Reprezentanții Partidului Democrat au criticat inițiativa de organizare a unui referendum pentru anularea Legii prin care a fost introdus sistemul mixt. La rampă au ieșit doi juriști de top ai formațiunii, Sergiu Sîrbu și Vitalie Gamurari, cel din urmă fiind și purtător de cuvînt al democraților. Ambii au criticat referendumul din punct de vedere politic, dar au mai argumentat că nu e corect nici din punct de vedere juridic. Să le vedem argumentele.

Argumentul #1: E neconstituțional

Această critică vine din partea lui Sergiu Sîrbu: „Un referendum constituțional poate avea loc doar atunci când este expres prevăzut de Constituție. Și în Constituția noastră este prevăzut că doar elementele ce țin de independență, suveranitate și neutralitate ca să fie aprobate de Parlament trebuiesc susținute și prin referendum”.[1]

Declarația domnului Sîrbu nu prea are legătură cu referendumul propus de societatea civilă, care este unul legislativ și nu constituțional.[2] Inițiativa are scop abrogarea unei legi—mai exact, a legii nr. 154 din 20 iulie 2017—și nu modificarea Constituției, adică prevederile invocate de juristul democrat sunt irelevante în acest context.

Constituția spune clar că suveranitatea aparține poporului și aceasta poate fi exercitată direct,[3] prin intermediul referendumului, cînd e vorba de cele mai importante probleme ale societății.[4] Modul în care își alege poporul deputații e, cu siguranță, o asemenea chestiune.

Un referendum legislativ e altceva decît un referendum constituțional.
Ilustrație: A. Nicolae

Argumentul #2: Prea tîrziu, vin alegerile

Vitalie Gamurari a criticat și mai dur referendumul, numindu-l un „nonsens juridic” și „o inițiativă falsă”.[5] Potrivit lui, e prea tîrziu deja, întrucît a mai rămas doar un an pînă la următoarele alegeri: „Sistemul electoral nu poate fi schimbat cu mai puțin de un an înainte de alegeri! Inclusiv Comisia de la Veneția, la care atât de des face referire opoziția, spune foarte clar acest lucru.”[6]

Ceea ce ignoră democratul e că prin referendum se vrea renunțarea la noul sistem electoral mixt, care încă nu a fost aplicat și să se revină la cel vechi proporțional, care a fost aplicat pînă acum. Or, acest context este important pentru a înțelege recomandările Comisiei de la Veneția și schimbă oarecum accentele dintre vechi și nou.

Motivul din care Comisia nu recomandă modificarea sistemului electoral frecvent sau cu un an înainte de organizarea alegerilor este îngrijorarea că „votanții ar putea concluziona, pe bună dreptate sau nu, că legea electorală e doar un instrument al celor puternici, iar voturile lor au o greutate prea mică în deciderea rezultatelor alegerilor”.[7]

Or anume o astfel de îngrijorare a fost iscată de noul sistem electoral – criticat atît de opoziție, cît și de societatea civilă. Însăși Comisia nota în avizul ei că în societate lipsește un consens larg real privind reforma electorală. Același motiv e invocat acum de grupul de inițiativă pentru promovarea referendumului.

Despre atitudinea ambiguă a guvernării față de Comisia de la Veneția, citiți și Comisia de la Veneția nu mai contează?

mixtul încă nu a fost aplicat.
Ilustrație: A. Nicolae

Argumentul #3: Trebuie altceva în loc

Sergiu Sîrbu mai vede o problemă: „Legea 154 din 2017, prin care s-a introdus sistemul mixt pentru alegerile parlamentare, nu poate fi anulată pur și simplu. Ea este o lege de modificare și completare, care a produs deja efecte și face parte din Codul electoral al Republicii Moldova. Ca tehnică legislativă, dacă s-ar dori revenirea la sistemul electoral de dinainte, ar trebui promovată o nouă lege”.[8]

De fapt, nu e nevoie de o nouă lege. Ca să ne convingem de asta, e suficient să ne amintim de cazul cînd Curtea Constituțională a decis revenirea la alegerea directă a președintelui. După ce Curtea a declarat neconstituționale legile prin care atribuția de alegere a președintelui a trecut de la popor la Parlament, judecătorii CC au „revigorat prevederile privind alegerea Președintelui prin vot direct, secret și liber exprimat, în redacția anterioară modificării neconstituționale”.[9]

Cu alte cuvinte, CC a decis revenirea la forma mai veche a legii, fără a fi necesară elaborarea unui nou Cod Electoral. Respectiv, argumentul lui Sîrbu că legea deja face parte din Codul electoral și nu poate fi anulată fără a promova altă lege în loc nu este valabil.

De asemenea, deputatul democrat e contrazis și de Legea nr. 780 privind actele legislative. Conform articolului 39(5), „abrogarea poate fi însoțită de adoptarea unei noi reglementări în materie, dar poate fi și independentă de o nouă reglementare, atunci cînd se înlătură un act sau o normă necorespunzătoare.[10]

Cu alte cuvinte, este posibilă anularea unei legi fără a adopta altceva în locul ei, atunci cînd sunt eliminate norme nepotrivite. Scopul declarat al referendumului este anume acesta: abrogarea unor modificări la Codul electoral pe care inițiatorii le consideră „necorespunzătoare”.

Atunci cînd se înlătură o normă proastă, o lege poate fi abrogată fără a introduce una nouă.
Ilustrație: A. Nicolae

Concluzie

E logic că PDM își apără sistemul pe care l-a promovat atît de asiduu pînă acum și că se va opune referendumului. Dincolo de criticile de ordin politic însă, argumentele juridice ale democraților sunt invalide. Dacă e binevenit sau prea scump e o altă întrebare, însă referendumul pentru anularea mixtului nu este „nonsens juridic”.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.


  1. Opinie: Iniţiativa de organizare a unui referendum pentru anularea sistemului mixt de vot nu poate fi pusă în aplicare, prime.md ↩︎

  2. Referendum #numixt, numixt.com ↩︎

  3. Articolul 2(1) din Constituție spune clar: „1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie”, ↩︎

  4. Articolul 75 din Constituție: „(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului.(2) Hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.” ↩︎

  5. (video) PD, despre inițiativa unor ONG-uri de a organiza un referendum prin care să anuleze votul mixt: „Este un paradox și un nonsens juridic”, unimedia.info ↩︎

  6. Gamurari: Inițiativa unor partide și ONG-uri privind un referendum împotriva votului mixt, UN FALS. Din punct de vedere juridic NU POATE AVEA LOC, publika.md ↩︎

  7. Code of Good Practice in Electoral Matters, pag. 26, p. 63, venice.coe.int ↩︎

  8. Sergiu Sîrbu: Ideea unui referendum pentru anularea votului mixt este greșită, nedemocratică și antieuropeană, publika.md ↩︎

  9. Curtea Constituţională a restabilit dreptul cetăţenilor de a-şi alege Preşedintele, constcourt.md ↩︎

  10. LEGE Nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, lex.justice.md ↩︎