Mizarea pe instrument

Guvernul a votat azi să inițieze negocieri cu Comisia Europeană, organul executiv al UE, pentru două acorduri de finanțare prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Primul acord, în valoare de 12 milioane de euro, ține exclusiv de economie: îmbunătățirea legislației comerciale, gestionarea eficientă a investițiilor publice, protejarea investitorilor etc. Cel de-al doilea acord la care speră Guvernul, în valoare de 5 milioane de euro, conține de toate: societatea civilă, buna guvernare, apă și sanitație, gestionarea deșeurilor și eficiență energetică. Finanțarea prin Instrumentul de Vecinătate e condiționată de progrese în implementarea reformelor.

Tot mai bun e cozonacul

Salariul mediu pentru care un moldovean ar rămîne în țară să muncească ar fi de 12.600 de lei, potrivit unui studiu la comanda IDIS Viitorul. Anul trecut, respondentul mediu s-ar fi mulțumit cu 9.900 de lei. Asta „arată că intenția de migrație pentru a soluționa problemele financiare rămâne o preferință”. A scăzut semnificativ numărul celor care sunt de acord cu un salariu sub 10 mii de lei și a crescut numărul celor care consideră că un salariul decent trebuie să înceapă de la 15 mii de lei. Întrebați de veniturile actuale, aproape 80% din respondenți au spus că nu le ajunge deloc salariul, iar 84% pensia.

Moldova vulnerabilă

Dintre 14 țări monitorizate din Europa Centrală și de Est, Moldova s-a dovedit cea mai expusă la propaganda rusă, potrivit unui studiu. Un factor e că majoritatea televiziunilor de top retransmit programe rusești, iar o bună parte din presa on-line favorizează Kremlinul. Trei grupuri majore sunt expuse la manipulare mai mult decît altele: vorbitorii de limbă rusă (20% din populație), unii enoriași ai BOM din subordinea Patriarhiei ruse și bătrînii (700 de mii). „Aceste grupuri au un acces limitat la presa de alternativă pentru a verifica informația”. Moldova a luat cel mai prost scor și în privința luptei autorităților cu propaganda. În special, interdicția emisiunilor din anumite țări poate fi ocolită, de exemplu, prin adaptarea conținutului cu ajutorul canalelor locale.

Urgentarea umblatului la gropi

Guvernul a aprobat azi un proiect de lege care va simplifica excavarea lutului și nisipului din așa-zisele gropi de împrumut. Pe scurt, se va putea extrage printr-o procedură simplificată materie primă pentru construcția digurilor și modernizarea drumurilor. Anterior procesul era anevoios, iar acum autoritățile au nevoie de o scurtătură legală pentru a reuși cu proiectele de reabilitare a drumurilor cu finanțare străină, sugerează Mold-street. Întrebarea e de ce amendamentul nu a fost promovat mai devreme, or la gropile de împrumut se umbla și așa, mai mult sau mai puțin legal. Ministrul transporturilor Iurie Chirinciuc (PL) chiar a fost reținut în 2017, tocmai pentru că, presat de contractul cu BERD, căuta ocolișuri pentru a face rost de lut pentru drumuri. Mai mult, fostul ministru al mediului Valeriu Munteanu declara, tot pentru Mold-street, că toată argila folosită pentru drumuri fusese extrasă ilegal din gropile de împrumut încă din 2008. Prejudiciul e greu de estimat, dar e vorba de milioane de lei.

Merișorul neconform

În timp ce Maia Sandu, lidera PAS, acuză Partidul Șor că ar organiza contramanifestații anume pentru a lovi în opoziție, experții IPN sugerează că acesta ar putea fi un prilej de a implica organele competente pentru a verifica cît de conformă este activitatea magazinelor „Merișor” conduse de primarul de Orhei. Or, legea obligă partidele să acționeze în strictă conformitate cu statutele și programele lor. „Capitolul VI al legii partidelor prevede în mod expres ce patrimoniu și activități cu caracter patrimonial pot desfășura formațiunile politice. Programul și statutul Partidului Șor nu se referă în niciun fel la activități similare cu cele ale «magazinelor sociale» [...] Deci, se pare că ar exista multe întrebări față de organele competente în vederea elucidării activității comerciale a PȘ”. Mai mult, experții IPN invocă articolul 181 al Codului Penal, care ține de modul în care partidele își gestionează banii. „Acest articol ar putea fi aplicat instantaneu, fiindcă partea financiară a activității «magazinelor sociale», descrise amănunțit pe site-ul PȘ, nu este reflectată în rapoartele financiare prezentate la CEC.” Un al articol al Codului Penal, 181/1, interzice coruperea alegătorului, și anume oferirea de bunuri și alte foloase pentru influențarea intenției de vot, fie că e campanie sau nu.