Un Kamaz de susținere

Președintele Igor Dodon anunță că a bătut palma la Moscova pentru un șir de facilități. Printre acestea: excluderea taxelor vamale pentru anumite produse agricole exportate în Rusia, amnistierea muncitorilor moldoveni care au încălcat regulile privind migrația, dar și un lot de autospeciale Kamaz. 2019 ar putea fi declarat Anul Republicii Moldova în Rusia, iar 2020 va fi, eventual, declarat Anul FR în RM. În comunicatul președinției se mai spune că președintele Vladimir Putin a apreciat aportul personal al lui Igor Dodon la îmbunătățirea relațiilor bilaterale.

Prietenia moldo-belarusă

Premierul Pavel Filip a obținut între timp o instalație mobilă de radiografie de la Minsk, dar și promisiunea renunțării la tarifele de roaming. „Am sosit la Minsk cu ruta directă Chișinău-Minsk, ne bucurăm de troleibuzele belaruse asamblate la Chișinău, folosim în beneficiul oamenilor instalațiile mobile belaruse de mamografie și radiografie, care au fost livrate anterior. Toate acestea sunt rezultatele concrete ale colaborării bilaterale”, a declarat premierul cu ocazia vizitei sale în Belarus. La fel, la Minsk ar putea fi inaugurată o casă de comerț care să promoveze vinurile moldovenești.

Modificare ante-constituțională

Competența Curții Constituționale se va extinde și asupra legilor adoptate înainte de intrarea în vigoare a Constituției, potrivit unui amendament votat azi în lectură finală. După adoptarea Constituției în 1994, nu au fost prevăzute proceduri de tranziție prin care să fie constatată neconstituționalitatea legilor adoptate anterior. Amendamentul de acum soluționează această problemă „tehnică”. Criticii modificării au afirmat anterior că amendamentul a fost necesar după ce CC nu a putut să se pronunțe în privința constituționalității legii privind funcționarea limbilor în RSSM, care îi oferă limbii ruse un statut special. Atunci, CC s-a limitat să califice legea drept „desuetă”, adică învechită.

N-a fost să fie

Apropo de limbă și Constituție, Parlamentul a refuzat, de data asta definitiv, să examineze propunerea PLDM de a modifica articolul 13 din legea fundamentală pentru a repune în drepturi limba română, în conformitatea cu constatarea CC din 2013. Deputatul Tudor Deliu a remarcat că mîine expiră termenul cînd proiectul de lege mai poate fi examinat. Doar 21 de deputați au votat ca proiectul să fie inclus pe ordinea de zi.

Ora de educație civică

Tot la Parlament, avocata pentru drepturile copilului Maia Bănărescu a condamnat folosirea copiilor „în interese politice”, în legătură cu participarea unor liceeni la o conferință de presă organizată de Amnesty International Moldova. Atunci, pe 18 octombrie, liceenii apăruseră la conferință cu saci pe cap în semn de protest față de extrădarea de facto a celor șapte profesori turci. Directoarea liceului cu pricina a și fost sancționată după ce un părinte s-a plîns că liceenii fuseseră „scoși” de la ore pentru a participa la conferință. AIM, la rîndul său, a replicat că autoritățile confundă în mod intenționat o acțiune, de fapt, civică cu una politică, iar legea permite adolescenților să fie activiști civici de la 14 ani. Bănărescu a fost invitată în Parlament de democratul Serghei Sîrbu.

Imuni la vaccinare

IPN a aflat de la Ministerul Sănătății că vaccinul împotriva papilomavirusului (HPV) ar putea fi introdus în Calendarul Național de Vaccinare începînd cu anul viitor. Pînă acum, vaccinul a fost disponibil opțional, contra plată, în cadrul unui program lansat în 2017: cam 22 de mii de fete au beneficiat de prima doză de vaccin și aproximativ 9 mii de a doua, din două necesare. HPV e asociat cu cancerul de col uterin, iar la nivel global administrarea vaccinului se așteaptă să transforme maladia într-una foarte rară, dacă nu chiar eradicată, în următorii 40 de ani. OMS spune că vaccinul contra HPV e eficient și sigur, însă avînd în vedere că tot mai mulți părinți resping vaccinuri elementare precum ROR-ul, autoritățile moldovene vor trebui să dubleze efortul de imunizare și cu unul de sensibilizare.