În cadrul primului său briefing ca nou-vechi ministru al justiției,[1] Alexandru Tănase a menționat printre prioritățile mandatului său și problema publicării hotărârilor judecătorești „necenzurate” (sic!), adică fără ascunderea numelor persoanelor vizate. Ministrul a promis că instituția pe care o conduce „va veni cu o serie de modificări care va reglementa restrictiv cazurile de secretizare, iar regula va fi ca toate hotărârile să fie publice”. Excepții vor fi anumite restricții inspirate, zice el, din practicile europene. Dar, nu mai era deja un Regulament?

Însăși practica de a înlocui toate datele cu litere „penale” (XXXXX) face imposibilă înțelegerea celor întâmplate și zădărnicește orice efort de monitorizare sau muncă jurnalistică...

O problemă rezolvată deja?

Comentariul ministrului poate trezi nedumeriri, dat fiind faptul că în octombrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat deja un regulament[2] care prevede exact această soluție: în hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor de judecată sau pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, numele părților la proces nu va fi anonimizat „în nici un caz”. Mă rog, cu câteva excepții. Acestea vizează inclusiv numele minorilor și, curios, numele patronimic al figuranților.[3] O altă excepție ar fi hotărârile examinate în cadrul ședințelor închise sau secrete, în anumite condiții.[4]

Regulamentul a intrat în vigoare peste o lună și jumătate de la adoptare—întârziere care a trezit nemulțumirea presei[5]—odată cu publicarea în Monitorul Oficial pe 24 noiembrie 2017, prevederile sale fiind obligatorii de la acea dată.

Sau nu?

Recent am publicat pe CPR Moldova un studiu[6] care arată că, după mai mult de două luni de la publicarea Regulamentului CSM, hotărârile încărcate pe portalul instanțelor de judecată continuă să ascundă nejustificat numele participanților la proces (inclusiv, de exemplu, cele ale procurorilor). Mai mult ca atât, cele mai recente hotărâri publicate ascund nu doar numele persoanelor fizice, ci și denumiri ale persoanelor juridice, sume de bani, date calendaristice etc., lucru care nu corespundea nici vechilor reglementări și nici bunelor practici internaționale.[7]

Acesta este mai ales cazul hotărârilor emise de Judecătoria Chișinău care, potrivit Ministrului Justiției, poate concentra până la jumătate din toate cazurile de primă instanță din țară.[8]

Deci, fie angajații instanțelor de judecată nu sunt la curent despre existența noului regulament, fie implementării noilor reglementări nu i se acordă atenția cuvenită. Asta e dacă vrem să evităm concluzii mai grave, cum ar fi intenția de a ascunde informații în cadrul unor relații clientelare.

Proporții deosebit de XXX. Hotărâre pe un caz de evaziune fiscală, pronunțată pe 10.01.2018, adică după o lună și jumătate după intrarea în vigoare a noului Regulament.
Captură PDF

XXX% transparență în cazuri de rezonață

Îngrijorător este mai ales faptul că sunt obscurizate informații în cauze cu evident interes public, cum ar fi cele de abuz de putere sau abuz de serviciu, evaziune fiscală, etc. sau cu rezonanță în societate.

Un exemplu elocvent sunt cele două hotărâri ce îl vizează pe Veaceslav Platon, care figurează în scandalul legat de „furtul miliardului”. În ambele au fost ascunse informații. Diferența este că, dacă prima a fost publicată atunci când era în vigoare vechiul Regulament CSM (27 iunie 2017),[9] interpretat ca instituind o regulă a anonimizării, cea de-a doua a apărut cu o lună și jumătate după publicarea noului Regulament. Chiar și așa, ambele hotărâri „anonimizează” date în mod excesiv chiar și pentru vechile reglementări. De exemplu, în hotărârea publicată în iunie nu numai că sunt anonimizate datele cu privire la condamnat, dar și cele cu privire la completul de judecată, procurorii pe caz și apărătorii inculpatului.

În numele LEXXX. Sentința în privința lui Veaceslav Platon, din 20.04.2017: sunt ascunse numele judecătorilor, procurorului și apărătorului.
Captură PDF

În cealaltă hotărâre, apărută pe portalul instanțelor de judecată în ianuarie 2018, chiar și data pronunțării hotărârii a fost ascunsă, atât în sistemul de căutare, cât și în interiorul sentinței.

ZZLLAAAA. Cele două sentințe în privința lui Veaceslav Platon.
Captură site

În întreaga hotărâre sunt ascunse nume de persoane, date calendaristice, denumiri de companii, sume de bani și chiar cifre ce indică procentele, făcând textul efectiv neinteligibil.

Privindu-l pe XXX. Sentința din 2017 în privința lui Veaceslav Platon, în care e ascunsă și data pronunțării.
Captură PDF

Pe lângă aceasta, dacă prima hotărâre în privința lui Platon a fost pronunțată în ședință închisă, atunci cea publicată în 2018 a fost emisă în ședință publică. Astfel, nici măcar excepția din Regulament care permite anonimizarea în unele hotărâri pronunțate în ședințe închise (de exemplu, în vederea protejării ordinii publice ori a securității naționale)[10] nu poate fi invocată în acest caz.

Dezlegare la anonimizări

Ascunderea excesivă a informației în hotărârile judecătorești și lipsa consecvenței în aplicarea anonimizării a fost documentată pe deplin și în perioada dinaintea publicării noului regulament CSM. CPR Moldova, care a discutat cu mai mulți jurnaliști de investigație, menționează situații în care în hotărârile publicate erau ascunse suma amenzii, numele procurorului, judecătorului, avocatului, cazuri în care în locul hotărârii erau încărcate fișiere fără text sau o altă hotărâre în locul celei căutate. Însăși practica de a înlocui toate datele cu caracter personal din hotărâre cu litere „penale” (XXXXX), de exemplu atât pentru reclamant, cât și pentru pârât, face imposibilă înțelegerea celor întâmplate și zădărnicește orice efort de monitorizare sau muncă jurnalistică.

Faptul că anonimizarea, chiar și după noile reglementări, persistă nu doar ca regulă (cel puțin în cazul Judecătoriei Chișinău), dar persistă și abuzurile în aplicarea acesteia, vorbește despre o desconsiderare gravă a dreptului publicului de a cunoaște, nemaivorbind de încălcarea directă a normelor oficiale.

Concluzii

Publicarea hotărârilor anonimizate a fost un subiect aprins în societate pe tot parcursul anului 2017. La începutul acelui an, atât practica anonimizării (mai ales a anonimizării excesive), cât și scoaterea opțiunii de căutare după numele persoanei de pe portalul instanțelor de judecată a stârnit protestele jurnaliștilor,[11] ONG-urilor,[12] dar și a reprezentanților sectorului justiției.[13] A urmat o perioadă în care societatea civilă și presa s-au opus, cu declarații și proteste, unui proiect de Regulament CSM, promovat intens de Centrul național de protecție a datelor cu caracter personal, care prevedea anonimizarea ca regulă a tuturor hotărârilor. Nici acum Centrul nu renunță la idee.[14]

CSM a cedat în cele din urmă și a adoptat un Regulament mai favorabil accesului la informații. Totuși, după cum am văzut, cei vizați de aceste reguli nu se grăbesc să le aplice. Iar mecanisme eficiente de disciplinare se pare că nu există.

Cu alte cuvinte, problema nu este atât în lipsa reglementărilor, cât în neexecutarea acestora. Promisiunea Ministerului Justiției de „a veni cu reglementări” pentru a asigura publicitatea hotărârilor, pe lângă faptul că e vagă, nu este în sine o soluție.

sic! publică la rubrica Guest Post articole care vin din afara redacției.

Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Transparență, acces la informație și protecția datelor cu caracter personal în Moldova - asigurarea unui echilibru”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorului și nu le reflectă neapărat pe cele ale Ministerului Afacerilor Externe al Finlandei.


  1. Ministrul Justiției, Alexandru Tănase, susține primul briefing de presă pe marginea direcțiilor strategice și a acțiunilor prioritare privind reforma judiciară , 30 ianuarie 2018, realitatealive.md ↩︎

  2. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 pentru aprobarea Regulamentului..., lex.justice.md ↩︎

  3. Totodată, regulamentul prevede ascunderea în toate cazurile a locului şi datei naşterii persoanelor, domiciliul și/sau reședința acestora, numărului lor de telefon, codului personal (IDNP), datelor despre starea lor de sănătate, datele bancare, numărului de înmatriculare a automobilului, codul personal de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială, precum și alte date, în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. ↩︎

  4. Ibid., pct. 18. ↩︎

  5. Noul Regulament cu privire la publicarea hotărârilor judecătorești, neaplicat la o lună de la adoptare, anticoruptie.md ↩︎

  6. Un an pierdut: transparența, accesul la informații și datele cu caracter personal în sectorul justiției din Republica Moldova , facebook.com/cpr-moldova ↩︎

  7. Vezi de exemplu On-line Publication of Court Decisions in the EU: Report of the Policy Group of the Project ‘Building on the European Case Law Identifier’, p. 24, bo-ecli.eu ↩︎

  8. Vezi 1, de la 22:50 ↩︎

  9. Chiar dacă a fost pronunțată în aprilie 2017. ↩︎

  10. Vezi 2, pct. 18. ↩︎

  11. CSM îngrădește accesul la informație prin depersonalizarea hotărârilor judecătorești, media-azi.md ↩︎

  12. Promo-LEX: Nu există temeiuri legale de a nu publica online numele persoanelor implicate în dosar, agora.md ↩︎

  13. Depersonalizarea exagerată a hotărârilor de judecată, criticată la şedinţa CSM. Mihai Poalelungi: „De ce la CEDO nu sunt încălcate drepturile omului, iar în Republica Moldova sunt încălcate?”, anticoruptie.md ↩︎

  14. Hotărârile de judecată ar putea fi anonimizate în pofida Regulamentului adoptat de CSM, zdg.md ↩︎