pericol eforturile de combatere a corupției. De asemenea, șase ONG-uri românești au semnat o petiție8 în care le cer autorităților de la București stoparea finanțării pentru Republica Moldova dacă trece legea amnistiei fiscale.

În loc de concluzie, am putea observa că articolul semnat de Vlad Plahotniuc și care îl are ca destinatar pe președintele ales al SUA Donald Trump, transmite de fapt mesaje și către UE și către est-europeni și Moscova.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original