Prezidențiabilul PDM, Marian Lupu, a promis recent că va atrage „de zeci de ori mai multe surse de dezvoltare”. Nu prea e clar ce înseamnă exact „surse de dezvoltare”, dar „de zeci de ori mai multe” sună impresionant. Totuși, cît de realizabilă e această promisiune în lumina ultimului raport privind utilizarea fondurilor europene în R. Moldova?

În discursul de asumare a candidaturii pentru președinție, săptămîna trecută, Marian Lupu a anunțat prioritățile sale și ale Partidului Democrat pentru Moldova. Oarecum contrar stilului vag și cețos cu care ne-a deprins candidatul cu cele mai multe încercări1 din istoria Moldovei, domnul Lupu a folosit cifre.

Cifre, aproape concrete. Două.

Prima a fost în fraza „trebuie să asigurăm creșterea de trei ori a bunăstării, economiei și locurilor de muncă”. Fie și de trei.

A doua frază a inclus creșteri mai generoase – de zeci de ori:

„Un calcul simplu arată că Republica Moldova a primit cea mai mare asistență de dezvoltare din Uniunea Europeană, statele membre și țările vestice. Asistență financiară, tehnologii, proiecte. Noi trebuie să confirmăm și să amplificăm cursul nostru și să atragem de zeci de ori mai multe surse de dezvoltare.”2

Marian Lupu își dorește creșterea „de zeci de ori” a asistenței de dezvoltare venite din „UE, statele membre și țările vestice”. Din păcate, printr-o coincidență nefericită, Curtea Europeană de Conturi publicase cu cîteva ore mai devreme un raport3 privind gestionarea banilor europeni în Republica Moldova.

Raportul a fost publicat la 1 septembrie 2016 pe pagina oficială a Curții Europene de Conturi4 și concluzia principală a lui este că „Uniunea Europeană întîmpină obstacole semnificative în implementarea asistenței în Republica Moldova. Instabilitatea politică și macroeconomică, guvernarea proastă și administrația publică slabă reduc în mod semnificativ capacitatea Comisiei Europene de a încuraja reforme.”

Raportul descrie și cîteva cazuri anecdotice despre implementarea asistenței. În unul din ele e menționat rezultatul descurajant al unui curs de instruire în gestionarea fondurilor europene, organizat pentru 24 de funcționari ai guvernului. Aceștia au avut o evaluare a cunoștințelor în domeniul implementării asistenței europene la începutul cursului și au luat o medie de 3,2 (!) puncte din 10. După 6 zile de instruire în domeniu, la evaluarea finală, bravii angajați ai statului au luat o medie de 3,9 (!) puncte din 10. Mai mult – pe unele domenii performanța funcționarilor moldoveni chiar a scăzut pe timpul instruirii.

În alt caz anecdotic, Curtea Europeană de Conturi descrie cum efortul de cîțiva ani al unor proiecte europene de a pregăti specialiști în coordonarea asistenței externe în cadrul Cancelariei de Stat s-a dus pe apa sîmbetei după ce guvernul a mutat această responsabilitate Ministerului de Externe, tot efortul de instruire și pregătire a specialiștilor fiind pierdut. Autoritățile moldovenești au promis că vor întoarce funcția de coordonare a asistenței la Cancelaria de Stat, dar majoritatea angajaților din 2013 deja nu mai lucrează acolo.

Curtea Europeană de Conturi în raportul publicat la 1 septembrie 2016 evaluează impactul asistenței europene drept unul limitat, și fortificarea capacității administrative doar parțială.

„Uniunea Europeană întîmpină obstacole semnificative în implementarea asistenței în Republica Moldova. Instabilitatea politică și macroeconomică, guvernarea proastă și administrația publică slabă reduc în mod semnificativ capacitatea Comisiei Europene de a încuraja reforme.”

Candidatul puterii la funcția de președinte, în aceeași zi de 1 septembrie 2016, anunță că prioritatea lui e să crească această asistență „de zeci de ori”.

Dincolo de nedumerirea că Marian Lupu nu a fost anunțat de colegii săi din Guvern despre data publicării și conținutul raportului „devastator”, rămîne să ne întrebăm dacă mai e posibilă realizarea acestei priorități în lumina lui.

Între timp, colegul de partid al lui Marian Lupu, președintele parlamentului Andrian Candu a aflat și el din raportul Curții Europene de Conturi că banii europeni sunt gestionați prost în Moldova. Candu a anunțat pentru mîine, miercuri, 7 septembrie, întîlnirea responsabililor din mai multe instituții de stat să discute raportul: „Sunt sigur că vom avea o discuție foarte interesantă și utilă, miercurea viitoare.”5

  1. Marian Lupu a fost candidat la funcția de Președinte al Moldovei, înaintat de AIE la 10 noiembrie și 7 decembrie 2009, dar a fost votat doar de 53 de deputați, sub numărul necesar. Marian Lupu a fost din nou candidatul AIE la funcția de președinte la 16 decembrie 2011, primind 58 de voturi, iarăși prea puțin. De asemenea în decembrie 2010 Marian Lupu a fost candidatul promovat în campania PDM pentru Referendumul Constituțional pentru modificarea procedurii de alegere a președintelui, referendum eșuat și el din cauza neprezentării unui număr suficient de cetățeni la urnele de vot.

  2. Briefing susținut de președintele PDM, Marian Lupu, privind asumarea candidaturii sale pentru alegerile prezidențiale, privesc.eu

  3. Raport devastator al Curții Europene de Conturi privind eficienţa folosirii fondurilor comunitare în Republica Moldova, adevarul.ro

  4. EU assistance for strengthening the public administration in Moldova, eca.europa.eu

  5. Candu: Vom discuta raportul Curții europene de Conturi. Trei instituții sunt responsabile!, deschide.md