Subiectul suspect

La 5 septembrie președintele Igor Dodon le spunea jurnaliștilor că găsește proiectul de lege privind benzinăriile duty-free „un subiect dubios”, care „dă posibilitate de contrabandă” și că nu l-a văzut încă. Asta deși legea fusese deja publicată în Monitorul Oficial în august cu tot cu semnătura președintelui. ZdG a publicat un material amplu despre asta și alte circumstanțe dubioase în care a fost adoptată legea ce ar putea transforma în realitate un vis mai vechi de-al lui Ilan Șor, cel de a vinde produse petroliere fără taxe și accize la frontieră. UE nu susține asemenea practici.

Stratul de praf > stratul de asfalt

Către sfîrșitul anului 2019, drumul Chișinău-Ungheni va fi gata, promite ministrul economiei Chiril Gaburici. De data asta precis: „eram în situația să pierdem finanțarea [externă] pentru reconstrucția drumului Chișinău-Ungheni, dar pot să vă spun acum cu certitudine că până la sfârșitul anului 2019 acest drum va fi în totalitate construit”, a declarat ministrul. Deși multe porțiuni sunt deja gata, traseul în totalitatea sa se află în stare de șantier încă din 2014. În octombrie anul trecut, ministrul Octavian Calmîc promitea că drumul va fi gata în prima jumătate a lui 2018. În noiembrie 2016, premierul Pavel Filip era nedumerit că lucrările fuseseră executate în proporție de 23%, data-limită fiind ianuarie 2017. Inițial, drumul se planifica să fie dat în exploatare și mai devreme - în mai 2016. Autoritățile și executorii s-au acuzat reciproc pentru tergiversări.

Și-a luat zborul

La „În Profunzime” s-au adunat trei politicieni—un democrat, un socialist și un liberal-democrat—pentru a comenta recenta privatizare a Air Moldova. Vicepreședintele PDM Vladimir Cebotari, el însuși manager la Air Moldova într-o perioadă și avînd interese în compania Fly One (cel puțin pînă în octombrie 2016), a spus că transportatorul național trebuia privatizat din cauza datoriilor, cauzate la rîndul lor de „politica defectuoasă de deschidere a curselor”. Potrivit deputatului Vladimir Țurcanu, faptul că Parlamentul n-a vrut audieri pe subiectul privatizării este o dovadă că tranzacția este una dubioasă și că adevărații beneficiari trebuie căutați printre cei de la guvernare. Deputatul Grigore Cobzac a dubitat că în Moldova pot veni „investitori serioși” avînd în vedere problemele din justiție.

BNM la raport

Guvernatorul Sergiu Cioclea a raportat în Parlament despre realizările BNM în particular și cele în domeniul economic și financiar în general. De exemplu, bugetul cîștigă mai mult decît cheltuie (1,1% proficit), rezervele valutare au ajuns la un maxim istoric (peste $3mlrd), moneda națională s-a apreciat (de la 20 la 17 lei/$), acționariatul în bănci a devenit mai transparent, a crescut volumul creditelor noi și depozitelor etc.. Nu toți deputații au fost convinși. Vladimir Golovatiuc, PSRM, a menționat că volumul creditelor raportat la PIB a scăzut de fapt, iar volumul creditelor neperformante nu s-a micșorat (Cioclea a explicat asta prin faptul că băncile au fost impuse să le declare onest). Iar Oleg Reidman, PCRM, a declarat că combaterea inflației prin sterilizarea surplusului de lichiditate nu stimulează creșterea economică.

Costul educației

Mai mulți profesori au cerut astăzi, de Ziua Profesorului, salarii cu 50% mai mari pentru cadrele didactice și dublarea salariilor personalului auxiliar, în cadrul unei manifestații denumite simbolic „Profesor, nu cerșetor”. Profesorii spun că cerințele incluse într-o petiție depusă acum o lună nu au fost luate în seamă de autorități.

Într-un articol care analizează situația din educație, Experții IPN concluzionează: „Deși anul curent instituțiile superioare cu profil pedagogic au fost absolvite de peste 800 de tineri, doar 123 au solicitat un loc de muncă, fără să se cunoască pe moment câți de fapt s-au angajat. Asta după ce 600 de absolvenți au fost repartizați în câmpul muncii. Aceste cifre reflectă o realitatea foarte tristă, că în pofida recentei adoptări de către Guvern a deciziei de majorare a indemnizațiilor, de la 45 de mii de lei la 120 de mii de lei pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior cu profil pedagogic, asta nu motivează tinerii. Deci, optimismul social al tinerilor pedagogi nu rezidă doar în cuantumul indemnizațiilor, ci mai degrabă în perspectivele de durată pentru dezvoltarea țării.”