#ținețiototașa

La o întîlnire cu premierul moldovean Pavel Filip, în marja summit-ului Parteneriatului Estic, președintele Consiliului European Donald Tusk a lăudat Republica Moldova ca pe unul dintre cei mai importanți actori în cadrul Parteneriatului. Oficialul a declarat că țara noastră are suficienți prieteni în UE pentru a merge pe calea integrării europene.

Pavel Filip se pornea la summit cu așteptarea unei „perspective clare” pentru Moldova, alături de Ucraina și Georgia. Însă rezoluția finală a reuniunii nu pare să pomenească de așa ceva.

Precizări importante

După ce ieri eurocomisarul Johannes Hahn a anunțat că Moldova va primi prima tranșă din suportul macrofinanciar de €100 mln în primul trimestru al lui 2018, Delegația UE la Chișinău a venit cu precizări: semnarea memorandumului în acest sens „nu asigură sau anunță automat disbursarea niciunei tranșe”. Ca banii să ajungă la Chișinău, trebuie să se respecte 28 de condiții. Condițiile de ordin politic includ „respectarea mecanismelor democratice, statul de drept și drepturile omului, luînd în considerare recomandările Comisiei de la Veneția şi ale OSCE.”

Puțintică răbdare

Sistemul mixt ar trebui aplicat nu mai devreme de alegerile din 2022, susțin experții Promo-LEX într-o analiză. Una din constatări e că, deși devierea între numărul de alegători de la o circumscripție la alta nu trebuie să depășească 10%, între 15 și 30 circumscripții au fost stabilite cu abateri de la această normă legală.

Unirea imposibilă

În prezent, Moldova nu se poate integra în UE printr-o „scurtătură” sau „cale indirectă” cum ar fi Unirea cu România, consideră președintele român Klaus Iohannis. El a promis însă că Bucureștiul va continua să sprijine Chișinăul și speră că Moldova ca avea un parcurs european de succes. Fiind anterior invitat de Igor Dodon să vină la Chișinău, Iohannis a spus că o va face la „timpul potrivit”.

Afară din oraș

Ecologiștii le propun autorităților capitalei să să construiască parcări la intrarea în oraș, pentru ca cei din suburbie să-și poată lăsa acolo mașinile și astfel să se evite ambuteiajele. Aceasta și alte soluții au fost propuse în cadrul dezbaterilor publice privind conceptul de dezvoltare a transportului. În cadrul discuțiilor s-a solicitat să fie luate în considerație și opiniile cicliștilor din capitală.

Eficiența capitalului de stat

Ministerul Finanțelor menționează într-o notă care însoțește proiectul Legii bugetului pe 2018 că entitățile economice cu capital de stat au obținut în 2016 un profit de 196 mln lei, ceea ce contrastează cu pierderile de peste 1,2 mlrd lei din 2015. 81 de entități din cele monitorizate au continuat însă să înregistreze pierderi. În 28 din ele pierderile nete au fost mai mari de 1 mln lei. „Termoelectrica” a înregistrat pierderi de 72 mln lei, iar Calea Ferată a Moldovei – 53 mln lei (totuși cu 5,2 mln lei mai mici decît în 2015).

Cazul Brăguța

Procurorul pe cazul Brăguța, Pavel Lupașco, a prezentat azi în ședința de judecată rechizitoriul împotriva celor șapte acuzați: patru colegi de celulă ai victimei și trei gardieni de la Pruncul. Învinuirea a confirmat faptul că Andrei a fost bătut cu consimțămîntul polițiștilor. În răspăr cu afirmațiile avocaților decedatului, însă, procurorul spune, citînd concluziile medicilor legiști, că traumele suferite nu puteau duce la deces.

Ce-i aia gerrymandering?

„Ce-i acela gerrymandering?”—așa începe un articol+clip din genul explainer, lansat astăzi de redacția voastră preferată (sic!)—„Gerrymandering e atunci cînd granițele circumscripțiilor electorale se croiesc în avantajul sau detrimentul anumitor candidați. Se spune că e o tactică legală (totu-i conform legii), deși adesea ilegitimă (nu-i frumos) și care poate fi folosită în orice sistem electoral unde există deputați aleși pe circumscripții. Odată cu reforma electorală, această practică ar putea apărea pentru prima dată și în Moldova.”

Contiuarea o puteți citi/vizualiza aici.