În presa străină apare o informație care privește și Moldova, un site de la noi traduce știrea cu ceva greșeli, iar cel mai circulat ziar din țară o preia și o transformă într-o profeție apocaliptică fără nicio bază factuală: Moldova va pierde 3 orașe mari în următorii cinci ani. Scenariul sună cunoscut? Nu e prima oară.

De unde pînă unde?

ONU publică o actualizare privind prognozele sale demografice. Independent.md face o știre la subiect1, cu trimitere către The Guardian2 și Mediafax3. Textul de pe site-ul moldovenesc sună așa „Populația planetei va ajunge la opt miliarde de locuitori în 2023, dar în Republica Moldova va scădea cu aproximativ 15%, arată un raport anual prezentat de Organizația Națiunilor Unite”.

La rîndul său, Komsomolskaia Pravda, pentru dramatism și pentru a-și ajuta cititorii să vizualizeze dezastrul ce ne așteaptă, scrie: „Peste 5 ani, în Moldova vor dispărea 3 orașe mari. Țara va pierde 500,000 de mii de oameni”4. Mai mult decît atît, sporul demografic mondial se va datora, potrivit ziarului, țărilor africane mai la sud de Saharna (da, Saharna). Cei de la KP se consolează cel puțin cu faptul că și populația României scade al 27-lea an consecutiv.

Cînd dispare Moldova?

Într-adevăr, populația globului va atinge 8 miliarde în 2023. Însă Moldova este menționată, alături de alte țări est-europene, în contextul prognozelor pentru 2050. În textul The Guardian, cifra 2050 apare de 3 ori înainte de paragraful în care e menționată Moldova. Și imediat după.

Chiar dacă jurnaliștilor moldoveni oricum le-ar fi părut confuză treaba cu anii, 2023 ori 2050, The Guardian include link-ul către baza de date ONU5, unde - surpriză! - scrie clar și repetat (paginile 5, 13) că populația Moldovei va scădea cu peste 15% pînă în 2050. Anul 2023 nici măcar nu apare în raport, fiind un calcul al celor de la The Guardian pentru a găsi anul exact cînd vom atinge pragul de 8 miliarde.

Cît despre Moldova, conform cifrelor publicate de ONU, astăzi avem o populație de 4,05 milioane. În 2030, vom avea 3,84 milioane, iar în 2050 - 3,29 (pagina 26). Prognoza e sumbră desigur, dar departe de apocalipticul „pierdem 500,000 de oameni în 5 ani!”. Datele ONU sunt chiar mai optimiste decît cele ale Biroului Național de Statistică - conform statistica.md, avem o populație de 3,55 milioane6, iar conform recensămîntului avem doar 3 milioane.7

Africanii de la Saharna

Deși, tehnic vorbind, cei de la KP au dreptate - țările africane sunt toate mai la sud de mănăstirea Saharna din raionul Rezina, trebuie să menționăm că raportul ONU se referă doar la cele mai la sud de pustiul Sahara. O fi doar greșeală de tipar, dar confirmă lipsa de atenție care se răsfrînge și asupra verificării surselor.

Un alt punct care merită atenție e faptul că declinul demografic al vecinilor noștri de peste Prut este menționat absolut gratuit. Nu e menționat, spre exemplu, declinul demografic din Ucraina, Rusia sau oricare altă țară.

Aceste devieri sunt cu atît mai grave și merită atenție, întrucît vorbim totuși de ziarul cu cel mai mare tiraj din țară.

Presa moldovenească și statisticile internaționale

Jurnaliștii noștri încă nu par dispuși să se uite cu seriozitate la statisticile publicate de organizații internaționale precum ONU sau OMS. La fel ca și în cazul topului privind consumul de alcool, mass-media de la noi nu a mers direct la surse, ci s-a limitat la a prelua informație de mîna a doua.

Pe lîngă faptul că sursele primare conțin informația nedenaturată, acolo pot fi găsite și alte date, adesea ignorate, însă la fel de importante. Spre exemplu, dincolo de declinul demografic, Moldova are o rată a mortalității copiilor de pînă la 5 ani de 19,2 (adică 19,2 copii din 1000 născuți mor pînă la vîrsta de 5 ani). Diferența față de țările europene (Spania - 4,1; Slovacia - 7,5) este enormă. Chiar și România (14,2), Rusia (13,2) și pînă și Siria (17,3) stau considerabil mai bine decît noi la acest capitol.

Statisticile reale sunt și așa destul de îngrijorătoare, fără a fi exagerate și transpuse în „orașe ce dispar”.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.