Un nor radioactiv de ruteniu-106 din România a trecut Prutul și „a acoperit Moldova”, se sugerează într-o știre din Komsomolskaya Pravda v Moldove.1 Informația vine să dezmintă articolele din presa europeană care indică Rusia ca sursă a poluării. Totodată, autoarea știrii acuză guvernarea că tace și pune în pericol populația fiindcă nu ar vrea să supere Bucureștiul. Să vedem însă cum stau lucrurile.

Moscova are o tradiție de a mușamaliza accidentele nucleare sau chimice, spune Greenpeace.

Începutul

În octombrie, unele agenții de cercetare și presa din Europa au atras atenția la o concentrație sporită de izotopi de ruteniu-1062 în atmosferă. Potrivit rapoartelor, nivelul nu era unul periculos, astfel încît nu necesita măsuri din partea autorităților, iar sursa probabilă era în zona Uralilor de Sud, Rusia.

La această concluzie au ajuns două instituții de cercetare în mod independent una de alta: Institutul de Protecție Radioactivă și Siguranță Nucleară (IRSN) din Franța3 și Oficiul Federal pentru Protecție Radioactivă (BfS) din Germania.4 Conform ambelor rapoarte, nu poate fi vorba de un accident la vreo uzină nucleară, mai probabilă fiind o scurgere de la o stație de prelucrare a combustibilului nuclear.

Experții cred că radiația ar putea proveni de la Institutul de Cercetări privind Reactoarele Nucleare din Dimitrovgrad sau de la uzina Mayak.5 La aceasta din urmă a avut loc al treilea cel mai grav accident nuclear din istorie – dezastrul de la Kîștîm din 1957. Doar Fukushima și Cernobîl au fost mai grave.6

IRSN: sursa probabilă se află în zona Uralilor de Sud

Răspunsul Moscovei

Rosatom-ul, corporația și totodată agenția de reglementare a activității nucleare a Federației Ruse, a negat vehement concluziile rapoartelor din Franța și Germania și a anunțat că „situația radioactivă în jurul tuturor stațiilor nucleare rusești este în cadrul normelor și corespunde radiației naturale de fundal”.7 Totodată, Rosatom-ul citează datele serviciului hidrometeorologic de stat, spunînd că Rosghidromet nu a depistat ruteniu-106 pe teritoriul Rusiei, cu excepția unor cantități nesemnificative în Sankt Petersburg.

Ulterior, pe un blog rusesc e publicat un raport intern de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA), potrivit căruia cele mai mari concentrații de ruteniu-106 au fost raportate anume în România. Harta preluată de mass-media rusă și, mai tîrziu, de KP în Moldova, provine anume din acest raport scurs.8

Raportul scurs de ruși arată concentrații mai mari în România

Raportul se bazează însă pe date oferite voluntar de statele membre și pe hartă se observă clar că Rusia a oferit informația selectiv. Spre exemplu, din zona din care se presupune că provine poluarea cu ruteniu-106 sunt prezentate datele de la o singură stație de monitorizare. În total, Rusia a oferit doar cifrele de la 6 stații. Pentru comparație, Ucraina a oferit date de la 14 stații.

Concluzia KP că focarul s-ar află în România contrazice concluziile din însuși raportul IAEA, care se încheie astfel: „nu au putut fi stabilite niciun eveniment sau locație concretă de unde a fost dispersat ruteniu-106 în atmosferă”.9 Mai mult, harta folosită de KP ca argument arată doar rezultatele măsurărilor raportate. Ea nu este o analiză care să proiecteze traiectoria norului, așa cum au făcut-o BfS-ul german și IRNS-ul francez.

Recent însă, Rosghidromet a publicat o actualizare care contrazice Rosatom-ul. Serviciul hidrometeorologic de stat din Rusia a anunțat despre concentrații ridicate de ruteniu-106 în zona Uralilor de Sud, în perioada 25 septembrie – 1 octombrie.

Ba mai mult, Rosghidromet explică situația meteorologică—combinarea a doi anticicloni—care a creat „condiții pentru un transfer estic activ al maselor de aer și al substanțelor poluante de pe teritoriul Uralului de Sud și a Siberiei de sud spre zona Mediteranei și, apoi, a nordului Europei”.10

Institutul Ceh pentru Protecție Radioactivă a folosit aceste date pentru a-și actualiza modelul și a publicat traiectoria probabilă a radiației.11

Proiecția cehilor arată că norul doar a trecut peste România

Deși autoritățile ruse continuă să nege că vreun incident nuclear s-ar fi întîmplat pe teritoriul federației, datele Rosghidromet confirmă rezultatele analizelor europene. Cele mai mari concentrații au fost detectate la Argaiaș, în regiunea Celeabinsk, la 20 de km de uzina Mayak.

Greenpeace Rusia a anunțat că va solicita o investigație din partea procuraturii. Organizația ecologistă menționează că Moscova are o tradiție de a mușamaliza accidentele nucleare sau chimice, făcînd referință la Kîștîm, Cernobîl și explozia de la Combinatul Chimic Siberian.12

Concluzii

Toate analizele indică spre Uralii de sud din Rusia ca sursă a poluării cu ruteniu-106. Pînă și Rosghidromet-ul pare a fi de acord. Totuși, pînă Rusia nu confirmă pe deplin acest fapt, nimeni nu poate spune cu certitudine absolută de unde a venit ruteniul.

Nivelul radiației oricum este foarte jos și nu prezintă niciun pericol. Norul nu „a acoperit” nici Moldova, nici alte țări. Întrucît nu există niciun risc, guvernele din Europa nu au luat nicio măsură specială.

A acuza autoritățile de la Chișinău că nu fac nimic pentru a nu supără România este absurd. Guvernul nu a făcut nimic pentru că nu e nimic de făcut. Potrivit acestei logici, Germania și Franța tot se tem de România, de aia au preferat să acuze Rusia.

Totodată, KP ignoră voit sau din neștire informațiile mai recente, precum cele de la Rosghidromet, și folosește subiectul radiației ca un pretext pentru a mai arunca o piatră în guvernare și în România.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

  1. Радиоактивное облако, накрывшее Молдову, пришло к нам не из России, а из Румынии?, kp.md

  2. Ruteniu-106 e o formă radioactivă a unui element chimic rar, metalul greu ruteniul, care face parte din „grupa platinei”. Izotopii radioactivi se dezintegrează în alte elemente, emițînd radiație în proces. Ruteniul-106 se produce de la fisiunea (divizarea) atomilor de uraniu-235, acel tip de uraniu care se folosește în reactoarele de fisiune nucleară. Ruteniul-106 se mai folosește și în medicină, pentru tratamentul cancerului prin radioterapie. What's ruthenium-106? What you need to know about Russian radiation, cbc.ca

  3. Detection of Ruthenium 106 in France and in Europe: Results of IRSN’s investigations, irsn.fr

  4. Southern Urals probable source region of ruthenium-106 detected in Europe, bfs.de

  5. Clues In That Mysterious Radioactive Cloud Point Toward Russia, npr.org

  6. Kyshtym disaster, wikipedia.org

  7. Mysterious spike in radioactive particles across Europe baffles scientists, rt.com

  8. For Authorities' Use Only, Status of Measurements of Ru-106 in Europe, geoenergetics.ru

  9. Vezi 7

  10. Об аварийном, экстремально высоком и высоком загрязнении окружающей среды на территории Российской Федерации в период с 6 по 13 октября 2017 года, meteorf.ru

  11. Information about Ru-106 in the air, suro.cz

  12. The mysterious radioactive cloud—why the ruthenium-106 story matters, greenpeace.org