Președintele diversității audiovizuale

Președintele Igor Dodon a refuzat să promulge Codul serviciilor media audiovizuale și l-a trimis la reexaminare în Parlament. Obiecția principală a fost față de articolul care restricționează difuzarea programelor informativ-analitice străine, permițîndu-le doar pe cele create în UE, SUA, Canada și în țări care au ratificat o convenție europeană specializată. Scopul declarat al acestuia e protejarea moldovenilor de propagandă, în special de cea rusă - potrivit PDM, dar președintele insistă că asta înseamnă cenzură și monopol. În lume sunt peste 190 de țări, iar Codul se limitează la „un procent nesemnificativ”, a argumentat președintele. Speakerul Andrian Candu a replicat cu „un singur argument care le acoperă pe toate” cele ale președintelui: Codul a fost modelat după normele UE, fiind elaborat „de specialiști, nu de politicieni”.

Plecarea întăritorilor justiției

Tocmai cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiție au înaintat Consiliului Superior al Magistraturii cereri de demisie. Este vorba despre Tatiana Vieru, Dumitru Visternicean, Iulia Sîrcu, Valeriu Doagă și Elena Covalenco. Președintele CSM Victor Micu a declarat că este regretabil faptul că magistrați cu o experiență vastă în domeniu (toți cu peste 30 de ani vechime) și care au contribuit la întărirea independenței sistemului judecătoresc pleacă din funcție. În afară de cei cinci de la CSJ, mai pleacă doi judecători de la instanțe de primul nivel. Pentru funcțiile rămase vacante s-a anunțat concurs. Motivul, scrie anticoruptie.md, ar putea fi noua lege a salarizării care le-ar micșora veniturile judecătorilor. Tot pe anticoruptie.md, dar și pe zdg.md, citiți detalii despre cei cinci judecători supremi.

Cărțile pe față

Maia Sandu cere să fie audiată de Comisia vs. Kozlovska într-o ședință publică, altfel nu vine. Lidera PAS a argumentat că organizarea unei audieri secrete privind presupusa finanțare ilegală a PAS ar demonstra că Parlamentul „nu este interesat nici să afle adevărul, nici să asigure dreptul oamenilor la informare”. Sandu a mai spus că „unica probă” a anchetei ar fi participarea sa la un eveniment public în Parlamentul European organizat de fundația condusă de activista ucraineană. Anterior șeful Comisiei, democratul Igor Vremea, a motivat necesitatea de a petrece audierile cu ușile închise prin „caracterul special” al unor informații ce urmează a fi dezvăluite.

Bine că nu mai mult

Moldova va achita circa $1,8 mln unui om de afaceri american înșelat de afaceriști și funcționari din raionul Florești în 2011, potrivit deciziei unei instanțe internaționale de arbitraj. Guvernul va scoate acum din Fondul de Rezervă cam 30% din sumă, urmînd să plătească restul tot în rate. Businessmanul american arendase niște pămînt agricol în cîteva sate din Florești, ca peste ceva timp pămînturile să fie date în arendă unei firme autohtone. Arendașul păcălit n-a reușit să găsească dreptate în instanțele naționale. Partea bună a cazului Grot/Laguardia e că am scăpat relativ ieftin: reclamantul ar fi solicitat cam de cinci ori mai mult. Drept că asta a costat: Guvernul a cheltuit milioane de lei pe serviciile unor evaluatori și avocați de top.

Cadouri pentru popor

Newsmaker a compilat un long-read despre generozitatea guvernului în prag de alegeri. „În acest an, autoritățile moldovene au fost generoase ca niciodată. Cadourile, trîmbițate de PDM-ul de la guvernare, au curs gîrlă: repararea drumurilor de la sate, apartamente accesibile, creșteri salariale, facilități pentru business și altele. S-ar părea că bugetul n-are cum să reziste și să acopere toate astea. Dar la o examinare mai atentă, s-a dovedit că nu e vorba de cine știe ce cheltuieli suplimentare. În schimb, efectul de PR va fi de-ajuns pentru toată perioada pre-electorală, spun experții. Potrivit lor, PDM n-a făcut decît să ambaleze frumos niște lucruri pe care un guvern e obligat să le presteze și așa.”