Pe 15 mai, președintele Igor Dodon și mitropolitul Vladimir au participat la un festival pentru „apărarea familiei tradiționale” și „împotriva păcatului homosexualității”. Potrivit lor, familia tradițională e compusă dintr-un bărbat și o femeie căsătoriți și copiii acestora, iar cine nu intră în acest tipar, nu are ce căuta în această țară: „Și doar familii normale în Moldova, de altele nu acceptăm, de acord?”, a conchis președintele. O singură problemă – idilica familie tradițională/normală e un mit.

„Și doar familii normale în Moldova, de altele nu acceptăm, de acord?”

Familia tradițională în vechime

„Este necesar să păstrăm și să transmitem viitoarelor generații modelul familiei tradiționale care este baza societății noastre”, scrie președintele pe FB[1].

Aceste tradiții care trebuie păstrate vin din vechime, prin definiție, așa că hai să vedem cum trăiau strămoșii noștri.

În primul rînd, nu neapărat trăiau împreună fericiți pînă la adînci bătrîneți. Deși noțiunea de divorț nu era cunoscută pe meleagurile noastre acum cîteva sute de ani, pricini pentru despărțire erau multe: preacurvia (adulterul), sodomia (sexul anal), eresul (cînd unul din soți deviază de la credința cea dreaptă) sau chiar violența domestică. Ultimul motiv e aproape progresist, nu? Dacă bărbatul își bate femeia cu vrăjmășie neîntemeiată, aceasta poate să-l lepede și să-și ia zestrea înapoi[2].

Totuși, dacă o bate numai o dată nu se socoate. La fel e dacă o bate „puțintel” sau „din vina ei”. Pînă la urmă, zicale precum „femeia nebătută e ca casa nemăturată / moara neferecată” nu au picat din pod. Tot de la strămoșii tradiționaliști ne vin.

Să zicem însă că totuși o femeie era bătută prea tare sau fără vină. Atunci putea să-și ia zestrea și să plece, nu? Nu chiar. Întîi trebuia să meargă la giudeț, adică la un dregător cu funcție de judecător, unde trebuia să demonstreze că e abuzată, iar aici lucrurile sunt un pic mai dificile: „Boacetele muerii și țipetele ce să aud den casă nu vor putea arăta vrăjmășia bărbatului, nice ochii ei ce vor fi vinețiți, sau obrazul ce va fi îmflat: nu pot aceastea să arate vrăjmășia bărbatului; marturi trebuesc la lucru ca acesta pentru să cunoască tot adevărul”[3]. Așa zice Cartea de Învățătură Românească tipărită în 1646 din porunca domnului Moldovei Vasile Lupu. Mai tradițional de atît nici că se poate.

Pe scurt, violența domestică era la ordinea zilei printre cuviincioșii noștri înaintași. Pînă la urmă, se știa că femeia „iaste mai proastă și mai leasne spre cădeare”[4].

Beția era și ea o virtute tradițională. Cantemir ne povestește cum moldovenii obișnuiau să bea pînă ce varsă, iar femeile de la țară „cele mai multe sunt desfrănate unele beau pe acasă vin mult”[5]. Ce-i drept, la ce viață duceau, cine poate să le judece?

Drepturile femeii nu erau cu totul inexistente, însă erau foarte limitate de o sumedenie de alte obligații: să fie virgină înainte de căsătorie, să-și poarte părul acoperit după nuntă, să meargă din urma bărbatului cînd acesta fugea de justiție, precum și pachetul „clasic” – să asculte de bărbat, să crească copiii și să aibă grijă de casă. În vechime, familia era, ca și întreaga societate, foarte sexistă și misogină după standardele de astăzi.

O altă componentă importantă a tabloului familiei strămoșești sunt și ratele înalte de natalitate și mortalitate. Tradițional, înaintașii noștri nu făceau 2-3 copii, ci o droaie, dintre care o bună parte murea în pruncie. Rata de supraviețuire printre muritorii de rînd nu era foarte mare[6].

Familia tradițională în prezent

E clar că viața familială din vechime nu se potrivește cu idealul promovat de președinte și de mitropolit. Poate e vorba de vreo tradiție mai nouă. Pînă la urmă, orice tradiție are un început. Situația din prezent însă nu e mult mai bună. Moldova se află într-un declin demografic profund: natalitatea scade, migrația crește, rata căsătoriilor scade mai mult decît cea a divorțurilor, iar populația îmbătrînește[7]. Cu alte cuvinte, nu suntem o țară plină de familii fericite și rodnice.

Totodată, cu toată grija și dragostea declarată a tradiționaliștilor pentru copii, Moldova nu prea reușește să-și protejeze copiii. 12,4 din 1000 de copii mor înainte de a împlini 5 ani. Media UE este de 4 copii[8]. Peste 136,000 de copii au unul sau ambii părinți peste hotare. Aproape 110,000 de minori sunt nevoiți să lucreze[9]. Tabloul nu e nici pe aproape unul roz, iar situația pare mai degrabă că trebuie schimbată, nu păstrată.

Pe de altă parte, una din „tradițiile” care a supraviețuit e violența față de femei. Potrivit unui raport din 2011, 63.4% din femeile din Moldova care au depășit vîrsta de 15 ani au fost supuse cel puțin unei forme de violență fizică, psihică sau sexuală. În mod curios, cifra este mai mică în rîndul femeilor mai tinere, a celor care locuiesc la oraș și a celor care trăiesc în concubinaj[10]. Practic, cu cît mai puțin „tradiționale” sunt femeile, cu atît mai mică e șansa să fie abuzate.

Familia electorală

Familia ideală pe care o promovează președintele Dodon și mitropolitul Vladimir nu a existat pe bune niciodată: nici în trecut, nici în prezent. Este doar varianta idealizată și îmbrăcată în straie ortodoxe a familiei nucleare, care a dominat Europa după revoluția industrială.

Ea rămîne un model a cărui principală trăsătură pare a fi, în viziunea înaltului duet de la Chișinău, faptul că are la bază o căsătorie dintre un bărbat și o femeie. Cuplurile care trăiesc în concubinaj, cele homosexuale sau părinții singuri nu se încadrează în „normalitate”. Că bărbatul bate femeia, că unul sau ambii lucrează peste hotare, iar copii cresc fără ei, că mulți copii sunt nevoiți să lucreze de mici, toate acestea nu sunt la fel de importante. Problema cea mai mare, ne spun conducătorii statului și ai bisericii, e în homosexualitate.

Falsitatea acestui argument este evidentă: toate studiile demografice indică sărăcia, migrația, incoerența sau ineficiența politicilor sociale drept principalii factori care afectează familiile de moldoveni. Însă aceste probleme sunt, firește, mult mai greu de rezolvat. E mai ușor să dai vina pe homosexuali.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.


  1. Împreună cu familia, am participat la Festivalul Familiei..., facebook.com/dodon.igor1 ↩︎

  2. Carte Romînească de Învățătură, 1646, tiparituriromanesti.files.wordpress.com ↩︎

  3. idem ↩︎

  4. idem ↩︎

  5. „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir, ro.wikisource.org ↩︎

  6. Demographic transition, en.wikipedia.org ↩︎

  7. Situația demografică în Republica Moldova în anul 2016, statistica.md ↩︎

  8. CIA World Factbook, cia.gov ↩︎

  9. Facts and figures about children in Moldova, unicef.org ↩︎

  10. Violența față de femei în Republica Moldova, statistica.md ↩︎