Plocon sultanului?

Azi-dimineața șapte cetățeni turci (inițial s-a anunțat despre șase) au fost arestați pentru a fi expulzați din Moldova (la momentul publicării nu era clar dacă au fost scoși efectiv din țară). E vorba de mai mulți membri din administrația rețelei de licee moldo-turce Orizont. SIS spune că aceștia sunt suspectați de legături cu „o grupare islamistă” nenumită și ar reprezenta un risc pentru securitatea națională. Amnesty International Moldova a condamnat „răpirile ilicite” ale cetățenilor străini, amintind că aceștia au solicitat azil politic și nu pot fi expulzați arbitrar. Există temeri că turcii vor fi torturați acasă pe motive politice.

Rețeaua de licee Orizont se consideră afiliată la mișcarea lui Fethullah Gülen, un cleric ce predică o formă moderată de islam și fost camarad al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. Guvernul de la Ankara îi vînează pe Güleniști, acuzîndu-i de organizarea puciului eșuat din 2016. Nu e clar dacă mai sunt state în afară de Turcia care consideră mișcarea Gülen o organizație teroristă, însă SUA (unde clericul locuiește în exil) și UE au spus răspicat că nu e.

În vizită la Chișinău în 2017, premierul turc Binali Yıldırım (astăzi funcția nici nu mai există, fiind absorbită de Președintele Executiv Erdoğan) a cerut închiderea Orizontului. În martie 2018, directorul general al rețelei din Moldova Turgay Şen a fost reținut de SIS pentru scurt timp, la doar cîteva zile după ce șase turci fuseseră „răpiți” și expulzați din Kosovo. Erdoğan e demult așteptat în Moldova. Acesta urma să taie panglica la Președinția reparată de guvernul turc, eveniment care se tot amînă.

Federalizarea se amînă

Dacă în 2016, liderul socialist Igor Dodon spunea că nu există o altă soluție pentru reîntregirea țării decît federalizarea, acum președintele Igor Dodon declară că are o altă poziție. „Rezolvarea politică a acestui conflict este una din prioritățile naționale ale președintelui. Președinția are poziția proprie față de acest subiect, dar nu este vorba despre federalizarea statului”, a afirmat, fără să facă precizări, președintele Dodon în ajunul unei întrevederi cu liderul separatist Vadim Krasnosleski.

În (aproape) altă ordine de idei, Dodon a anunțat că l-a invitat la Chișinău pe Dmitri Kozak și acesta ar putea veni în următoarele săptămîni. Vicepremierul rus Kozak, autorul planului eșuat de federalizare a Moldovei în 2003, a fost recent desemnat de președintele Putin reprezentantul său special pentru dezvoltarea relațiilor economice cu Moldova. „Eu l-am invitat la Chișinău să discute cu toți factorii de decizie - și cu Guvernul, și cu Parlamentul, și cu Președinția”, a declarat Igor Dodon. Invitația vine pe fundalul mai multor evenimente organizate sub patronajul președintelui Dodon în septembrie: după Congresul Mondial al Familiei din 14-16 septembrie, urmează Forumul Economic Moldo-Rus în dățile de 20-22. La acesta din urmă se vor purta „discuții concrete” despre eventuale investiții ruse în economia moldovenească.

Verstehen?

Situația politică din Moldova reprezintă motive de îngrijorare, a declarat ministrul german de externe Michael Roth la o întrevedere cu omologul moldovean Tudor Ulianovschi la Berlin. Oficialul german a pomenit în special anularea alegerilor în Chișinău. În ce privește amnistia fiscală adoptată recent, șeful diplomației germane a îndemnat Chișinăul să ia în serios îngrijorările partenerilor internaționali și societății civile din Moldova. „Doar atunci cînd aceste [chestiuni] vor fi garantate, noi și UE vom continua colaborarea noastră strînsă într-o manieră constructivă și susținerea reformelor necesare în Moldova”.

Profesorii merită

Petiția lansată de Pedagogii Solidari—care a adunat peste 5000 de semnături pentru majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50% și dublarea salariilor personalului auxiliar—a fost depusă la Guvern. Grupul de inițiativă speră că, timp de o lună, pînă pe 5 octombrie cînd se marchează Ziua Mondială a Profesorului, autoritățile vor satisface revendicările. În caz contrar, profesorii sunt hotărîți să protesteze.

Iarba interzisă

Premierul Pavel Filip a solicitat reintroducerea ambroziei, buruiana alergenă care provoacă rinite și accese de astm cam în perioada asta a anului, pe lista plantelor interzise. Buruiana se răspîndește pe marginea drumurilor, dar și în cîmpurile și grădinile lăsate pîrloagă, iar interzicerea ei va însemna amenzi pentru cei ce n-au grijă s-o stîrpească.