Dezbateri cu înverșunare

Dezbaterea cu genericul „Referendum anti-Chirtoacă: mergem – boicotăm, unde și de ce punem bifa?”, organizată astăzi de IPN, a fost una aprinsă, avîndu-i pe socialistul Ion Ceban și liberalul Ion Cebanu în calitate de protagoniști, alături de experții Igor Boțan și Ecaterina Mardarovici.

Ion Ceban a afirmat, punînd micrfononul la grele încercări și recurgînd des la întreruperi, că efortul socialiștilor de a-l demite pe Chirtoacă e bazat pe argumente concrete care ar demonstra incompetența și ilegalitățile primarului, în timp ce liberalii încearcă să devieze lupta în cîmpul argumentelor gepolitice. Ion Cebanu a declarat că plebiscitul este ilegal, iar socialiștii nu fac altceva decît să se ocupe cu acțiuni populiste. Ambii experți au condamnat faptul că primarul suspendat nu a fost admis în calitate de participant la referendum, iar Igor Boțan și-a exprimat regretul că argumentele participanților electorali se deslușesc cu greu de după discursurile „cu un nivel foarte înalt de înverșunare” ale acestora.

Fraudă cu bătaile lungă

Fostul ministru al finanțelor Veaceslav Negruța constată, în calitate de co-autor al unui raport privind evoluțiile din sistemul financiar-bancar, că efectele economice ale fraudei bancare se vor menține încă cel puțin 24 de ani. Expertul a denunțat graba cu care a fost asumată garanția emisă de către Guvern și convertirea garanției, în septembrie 2016, în datorie de stat.

Jurnalista de investigație Mariana Rață a menționat, cu ocazia lansării raportului, că datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la cele trei bănci falimentate riscă să nu fie recuperate niciodată, inclusiv prin lichidarea acestor companii, cu transferarea activelor spre zone offshore. Potrivit jurnalistei, deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate.

Referindu-se la ancheta Kroll, autorii raportului constată că aceasta este neglijată de investigatorii moldoveni, în timp ce raportul Kroll-2 se lasă prea mult așteptat.

EaP plus

Contrar pesimiștilor, Parteneriatul Estic (EaP) trăiește și chiar poate fi revitalizat prin implementarea conceptului „EaP plus”, promovat de Parlamentul European, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol pentru IPN. Acesta presupune acordarea unei serii de beneficii țărilor care decid să-și aprofundeze relațiile cu UE: de la amplificarea finanțărilor, pînă la eventuala acordare a statutului de membru UE. Din cele șase țări est-europene, cele mai eligibile sunt Moldova, Ucraina și Georgia, dar numai cu condiția că duc pînă la capăt reformele începute.

În contextul în care în cadrul Parteneriatului există „trei viteze” de interacțiune cu UE, Bruxelles-ul mizează pe intervenția sectorului asociativ pentru detectarea devierilor guvernelor de la angajamentele asumate, crede Cenușa. Dar este important ca societatea civilă să păstreze rolul de arbitru neutru. „Imparțialitatea societății civile este principala armă în combaterea artificialității reformelor conduse de guvernare și o sursă valoroasă pentru opoziția extra-parlamentară pro-reformă.”

Virtutea vecinătății

Președintele Igor Dodon l-a invitat pe omologul român Klaus Iohannis să viziteze Republica Moldova, „în orice perioadă comodă pentru dumnealui”. Înmînînd ambasadorului român Daniel Ioniță o scrisoare oficială, Dodon a spus că e necesar „să fie închegată o comunicare responsabilă și constructivă” cu președintele României. Președintele l-a asigurat pe ambasadorul Ioniță că relațiile moldo-române sunt și vor rămîne a fi fundamentale pentru Republica Moldova, în virtutea vecinătății, a evenimentelor istorice comune și a afinităților culturale.

De la învestirea sa în decembrie 2016, președintele Dodon nu a întreprins nicio vizită oficială în România și nici în Ucraina.

Crăciun pe 31 august

Primarul interimar Nistor Grozavu a declarat că, la inițiativa premierului Pavel Filip, pe strada 31 August va fi amenajat un Tîrg de Crăciun, în perioada 15 decembrie – 14 ianuarie. Guvernul își propune să împodobească și un Pom de Crăciun în zona havuzului de lîngă Palatul Național, însă, tradiționalul concertul de Revelion va fi organizat în Piața Marii Adunări Naționale, unde va fi împodobit și „principalul brad al țării”. Nistor Grozavu: „Vor fi doi pomi, dar nu vreau să spunem că-i divizăm, [că] unul e al Primăriei și unul e al Guvernului. Vă rog să nu vorbim în felul acesta”.

Recent, premierul Filip s-a arătat deranjat de gheretele din parcul central al capitalei. La scurt timp, primarul interimar Grozavu a dispus demontarea lor, zicînd că demersul premierului fusese o „coincidență”.

Casa din drum

Socialiștii au prezentat astăzi imagini video și foto din care ar rezulta că Igor Gamrețchi își construiește o casă de lux, cu bazin și saună, și cu o suprafață ce variază, în diferite surse, de la 400 la 1,500 de metri pătrați. În înregistrarea video apare un bărbat care seamănă cu fostul șef la drumuri&transporturi din capitală și care transmite ceva ce seamănă a numerar unui al bărbat, de presupus constructor. Fostul funcționar a replicat spunînd că edificiul e destinat pentru două familii, că părinții la fel contribuie, și că ținta acestui scandal ar fi de fapt primarul Dorin Chirtoacă, pe care socialiștii vor să-l denigreze înainte de Referendum.

Gamrețchi a fost recent condamnat—mai întiî cu executare, iar ulterior cu suspendare—în dosarul parcărilor cu plată.