Criticînd DCFTA și justificînd sancțiunile comerciale impuse de Rusia, Președintele Igor Dodon citează îngrijorările Moscovei cum că Moldova va importa fără taxe produse din UE și le va re-exporta, tot fără taxe, în Rusia:1

„Argumentele partenerilor noștri din Rusia sînt următoarele: atît timp cît pentru aceste categorii de produse avem liber schimb cu Uniunea Europeană, există riscul re-exporturilor acestor produse europene prin Moldova”.

Adevărul e că Moscova a introdus mai multe măsuri restrictive, dintre care majoritatea erau justificate oficial prin considerente sanitare. O singură măsură—introducerea taxelor vamale pentru mărfurile moldovenești—poate fi legată de pericolul re-exporturilor.

Din punct de vedere juridic, măsurile luate de ruși sunt nejustificate.2 Acordul de Comerț Liber al CSI într-adevăr prevede anumite măsuri de protecție. Însa nici la semnarea DCFTA și nici după asta nu au existat motive pentru ca Rusia să aplice măsuri tarifare.

E adevărat că re-exporturile noastre au o pondere considerabilă în totalul exporturilor, mai ales spre Rusia, procentual.3 Pe de altă parte, aceste cifre sunt nesemnificative din perspectiva comerțului extern al rușilor. Pentru comparație, în 2016, totalul exporturilor moldovenești în Rusia a fost de 233 de milioane USD – cifră care include atît re-exporturile, cît și mărfurile autohtone de la noi. În același an, Rusia a importat mărfuri în valoare de peste 182 de miliarde USD. Adică Moldova a reprezentat doar 1/772 din importurile rusești în 2016.

infimă. Ponderea tuturor importurilor din Moldova în Rusia, inclusiv reexporturile, au constituit 1/772 din totalul importurilor rusești.

În total, re-exporturile moldovenești din 2016 au ajuns la cifra de 694,4 milioane USD. Din acestea însă, doar 162 de milioane au mers în CSI. Majoritatea re-exporturilor noastre, de fapt, oricum merg în UE – 463 de milioane.

Așadar, pericolul re-exportului produselor europene către Rusia via Moldova a fost exagerat.

DUPĂ DCFTA, majoritatea re-exporturilor moldovenești se duc în UE.

Totodată, prognoza sau temerea lui Igor Dodon și a Moscovei că Moldova va fi invadată de mărfuri europene din cauza DCFTA, mărfuri care apoi ar putea ajunge în Rusia, s-a dovedit a fi nejustificată. Ca volum fizic, importurile moldovenești din UE au crescut nesemnificativ, cu doar 3,1%. Mai mult, ele au scăzut considerabil ca valoare – de la 2,56 miliarde (2014) la 1,97 miliarde USD (2016).

Astfel, prevederile Acordului de Comerț Liber al CSI care permit majorarea tarifelor vamale nu se aplică: în Moldova nu au crescut brusc importurile din UE, iar exporturile spre Rusia și CSI sunt în scădere.

Măsurile Moscovei nu sunt justificate nici chiar dacă le apreciem ca preventive. Nu toți exportatorii din Moldova sunt de rea-credință. Rusia ar putea simplu să aplice taxe vamale potrivit țării de origine inițiale: dacă o firmă din Chișinău exportă în Rusia medicamente italiene, rușii ar putea să aplice taxa vamală strict pe acel produs.

Chiar dacă sunt exportatori care trișează și nu indică țara de origine a produselor pe care le trimit în Rusia, asta se poate rezolva printr-o colaborare mai strînsă a structurilor vamale din cele două țări, și nu prin pedepsirea tututor exportatorilor. Ba mai mult, DCFTA-ul, de care aparent se teme Moscova, are și o componentă care privește reforma vămii. Adică implementarea pe deplin a acestui acord tocmai că ar putea să reducă cazurile de re-export ascuns, ceea ce ar fi și spre avantajul Rusiei.

Vedeți la temă și:

Mulțumiri lui Alexandru Fala, Expert-Grup, pentru consultanță la elaborarea acestui material.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.