Nu-i tocmai OK

Newsmaker a întrebat de la Comisia Europeană dacă-i OK ca Moldova să-și vîndă cetățenia contra investiții în condițiile în care cetățenii moldoveni beneficiază de regim liberalizat de vize cu UE. Comisia a răspuns (spre deosebire de Ministerul Economiei, care a lăsat neonorată solicitarea trimisă încă pe 12 iulie) că regimul fără vize nu ar trebui utilizat pentru atragerea investițiilor în asemenea mod. În orice caz, sugerează Comisia, chiar și cei scutiți de viză nu sunt scutiți de eventuale verificări adiționale și refuz la intrarea pe teritoriul UE.

Am depistat ceva în buzunar

CNA și Procuratura Anticorupție anchetează o schemă care ar fi fost organizată de imagistul principal al Centrului Republican de Diagnosticare și care ar implica medici atît de la stat, cît și privați. Se bănuiește că medicii se vorbiră să trimită pacienții asigurați la investigații imagistice și tomografie computerizată (foarte scumpe) ocolind programările. Șeful de secție lua banii pacienților evitînd contabilitatea oficială, iar medicii primeau comision pentru fiecare referire. S-au documentat aproape 100 de episoade în care s-a stabilit complicitatea a cel puțin 13 medici. CNA a reținut deocamdată 7 din ei și a ridicat zeci de mii de euro.

People watch, people leave

Fiecare al cincilea moldovean intenționează să plece din țară în următoarele șase luni, potrivit sondajului People Watch, realizat la comanda IDIS Viitorul. Anul trecut intenția de plecare era manifestată de fiecare al șaselea moldovean. Dacă anul trecut grupul tinerilor era cu cele mai mari intenții de plecare (28%), față de cei cu vîrstă mijlocie (17%), atunci în acest an situația s-a schimbat. Tinerii continuă să domine ca grup de intenție de plecare, însă a crescut și intenția celor de vîrstă mijlocie. Astfel, în rîndul persoanelor cu vîrstă medie, anul trecut doar 17,1% aveau intenție să plece din țară, iar anul acesta numărul lor a ajuns la 28%. Din persoanele apte de muncă, anul acesta 24,4% sau fiecare a patra persoană intenționează să plece în următoarele luni, comparativ cu 19,9% sau fiecare a cincea persoană în 2017.

Vama veche și lentă

Timpul mediu de trecere a unui transportator prin vama Leușeni-Albița este de 1.032,9 minute, sau peste 17 ore, potrivit unui studiu USAID. Pentru a traversa unul din cele șase puncte de trecere a frontierei cu România, un transportator are nevoie în medie de 380,4 minute, față de media de 23,8 minute pentru traversarea frontierei dintre o țară non-UE și UE. Potrivit studiului, prin vămile Leușeni-Albița și Sculeni trec peste o treime din mărfurile exportate și importate cu transport auto, sau circa 35% din total. Autoritățile vamale moldovene spun că problema ține de partea română.

Proteste împotriva nimănui

Săptămîna trecută președintele Igor Dodon a declarat, în mod curios, că socialiștii urmează să iasă la proteste masive în toamnă, dar nu împotriva cuiva anume, ci pentru a le explica „oamenilor cine a fost în ultimii nouă ani la guvernare”. Experții IPN observă: „Evident, protestele masive, pe care le anunță, nu pot fi îndreptate împotriva guvernării. Mai cu seamă că victoria socialistului Igor Dodon la prezidențiale a fost obținută, inclusiv, cu suportul incontestabil al propagandei media-holding-ului Partidului Democrat din Moldova (PDM) de guvernământ.” De asemenea, potrivit experților IPN, actuala guvernare putea să nu existe, dacă în 2012 continuitatea acesteia nu era prelungită prin trei voturi transfuge de la PCRM, care au aparținut deputaților Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc. Citiți mai multe în articolul „Proteste masive, dar nu împotrivă, ci pentru…”

Reforma la repezeală

Tot experții IPN, în articolul intitulat „Reforme ad-hoc”, analizează circumstanțele în care a s-a realizat așa-numita mica reformă fiscală: „O reformă ad hoc, în ajun de alegeri, neanunțată, neconsultată cu nimeni, nici cu sindicatele și patronatele, nici cu partenerii de dezvoltare, care, prin intermediul programelor ce le desfășoară, mențin Republica Moldova pe linia de plutire. Anume în acest context, trebuie percepute reacțiile negative la reformele ad hoc din partea reprezentanților Uniunii Europene, SUA, FMI, BM și instituția specializată în combaterea spălării banilor a Consiliului Europei.”

Bonusic