Pînă la adînci bătrîneți

Curtea Constituțional a avizat pozitiv proiectul guvernului de modificare a articolului 116 din Constituție privind statutul judecătorilor. În prezent, judecătorii sunt numiți pentru o perioadă de cinci ani, iar dacă nu au abateri, li se prelungește mandatul. Conform noului proiect, judecătorii vor fi numiți de președinte, la propunerea CSM, și își vor păstra mandatul pînă la vîrsta plafon de 65 de ani. Președintele va putea respinge o singură dată candidatura unui judecător.

Nistrul în pericol

Am publicat astăzi un articol însoțit de clip video despre problema hidrocentralelor de pe Nistru. Pe lîngă cele existente, Ucraina plănuiește să construiască încă șase mini-centrale, ceea ce ar putea seca rîul și lăsa Moldova fără apă potabilă. Chiar dacă autoritățile au promis o comisie mixtă moldo-ucraineană și niste studii care să evalueze problema, pînă astăzi nu s-a mai auzit nimic.

Aripa popular europeană

Partidul Popular European a anunțat astăzi că Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, condus de Andrei Năstase, au fost azi acceptate ca membri cu drepturi depline ai PPE. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a spus că de mîine formațiunile vor începe împreună pregătirea pentru alegerile parlamentare de anul viitor. Pînă acum, doar PLDM era membru PPE în Moldova.

SIS vs judecătorii

Curtea Constituțională a decis că verificarea judecătorilor de către SIS este neconstituțională. CC fusese sesizată de Domnica Manole, care argumenta că aceste prevederi legali încalcă principiul independenței judecătorești și uzurpează puterea judiciară. Manole însăși a fost demisă de Consiliul Superior al Magistraturii în baza unui aviz din partea SIS. Fosta judecătoare a intrat în bucluc după ce obligase CEC să organizeze un referendum inițiat de Platforma DA. Decizia a fost apoi anulată de CSJ, iar Manole a fost demisă.

Unde-s banii?

Un raport al Curții de Conturi scoate în evidență administrarea ineficientă și netransparentă a Fondului Rutier. Astfel, lucrări de reparație a drumurilor, în valoare totală de 29 de milioane de lei, au fost efectuate în lipsa unor proiecte de execuție, iar managementul prost a cauzat cheltuieli ineficiente de 47 de milioane de lei.

De cealaltă parte, Gheorghe Curmei, director la Administrația de Stat a Drumurilor, dă vina pe imprevizibilitatea mărimii Fondului Rutier de la an la an. Curmei mai spune că bani nu ajung pentru reparații capitale și cele 29 milioane fără proiecte de execuție au fost cheltuite pe lucrări de întreținere.

Regionalisme socialiste

Mold-Street analizează inițiativa a doi deputați socialiști de a modifica două articole în Codul Civil. Prima modificare e ca denumirea companiilor înregistrate în Găgăuzia să fie nu doar în română, ci și în rusă și găgăuză. A doua e crearea „întreprinderilor regionale”, întrucît Găgăuzia nu este un municipiu.

Potrivit analizei, inițiativa creează un precedent juridic periculos, discriminează restul întreprinderilor municipale din țară și e în discrepanță cu sistemul de reglementare a antreprenoriatului național. Analiza completă poate fi citită aici.

Căpușa roșie

Schema prin care Moldova importa energie electrică din Ucraina în 2008 va fi cercetată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale, care a fost sesizată de societatea civilă. Experții spun că, prin acea schemă, firma intermediară a cîștigat 14,5 milioane de dolari din diferența de preț.

Contractul fusese semnat de Zinaida Greceanîi și Igor Dodon, pe atunci prim-ministră și, respectiv, ministru al economiei. Purtătorul de cuvînt al președintelui Dodon, Ion Ceban, insistă că Moldova plătește azi de trei ori mai puțin pentru electricitate anume datorită acelui contract.