Nu că am contesta dreptul experților de a se da cu părerea. În fond, e pîinea lor. Dar dacă amesteci părerea asta cu un pic de iresponsabilitate, iar apoi se mai amestecă și presa, fie plătită sau pur și simplu montată pe senzaționalism, obții o armă de manipulare. Iar asta este sic!

Război civil!

18 februarie 2016. Pe un sait de știri din Moldova apare un articol cu titlul apocaliptic „Cetățenii Moldovei care pot pleca definitiv din țară, s‐o facă imediat”. Articolul anunță că Republica Moldova este, nici mai mult nici mai puțin, în prag de război civil și îndeamnă moldovenii să părăsească țara cît mai au posibilitatea, citînd un expert în sociologie din Lituania, directorul «Baltijos tyrimai/Gallup» Rasa Alisauskiene.

Materialul a acumulat peste 10 mii de vizualizări în doar cîteva ore și a fost intens repostat pe rețelele de socializare, însoțit de comentarii isterice.

În căutarea linkului pierdut: Totul e foarte simplu.
Colaj: A. Nicolae

În căutarea sursei originale

Pentru a verifica veridicitatea informației, am decis să investigăm sursele acestui material. Materialul a fost publicat de saitul de știri 1news.md. Logoul său este foarte similar logoului prime.md, saitul postului de televiziune Prime TV. Veți înțelege mai jos de ce acest mic detaliu este relevant.

Articolul indică drept sursă kp.md, care este saitul ziarului „Комсомольская Правда в Молдове” și care publică același articol cuvînt în cuvînt. Doar că pe kp.md titlul are și semn de exclamare. Ca să fie mai clar, probabil.

KP la rîndul său face referință la saitul anticoruptie.md, care la 4 februarie a publicat același articol, dar cu un titlu din care e clar că aceasta este părerea unui expert, și nu un apel la acțiune.

În schimb, se repetă aproape întocmai argumentul principal al guvernării RM în defavoarea alegerilor anticipate.

În sfîrșit, abia anticoruptie.md indică sursa inițială: un interviu acordat de sociologul lituanian unui sait de știri din Belarus.

Saitul ehutimes.com este un sait de limbă rusă menținut de o echipă de jurnaliști lituanieni și beloruși. Acest sait este varianta electronică a ziarului The EHU Times – un ziar „de coridor” al „European Humanities University” din Vilnius, universitate lituaniană cu 95% de studenți din Belarus.

În afară de saiturile menționate, articolul a fost preluat și de alte resurse media din Moldova: jurnal.md, ntv.md, nbm.md, vedomosti.md, v‐moldove.ru, infotag.md. Toate aceste saituri au publicat articolul cu același titlu și cu același mesaj: „moldovenii trebuie să își părăsească țara”.

Toate aceste resurse media fac referiri reciproce, dar niciunul (în afară de anticoruptie.md) nu indică sursa inițială și păstrează accentul inflamator. Acest fapt dă de bănuit că preluările au putut fi organizate ca parte a unei campanii de promovare a unei sperietori.

Doar două alineate

Judecînd după titlu, interviul integral cu Rasa Alisauskiene abordează mai degrabă problema electoratului‐nucleu al lui Lukașenko1. Moldova este pomenită doar în context regional, geopolitic și doar în două alineate.

„Probabil, exemplul Ucrainei ar fi fost mai atractiv dacă, imediat după Maidan, Europa ar fi arătat mai multă deschidere față de Ucraina și față de ucraineni. Nimic din asta nu s‐a întîmplat, iar între timp a început războiul cu Rusia, Kremlinul a început să‐și ceară înapoi banii de la guvernul ucrainean, bani pe care Kievul nu îi avea, apoi a urmat seria de interdicții pentru mărfurile ucrainene pe piața rusă, iar Uniunea Europeană nu se grăbea să ofere ajutor. Aceste probleme au un impact negativ și asupra Moldovei, care se află în același spațiu informațional cu Ucraina”, afirmă Rasa Alisauskiene.

Ce s‐a afirmat despre Moldova

Prima întrebare a interviului despre Moldova este următoarea:

„ — E adevărat că cea mai deprimată stare de spirit din societate din toate țările ex‐sovietice e tocmai cea din Moldova?”

Întrebarea este vădit formulată astfel încît să urmeze un răspuns afirmativ:

„ — Așa este. De 25 de ani de cînd efectuăm cercetări, inclusiv în Moldova, n‐am mai văzut așa o diminuare a sentimentului pro‐european și o apropiere atît de mare a întregii societăți de pragul după care începe războiul civil. Chiar se creează impresia că acei cetățeni care își pot permite să‐și facă valizele și să plece, trebuie s‐o facă neîntîrziat. Pentru că cel mai realist scenariu pentru Moldova este împingerea totală a orientării pro‐europene cu zece ani în urmă. Dacă în țară ar avea loc alegeri anticipate, pe care le cere acum opoziția de la coaliția pro‐occidentală, pronosticul meu ar fi următorul: aproape 75% din fotoliile parlamentului țării ar fi fost ocupate de forțe politice pro‐ruse. Asta înseamnă majoritate constituțională.”

Dacă analizăm fiecare frază din acest alineat, putem observa că doar prima propoziție are o bază factologică. Restul sunt interpretări subiective.

Dar haideți să le luăm pe rînd

1. „De 25 de ani de cînd efectuăm cercetări, inclusiv în Moldova, n‐am mai văzut așa o diminuare a sentimentului pro‐european...”

Într‐adevăr, toate cercetările sociologice constată o scădere a susținerii cursului proeuropean în Moldova. Acesta este un fapt. Însă următoarea afirmație este o viziune personală a expertului, care nu poate fi dovedită.

2. „ ...și o apropiere atît de mare a întregii societăți de pragul după care începe războiul civil.”

Chiar? Cum exact se stabilește acea linie după care începe războiul civil?
În loc să aducă suport factologic, sociologul avansează în păreri:

3. „Chiar se creează impresia [rus. кажется ‐ sic!] că acei cetățeni care își pot permite să‐și facă valizele și să plece, trebuie s‐o facă neîntîrziat.”

Cuvîntul original „кажется” este grăitor. Doamnei sociolog „i se creează impresia” că moldovenii trebuie să își părăsească țara. Chiar fără accentul inflamator adăugat de mass‐media din Moldova, astfel de declarații sunt cel puțin iresponsabile. Dar doamna sociolog continuă să facă preziceri.

4. „Pentru că cel mai realist scenariu pentru Moldova este împingerea totală a orientării pro‐europene cu zece ani în urmă.”

Încă o afirmație fără suport factologic, dar cu un mare impact psihologic. Aluzia la sărăcia și conflictele anilor ’90 sau la criza economică a anilor 2000 creează asocieri puternice și evocă amintiri neplăcute. Dar expertul propune și o soluție pentru a preveni potențiala „împingere totală”:

5. „Dacă în țară ar avea loc alegeri anticipate, pe care le cere acum opoziția de la coaliția pro‐occidentală, pronosticul meu ar fi următorul: aproape 75% din fotoliile parlamentului țării ar fi fost ocupate de forțe politice pro‐ruse. Asta înseamnă majoritate constituțională.”

Adevărat, dar autoarea spune doar o parte de adevăr, lăsînd cititorul să își imagineze consecințele. Cu siguranță, în cazul unor eventuale alegeri, partidele de stînga ar putea acumula o majoritate parlamentară. Și la fel, este adevărat că ambele partide de stînga se declară a fi oarecum pro‐ruse (Partidul Socialiștilor și Partidul Nostru).

În contextul frazei precedente, majoritatea parlamentară a forțelor pro‐ruse înseamnă, automat, renunțarea la cursul proeuropean al RM și întoarcerea în anii 1990‐2000. Aceasta este o presupunere, care trebuie să sune foarte credibil din gura unui sociolog european. Însă aceasta nu conține niciun suport factologic și seamănă mai mult cu o declarație politică.

La fel de adevărat este că atît PSRM, cît și PPPN au adoptat în ultima perioadă poziții mai constructive față de continuarea vectorului european al RM și au anunțat public că nu vor denunța Acordul de Asociere RM‐UE.

La fel de plauzibil e și scenariul regrupării forțelor de dreapta (Partidul DA, PAS, Dreapta) și scindarea stîngii din cauza luptei pentru electorat (conflictul latent PSRM‐PPPN).

Toate aceste aspecte au fost trecute cu vederea de sociologul lituanian. În schimb, se repetă aproape întocmai argumentul principal al guvernării RM în defavoarea alegerilor anticipate.

Nu știm pînă la capăt dacă asta corespunde realității...

A doua întrebare despre Moldova vine să clarifice cauzele care au determinat situația actuală social‐politică din țară:

„— Cum s‐a copt în Moldova cererea pentru o mișcare radicală a pendulului politic în direcția opusă?”

Sociologul răspunde prin a enumera cîteva premise ale crizei actuale din Moldova, pe care le vom analiza mai jos.

1. „Mai întîi, Rusia a impus un embargo la produsele agricole moldovenești, iar guvernul nu a putut găsi piețe de export alternative.”

Un adevăr parțial, pentru că în schimb anumite categorii de produse au primit liber pe piața europeană. În plus, anume datorită embargoului Federației Ruse a avut loc un salt calitativ al industriei agricole din Moldova. Datorită exigențelor de calitate ale pieței europene și grație suportului financiar oferit de UE, producătorii moldoveni au investit în tehnologizarea producției (irigare, instalații anti‐grindină, linii de sortare și ambalare, marketing) și au reușit să fie competitivi pe piețele din Europa.

2. „După care a urmat și un scandal cu dispariția unor sume de ordinul miliardelor din bănci comerciale de frunte. Iată cum a ieșit: cetățenii țării au acceptat stoic apelul de a îndura vremuri economice dificile, ca mai apoi să vadă că cei ce îi îndemnaseră să‐și strîngă cureaua spală banii băncilor.”

Adevărat, „furtul miliardului” și falimentarea băncilor au scandalizat societatea moldovenească și au aprofundat criza economică și politică.

În final, doamna Alisauskiene declară:

3. „Nu știm pînă la capăt dacă o astfel de construcție corespunde realității, dar percepția este exact asta”

Cu această frază expertul încearcă să evite responsabilitatea pentru afirmațiile făcute, dar ea nu face decît să confirme că Rasa Alisauskiene ori nu este în deplină cunoștință de cauză despre situația din Moldova (așa cum susține la început), ori folosește în mod intenționat afirmații manipulative pentru a induce o anumită idee.

Și judecînd după reacțiile din mass‐media moldovenească și a cititorilor ei, acest lucru a reușit.

  1. Articolul este intitulat „Социолог: волю к реформам в Беларуси тормозит «ядерный» электорат Лукашенко” / „Sociolog: voința pentru reforme în Belarus este frînată de electoratul‐nucleu al lui Lukașenko”.