Mai mînați măi

Duminică, președintele Igor Dodon și cîțiva membri ai familiei sale au scăpat aproape nevătămați dintr-un accident rutier, după ce o camionetă venind din contrasens a trimis limuzina prezidențială într-un șanț pe traseul Strășeni-Călărași. Versiunea poliției e că șoferul camionetei a depășit viteza. Șoferul, internat cu comoție cerebrală și riscînd un dosar penal, însă spune că a trebuit să frîneze—după ce șoferul pe care îl avea în față a frînat și el ca reacție la viteza mare a cortegiului președintelui—iar camioneta a derapat, pe asfaltul umed, pe contrasens. În pofida faptului că vehiculul implicat e de dimensiuni relativ reduse, că aparține unei companii reputate, dar și altor circumstanțe (care încă se clarifică), cel puțin doi fruntași socialiști s-au grăbit să numească incidentul un atentat asupra președintelui.

Opac la orizont

Uniunea Europeană e îngrijorată de netransparența procedurilor în procesul de deportare a celor șapte cetățeni turci joia trecută, se spune într-un răspuns oficial
obținut de Newsmaker
. UE așteaptă de la autoritățile moldovene să respecte normele internaționale în domeniul drepturilor omului, or arestările și expulzările arbitrare contravin acestor principii. În ce privește Turcia, UE sugerează că aceasta a violat normele europene privind extrădarea. Profesorii de la rețeaua de licee moldo-turce Orizont, între timp încarcerați de regimul Erdoğan, au fost expulzați joi din Moldova în cadrul unei operațiuni-fulger, în pofida faptului că solicitaseră azil politic. Vlad Gribincea, de la Centrul de Resurse Juridice, a declarat pentru Europa Liberă că „toată procedura” a fost ilegală. „Prejudiciile de imagine pentru Republica Moldova sunt foarte [...] dăunătoare [...], însemnînd că statul Republica Moldova își poate permite să rețină ziua în amiaza mare pe orișicine contrar legii și să facă cu el ce dorește”.

Între timp, ZdG a vorbit cu poliția din Berlin și a aflat că n-a existat nicio solicitare de evacuare a ambasadei moldovenești, sau oricare alte măsuri în legătură cu vreo amenințare. Vineri, canalele pro-guvernamentale au anunțat că diplomații moldoveni din Berlin și copiii lor fuseseră amenințați cu moartea de „aceeași organizație” din care ar face parte cei șapte.

Oportunități contra embargouri

Într-un editorial pentru IPN, politologul Dionis Cenușa remarcă faptul că rușii încearcă să profite de acordul moldovenesc de asociere cu UE, nerenunțînd în același timp la embargourile impuse în 2013, pe motiv că același acord ar fi păgubitor pentru relațiile economice moldo-ruse. „Chiar dacă Rusia are discrepanțe ideologice față de UE, aceasta le poate depăși cu ușurință atunci când în joc se află interese economice pragmatice”. Săptămîna viitoare, Chișinăul va găzdui un Forum economic moldo-rus sub patronajul președintelui Igor Dodon, unde se vor purta „discuții concrete” privind investițiile rusești în Moldova. Un domeniu de interes ar fi cel vinicol, cîndva pus la grea încercare de interdicțiile ruse.

Decizie extraordinară

PLDM a luat cel puțin două decizii majore la congresul său extraordinar de duminică: 1. l-a ales pe șeful fracțiunii parlamentare Tudor Deliu drept succesor al lui Viorel Cibotaru la cîrma partidului și 2. a devenit deschis unionist, acceptînd „dezideratul unirii Republicii Moldova cu România ca pe o expresie firească a idealului membrilor săi”. Deși un studiu de acum doi ani a arătat că unioniștii moldoveni ar avea un nucleu dur de tocmai 28%, Experții IPN observă că potențialul unionist e dificil de realizat. De exemplu, la ultimele scrutine nu s-a reușit identificarea unui candidat unionist comun, iar Foaia de Parcurs a unioniștilor adoptată în 2016 și preconizată să fie îndeplinită către martie 2018 așa și n-a fost evaluată în privința rezultatelor. „Întrebarea care se ivește este – ar putea PLDM ca nouă entitate unionistă contribui la transformare aglomerației în torent? Răspunsul nu este evident”.

Alegere pripită

Bașcanul Irina Vlah a anunța că va candida pentru un nou mandat în cadrul unui scrutin pe care îl propune pentru 17 februarie, adică cu o săptămînă înainte de alegerile parlamentare naționale. Vlah a fost aleasă în martie 2015 și și-a depus jurămîntul în aprilie, iar legislația îi permite să-și ducă mandatul de patru ani pînă în a doua jumătate a lui 2019. Însă ea spune că vrea să dea un exemplu de „înaltă cultură politică”, în contraexemplu cu Parlamentul, care „practic și-a extins mandatul cu încă trei luni”, ceea ce ar echivala cu o „uzurpare a puterii”.