Răzbunarea democraților

Vlad Plahotniuc a declarat la un briefing PD că rezoluția de ieri (votată cu 343:35 și 160 abțineri) nu a avut consens în Parlamentul European, sugerînd că a fost promovată de un grup de eurodeputați ostili adevăratelor interese ale cetățenilor Moldovei. Liderul democraților a mai spus că reformele de pînă acum au avut drept scop prioritar modernizarea statului, și doar apoi îndeplinirea angajamentelor față de UE; dar asta se va schimba: de acum încolo, vor fi continuate și „prioritizate” reformele în funcție de necesitățile cetățeanului, și doar apoi în funcție de acordurile externe. Zău. Tot de la tribuna PD, și Pavel Filip s-a declarat profund dezamăgit de faptul că Moldova ar fi evaluată nu după acțiuni, ci după criterii „strict politice și subiective”. Premierul a mai sugerat că rezoluția duce la șubrezirea încrederii moldovenilor în UE. În ce privește asistența macrofinanciară, aceasta „nu era importantă ca bani”, deși „desigur că acești bani ne trebuie”.

Într-o postare pe FB, vicepremierul Iurie Leancă a comentat rezoluția prin prisma argumentului că judecătorii și deciziile lor arbitrare ar fi de vină. Liderul PPEM ignoră astfel constatarea de fond a rezoluției, acea că justiția din Moldova este dirijată politic.

Împrumut la timp

Consiliul director al Grupului Băncii Mondiale a aprobat un credit de $30 de milioane pentru a ajuta Moldova să reducă riscurile fiscale și să dezvolte sectorul privat. Anna Akhalkatsi, director de țară a BM pentru Moldova, a declarat că împrumutul e o recunoaștere pentru îmbunătățirea sistemului de pensii, creșterea funcționalității Autorității Naționale de Integritate, consolidarea guvernanței în sectorul bancar și ameliorarea mediului de afaceri, dar și alte reforme recente.

Șorhei FM

Organizațiile de media se solidarizează cu Radio Orhei, un post popular care și-a crescut brandul timp de 12 ani de existență, și condamnă decizia recentă a CCA de a acorda licență unui oarecare „Radio Orhei FM”. Într-o declarație semnată de Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent și alte organizații se spune că decizia poate aduce prejudicii morale și materiale postului existent.

Mai mult, administratorii Radio Orhei au declarat într-o conferință de presă că postul a fost hărțuit constant de Ilan Shor încă de pe vreamea cînd candida la primăria orașului, în 2015, pentru că a refuzat colaborarea. Acum un an jumate, echipa Radio Orhei a fost alungată din sediul pe care îl închiria, pe un pretext inventat, iar acum sediul a fost dat postului nou. Înainte de deschiderea lui FM, cineva din anturajul lui Shor a vrut să cumpere frecvențele postului existent. Directoarea Radio Orhei, Tatiana Djamanov, spune că CCA nu doar a încuviințat înființarea postului-clonă, dar și a preferat denumirea, deși administrația noului post a propus două denumiri.

Trenul durerii

Foști deportați și rudele acestora au venit astăzi la monumentul „Trenul durerii” din Scuarul Gării pentru a comemora cel de-al doilea val de deportări, din 1949. Astăzi, toate drapelele de stat din țară au fost coborîte în bernă. Potrivit datelor Asociației foștilor deportați și deținuți politici, numărul celor deportați depășește 94,7 mii de persoane, dintre care mai sunt în viață 7680 de foști deportați, cu 450 mai puțini ca anul trecut. Recent, Guvernul a aprobat un pachet de facilități pentru foștii deportați.

Franzeluța falsă?

Combinatul Franzeluța a fost inclus în lista agenților economici care n-au voie să participe la achiziții publice și ar putea rămîne acolo pînă în iunie 2021. Motivul invocat de Agenția Achiziții Publice e că cea mai mare fabrică de panificație din țară a prezentat acte false la un tender de acum un an. Franzeluța zice că „actul fals” e de fapt un certificat privind lipsa de datorii față de buget, în care s-ar fi strecurat „o eroare pur tehnică”, cînd în realitate combinatul n-avea restanțe nici atunci, nici în alte perioade. Administrația e îngrijorată că interdicția pe trei ani va afecta atît combinatul, cît și grădinițele, școlile și spitalele publice pe care le deservea cu pîine „de calitate înaltă la preț optim”.

Export solid

Exporturile Moldovei au crescut, în ianuarie-mai, cu 28,5% față de aceeași perioadă a anului 2017, atingînd cifra de $1,1 mlrd. Exporturile către UE dețin o cotă de 67,9% din total, față de 16,1% spre CSI. În această perioadă, Moldova a exportat mai multe legume și fructe, cereale, semințe, băuturi alcoolice și nealcoolice.

Bifați dacă sunteți terorist

Parlamentul European a mai votat ieri o decizie, prin care cei care călătoresc în UE fără vize vor trebui să obțină o autorizație înainte de a trece granița Uniunii. Intenția este de a filtra potențialii teroriști și alte persoane indezirabile (migranți nedisciplinați, persoane din zone cu risc epidemiologic etc.), aplicanții fiind trecuți prin listele Interpol, Europol și alte baze de date. Partea proastă e că autorizația va costa 7 euro, excepție fiind minorii și persoanele cu vîrsta de peste 70 de ani. Vestea bună e că autorizația va fi valabilă timp de 3 ani (poți deveni terorist între timp?). O altă veste bună e că sistemul (abreviat drept ETIAS) se așteaptă să fie funcțional abia către 2021. Moldova este una din cele ~60 de țări cu care UE are regim liberalizat de vize.