Recent, ministrul finanțelor Octavian Armașu a declarat că din „miliardul” furat nu s-a recuperat nimic. Speakerul Andrian Candu n-a fost de acord cu o asemenea formulare.

„Aș face o analogie cu o simplă brutărie. Să ne imaginăm că niște hoți fură un utilaj din brutărie și întreprinderea dă faliment...”

Tabelul „activelor fraudate”

466 de zile în urmă, la cîteva zile de la învestirea nocturnă a cabinetului său, premierul Pavel Filip a promis un panou „unde zilnic să vadă toată lumea că, uite, astăzi s-a reușit recuperarea la această sumă de bani, mîine s-a reușit să recuperăm această sumă de bani…”. N-a trecut nici jumătate de an și pe saitul Ministerului Finanțelor apare un tabel rudimentar, despre care mai mulți experți au spus că este manipulatoriu. Problema e că datele din tabel nu reprezintă informații despre „recuperarea activelor fraudate”, așa cum se pretinde, ci despre lichidarea băncilor furate.1

Din iunie 2016, Ministerul nu a ținut să rectifice informația. Săptămîna trecută, organizația neguvernamentală CPR-Moldova a solicitat repetat Ministerului de Finanțe să aducă informațiile în corespundere cu realitatea.2

În adresarea sa, CPR explică de ce banii proveniți de la lichidarea celor trei bănci falimentate—Banca Socială, Unibank și Banca de Economii—nu pot fi considerate „recuperarea activelor fraudate”. Aceste bănci comerciale dețineau multe active proprii – imobile prin toată țara, gajuri, automobile, echipamente și altele. În procesul de lichidare, acestea se vînd la licitații și veniturile sunt încasate de către stat pentru a rambursa creditul de urgență acordat de Banca Națională pentru salvarea băncilor, care în cele din urmă oricum au falimentat.

Totuși, acești bani nu sunt parte din procesul de recuperare a activelor fraudate, așa cum este intitulat tabelul. Și deci, cu siguranță, aceste sume nu sunt parte din promisiunea făcută de premierul Filip 466 de zile în urmă.

Armașu vs. Candu

Existența problemei a fost confirmată de ministrul finanțelor Octavian Armașu:3

„[Panoul Miliardului] reprezintă banii recuperați la moment pentru rambursarea creditului de urgență. Pînă una alta, din banii care au fost scoși din bănci, încă nu s-a recuperat nimic, pentru că lucrează Kroll”.

Totuși, Speakerul Parlamentului Andrian Candu are altă opinie:4

„A spune că banii din lichidarea băncilor nu vor compensa frauda este greșit. Acel panou sau acea informație care este pe site-ul Ministerului Finanțelor, este relevantă și este importantă”.

Cine, totuși, minte?

Pentru că vedem o contradicție clară între declarațiile ministrului și speakerului (acesta din urmă chiar l-a apostrofat pe Armașu), este clar: unul din ei manipulează și unul spune adevărul.

L-am rugat să ne lămurească în această chestiune pe economistul Dumitru Vicol. Iată răspunsul său:

„Aș face o analogie cu o simplă brutărie. Să ne imaginăm că niște hoți fură ceva utilaj din brutărie și întreprinderea dă faliment. Pentru că nu mai speră poliția să își facă treaba, proprietarul împrumută de la o rudă de familie o sumă de bani pentru a acoperi toate cheltuielile de salarizare și compensațiile pentru angajați. Angajații concediați nu poartă nicio vină și trebuie remunerați. Proprietarul își întoarce o parte din împrumut din vînzarea celorlalte utilaje și echipamente aflate în proprietatea întreprinderii. Totuși, rambursarea nu are loc din contul recuperării bunului furat de hoți, ci din contul mijloacelor vîndute la licitație de întreprinderea în proces de lichidare. În cazul miliardului furat, situația e similară. Pe site-ul Ministerului Finanțelor scrie clar—«recuperarea activelor fraudate», dar pînă în prezent s-au colectat doar venituri din lichidarea băncilor.

Aceste venituri nu au ce căuta în panoul «Recuperarea activelor fraudate». Or, ceea ce înțelegem din acest tabel este că Ministerul Finanțelor consideră și activele proprii ale băncilor drept fraudate, ceea ce este fals. De aceea, eu cred că speakerul Andrian Candu minte.”

Economistul Viorel Roșcovan rezumă problema astfel: „În esență, s-a furat un miliard, băncile [fraudate] au devenit slabe și statul ca urmare a emis garanții pentru a întări aceste bănci. Ulterior, băncile sunt vîndute și garanțiile sunt rambursate statului. Dar miliardul tot rămîne furat...”

Astfel, în timp ce ministrul Armașu recunoaște existența problemei, speakerul Candu încearcă în continuare să ne convingă de faptul că anume asta a avut în vedere colegul său Pavel Filip 466 de zile în urmă. Între timp, „miliardul” rămîne nerecuperat. Dar, vorba domnului Candu, „felicitări oricum”.5