Referendum eșuat

Referendumul municipal pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă a eșuat fiindcă la urne s-au prezentat doar 17,54% din alegători. Pragul pentru validare era de 33,3%. Dintre cei care au venit la vot, 87,12% au votat pentru demiterea primarului. După anunțarea rezultatelor, Chirtoacă a declarat că orășenii au „manifestat solidaritate cu munca depusă de el și de echipa de la Primărie timp de zece ani” și nu au dat crezare „minciunilor”.

Lidera PAS Maia Sandu a descris rezultatul drept „un vot de blam pe care locuitorii Chișinăului l-au dat regimului oligarhic Plahotniuc-Dodon”. Din partea socialiștilor, Ion Ceban a dat vina pe Maia Sandu fiindcă a boicotat referendumul și lăsat orașul să ajungă pe mîna Partidului Democrat.

Liderul PPDA, Andrei Năstase, e și el de acord că de pe urma referendumului eșuat a cîștigat doar Plahotniuc, însă crede că de vină sunt Igor Dodon și Dorin Chirtoacă. Și reprezentanții Partidului Nostru au acuzat socialiștii că ar fi transformat referendumul „într-o acțiune îngustă de PR a partidului”, motiv pentru a și eșuat. La rîndul său, Plahotniuc a spus că PD nu are influență în CMC, unde liberalii și socialiștii „dețin conducerea”, și a descris rezultatul votului drept o înfrîngere a stîngii.

Mica unire

PAS și PPDA vor crea împreună o „platformă a forțelor pro-europene și anti-oligarhice” pentru a participa la alegerile parlamentare, au anunțat astăzi liderii celor două formațiuni, Maia Sandu și Andrei Năstase. Totodată, ei își propun să atragă și persoane din afara politicului.

Pentru selectarea candidaților, Sandu și Năstase vor să creeze o comisie care să includă jurnaliști de investigație și reprezentanți ai societății civile pentru a evalua integritatea potențialilor candidați. Cei doi lideri au promis că vor veni cu mai multe detalii despre funcționarea platformei mai tîrziu.

Unirea comisiilor

Deputați moldoveni s-au dus la București pentru a participa la lucrările Comisiei comune inter-parlamentare pentru integrare europeană. Comisia va avea trei panele - economic; securitate și politică externă; educație, cultură și resurse umane. Deputații vor aborda subiecte „clasice”, precum interconectarea rețelelor de energie și transport, schimb de experiență și bune practici, armonizarea legilor moldovenești cu acquis-ul comunitar și altele. Întrunirea Comisiei anticipează summit-ul Parteneriatul Estic de pe 24 noiembrie.

Parteneriat maturat

Politologul Dionis Cenușa observă într-o analiză pentru IPN că Parteneriatul Estic al UE s-a maturizat în cei 8 ani de la lansare. Romantismul inițial a cedat locul unei abordări mai pragmatice, în special după dezamăgirile provocate de țările fruntașe, inclusiv Moldova - unde frauda bancară a dezvăluit nivelul corupției și a erodat popularitatea UE în rîndul populației. Astfel, noua abordare a UE conține condiții mai stricte și sofisticate, inclusiv de ordin politic, în schimbul sprijinului oferit.

Acțiunile tot mai agresive ale Rusiei, de la embargourile comerciale pînă la anexarea Crimei, au încetinit și ele progresul european al țărilor din Parteneriatul Estic. Pe de altă parte, scrie analistul, războiul hibrid purtat de Rusia e o reacție care demonstrează că integrarea europeană via PE a început să aibă efecte. În acest context, consolidarea Parteneriatului e cu atît mai importantă, iar UE trebuie să insiste pe condițiile legate de reforme și finanțare ca un instrument puternic de transformare și modernizare a țărilor din regiune.

Roadă mare anul are

Reprezentanții Ministerului Agriculturii spun că anul agricol 2016-2017 este unul dintre cei mai roditori din ultima perioadă. Spre exemplu, recolta medie de grîu pe hectar a fost de 3,8 tone, cu 0,77 mai mult decît anul trecut. Potrivit lor, asta se datorează inovațiilor tehnologice folosite de fermieri precum sistemele de irigație, semințe și produse chimice de calitate înaltă, protecție anti-grindină sau tehnologiile conservative de lucrare a solului.

Mediu fraudat

CNA a anunțat arestul a 9 persoane, inclusiv doi primari din raionul Strășeni, un consilier raional și un șef de la Fondul Ecologic. Angajații CNA au descoperit că un șir de licitații pentru construcția sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare în mai multe localități au fost cîștigate, de fapt, de un singur beneficiar din umbră. Acesta avea înțelegeri cu funcționarii locali, cărora le promitea 5% din valoarea contractului dacă va cîștiga.

Ulterior, acest beneficiar prezenta acte contabile false către Fondul Ecologic pentru a primi plățile stipulate în contract. Astfel, suspecții au delapidat bugetul de stat în proporții de zeci de milioane de lei.