Credință patriarhiei

Președintele Igor Dodon sugerat Moldova drept gazdă pentru viitorul Sinod Panortodox, unde diversele ramuri ale ortodoxiei ar căuta împăcare după recenta rupere a relațiilor între patriarhia Constantinopolului și cea a Moscovei. Într-un mesaj pe FB, președintele ia partea celei din urmă și declară că autoritățile tuturor „țărilor ortodoxe” trebuie să facă tot posibilul pentru a depăși dezbinarea. Totodată, președintele statului laic Republica Moldova declară că țara noastă „a fost și va rămîne teritoriul canonic al Patriarhiei Moscovei”.

Biserica rusă e supărată pe Constantinopol din cauza că acesta i-a acordat autocefalie Ucrainei, iar mulți au scris că, din cauza rupturii, creștinii supuși Moscovei nu vor putea merge în locurile aflate sub oblăduirea Constantinopolului, cum ar fi Muntele Athos, o destinație ortodoxă preferată de președintele Dodon. De fapt, Radio Svoboda precizează: credincioșii vor putea în continuare intra în lăcașurile respective și se ruga acolo; dar nu vor avea voie să se împărtășească sau să se spovedească la preoții Constantinopolului. La fel, sancțiunile patriarhiei Moscovei nu se extind asupra moaștelor și altor relicve din jurisdicția patriarhiei din Fanar.

Lecția trucă

În ajunul vizitei președintelui executiv Recep Tayyip Erdoğan, Rise Moldova inventariază nepotrivirile din documentele și declarațiile privind cazul celor șapte profesori turci de la Orizont scoși forțat din țară luna trecută. „Serviciul de Informații și Securitate (SIS) nu știe cu precizie ce procedură legală a folosit pentru a-și justifica operațiunea antitero. «Stați un pic, am folosit expulzare sau îndepărtare de pe teritoriul țării?»,” scrie publicația. Cum am remarcat și noi anterior, în ziua cu pricina (6 septembrie), SIS a emis o „precizare”, unde folosește termenii „declarate indezirabile” și „expulzate” fix în aceeași frază. Asta deși sunt termeni juridici diferiți și prevăd proceduri diferite. Documentele BMA aparent au fost și ele trucate. Citiți și articolul nostru, despre Cum autoritățile (nu) comunică despre „extrădarea” cetățenilor turci regimului Erdogan.

Compromisurile de balama

La o emisiune recentă, deputatul în șase legislaturi și „un fel de etalon” al politicii moldovenești Dumitru Diacov a declarat că nu vede nicio prolemă în faptul ca PDM să se așeze la masa de negocieri post-alegeri cu orice partid. „Problema e că acest comportament are impact asupra recentului efort al PDM de modificare a Constituției”, remarcă Experții IPN. „Ce folos că PDM se declară partid de centru-stânga, dacă recunoaște că, de fapt, promovează politici de dreapta? Ce folos că PDM recunoaște că din punct de vedere științific limba oficială e româna, dacă din punct de vedere practic îi este convenabil să fie considerată moldovenească? Ce folos că PDM și-a propus în 2009 să termine războiul politic, dacă din punct de vedere practic și-a terminat toți foștii aliați, care i-au acceptat regulile de coalizare? [...] Finalmente, rămășițele parlamentare ale partidelor pro-europene se întreabă – ce folos că integrarea europeană va fi consfințită în Constituție din inițiativa PDM, dacă din punct de vedere practic PDM va promova politicile care-i convin pentru a se menține la putere?”.

Amploare socialistă

Partidul Socialiștilor pregătește pentru 18 noiembrie un protest de amploare la Chișinău, la care se așteaptă zeci de mii de participanți. Protestul este anunțat împotriva celor nouă ani de guvernare. În cardul manifestației va fi prezentat programul politic al partidului și acțiunile care vor fi întreprinse pînă pe 24 februarie, cînd vor avea loc alegerile parlamentare. Secretarul PSRM Vlad Batrîncea a precizat că formațiunea deja a ales 38 de candidați pentru circumscripții, însă „discuțiile rămîn deschise” pînă la anunțarea lor oficială de către Consiliul republican al partidului. Deputatul a mai spus că PSRM se declară cea mai importantă forță de opoziție și unica alternativă pentru actuala guvernare. Președintele Igor Dodon declara în mod curios, în iulie, că protestele socialiștilor nu vor fi îndreptate împotriva cuiva anume.

Colțurile mesei rotunde

Reprezentanții ONG-urilor s-au plîns la o masă rotundă că relațiile cu Parlamentul s-au cam răcit, de cînd deputații aleg să fie mai puțin transparenți. În altă ordine de idei, Sorina Marcinici (CRJM) a observat că valoarea consultărilor publice pe proiectele inițiale e îndoielnică de vreme ce se pot face modificări esențiale pe ultima sută de metri. Vicepreședintele Parlamentului Valeriu Ghilețchi a răspuns că digitalizarea procesului legislativ, lucru care se va întîmpla într-un an, ar putea rezolva problema cu transparența. Totodată, Ghilețchi nu vede o problemă cu modificările neconsultate. Și în general, potrivit lui, decidenții politici nu trebuie să răspundă în fața ONG-urilor și nici nu trebuie să fie prizonierii lor, pentru că au fost aleși de cetățeni și trebuie să răspundă doar în fața alegătorului.