Igor Dodon și Maia Sandu s-au confruntat în cadrul unei noi dezbateri electorale, de această dată la TV7, în care, printre temele discutate de cei doi protagoniști ai turului doi al scrutinului prezidențial, s-au numărat furtul miliardului, relația cu Federația Rusă, unirea cu România, NATO, Acordul de Asociere sau subiectul legat de susținerea din partea lui Vlad Plahotniuc.

Și chiar dacă moderatorul a avut o abordare împăciuitoare în prima parte a emisiunii, cînd fiecare din cei doi contracandidați a fost nevoit să vorbească de bine fie de el sau de adversarul său, pînă la urmă s-a ajuns din nou la afirmații care, deși repetitive, merită a fi verificate pentru a înțelege cine și cît adevăr vorbește.

Igor Dodon: Maia Sandu a participat la furtul miliardului

În cadrul dezbaterii, Igor Dodon a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi „participat la furtul miliardului” de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova, miliard care a fost „pus pe spatele cetățenilor”.

Candidata PAS a negat faptul că ar fi avut vreo contribuție la această mega-fraudă, afirmînd că a votat doar pentru ca oamenii să nu-și piardă economiile la băncile cu probleme. Am încercat să aflăm cine minte și cine spune adevăr prin afirmațiile făcute publice.
Din start, afirmația lui Igor Dodon trebuie privită ca atare și anume acuzația de furt. Or, atunci cînd abordăm acest subiect trebuie să avem în vedere două elemente distincte. Primul se referă la furtul propriu-zis, scoaterea, indiferent de metode și instrumente precise, a unei sume în echivalentul a aproximativ un miliard de dolari din cele trei bănci. Al doilea vizează acordarea sub garanția statului, prin două hotărîri de Guvern, a unor credite de urgență băncilor falimentare de către Banca Naționala a Moldovei în sumă de peste 15 miliarde de lei.

Maia Sandu n-a fost ministru de finanțe ca să aibă cumva vreo atribuție la tot ce ține de relația Guvernului cu Banca de Economii, spre exemplu, și, în mod cert, nu are nicio legătură cu delapidarea băncilor. Pînă aici e clar că Igor Dodon n-are dreptate.

În privința garantării creditelor de urgență au existat două hotărîri de Guvern, secrete cel puțin în prima fază. Prima s-a ținut în data de 13 noiembrie 2014, iar suma garantată se cifra la 9,5 miliarde de lei, iar a doua a fost la 27 martie 2015 cînd a fost acordat un credit de urgență în valoare de 5,6 miliarde de lei Băncii de Economii a Moldovei. La ședința Guvernului din noiembrie 2014 (publicată în MO nr. 93 din 14 aprilie 2015) Maia Sandu n-a participat,1 întrucît a degrevat din funcție (pînă la data de 15 octombrie) fiind candidată pe listele PLDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. În schimb, fosta ministră a educației a luat parte la ședința din 27 martie 2015 și a fost, practic singurul ministru care a avut numeroase intervenții cu solicitarea unor explicații din partea guvernatorului BNM și ministrului de finanțe privitor la cauzele situației, după cum arată o parte a stenogramei ședinței publicate pe internet de premierul Pavel Filip,2 după ce Maia Sandu a amenințat că va da Guvernul în judecată. Deci, Maia Sandu a votat pînă la urmă doar acordarea creditului de urgență pentru BEM de 5,6 miliarde de lei, însă constatarea generală este că Igor Dodon a făcut o afirmație neadevărată privind furtul miliardului susceptibilă de a induce lumea în eroare.

Omul lui Vlad Plahotniuc

Igor Dodon: „Plahotniuc pe Dvs. vă susține…”.
Maia Sandu: „Dacă mă susținea, eu eram astăzi prim-ministru”.

Ambii candidați s-au acuzat reciproc din nou de legături cu prim-vicepreședintele Partidului Democrat Vlad Plahotniuc. Nu este pentru prima oară cînd cei doi fac afirmații prin care se detașează de acesta și dimpotrivă, fiecare îl acuză pe celălalt că ar fi „omul oligarhului”. Am încercat să punem cap la cap cîteva acțiuni cu participarea sau contribuția lui Vlad Plahotniuc pentru a vedea cine are dreptate.
Maia Sandu susține că nu a vorbit niciodată cu Vlad Plahotniuc și amintește de faptul că prim-vicepreședintele PD a fost cel care s-a împotrivit ca ea să devină prim-ministru la începutul anului 2015. O confirmare a acestei afirmații din partea democratului nu există, însă surse din cadrul negocierilor au declarat în presă că Maia Sandu nu a fost agreată de Plahotniuc.

Cele patru televiziuni controlate oficial de Vlad Plahotniuc au plasat-o de cele mai multe ori în context negativ pe Maia Sandu chiar și după retragerea lui Marian Lupu din cursa prezidențială, fapt care dezminte afirmația lui Igor Dodon. Rapoartele de monitorizare realizate de societatea civilă îl contrazic pe socialist. Conform raportului nr. 5 al Asociației Presei Independente și Centrului Pentru Jurnalism Independent (perioada 21 – 28 octombrie),3 Maia Sandu a fost cel mai des defavorizată. Aceasta apare în context negativ, și fără drept de replică, în cele mai multe dintre știri la cel puțin cinci televiziuni (inclusiv patru aparținînd lui Vlad Plahotniuc), care i-a favorizat fie pe candidatul PDM Marian Lupu, fie pe candidatul socialist Igor Dodon.

În privința legăturilor lui Igor Dodon cu Vlad Plahotniuc (afirmația Maiei Sandu) sunt mai multe elemente în sprijinul acesteia, multe dintre care indirect, și prin urmare acestea pot servi ca temei pentru speculații. Cu toate acestea, după cum am scris anterior, Igor Dodon a zburat de cîteva ori cu avioanele private ale lui Vlad Plahotniuc4 și nu a votat pentru demisia acestuia din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului în ședința din 15 noiembrie 2012, o demisie propusă de fracțiunea comuniștilor care a suferit eșec din lipsă de voturi.

Igor Dodon: Maia Sandu vrea unirea cu România și aderarea la NATO

După un schimb de întrebări și răspunsuri dintre cei doi oponenți la tema unirii Republicii Moldova și a aderării la Alianța Nord-Atlantică, Igor Dodon a făcut afirmația că „Maia Sandu vrea unirea cu România și aderarea la NATO”. De fapt, Maia Sandu a evitat un răspuns clar în privința NATO, precizînd că va „promova tot ce va decide poporul” și că în următorii 5 ani (mandatul e de 4 ani) nu va fi niciun referendum la acest subiect. Din cercetările efectuate, n-am găsit nimic din ceea ce ar presupune că fosta ministră a educației s-ar fi dat cu părerea la acest subiect. Prin urmare, a doua parte din afirmație nu este adevărată.

Legat de unire, Maia Sandu a recunoscut că a răspuns anterior în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune că în eventualitatea unui referendum ar vota „pentru”, aceasta fiind poziția sa personală și nu a partidului la acea vreme. În emisiunea În Profunzime de la ProTv Chișinău de la 1 februarie 2016, Maia Sandu a afirmat că subiectul unirii nu este tocmai momentul potrivit pentru discuție. La insistența și întrebarea moderatoarei, Maia Sandu a răspuns: „dacă s-ar întîmpla un referendum pentru Unire, eu personal aș vota da”.5 Acum, Maia Sandu și-a nuanțat răspunsul, afirmînd că va lua decizii în funcție de ce va vrea poporul.

Așa sau altfel, prima parte a afirmației lui Igor Dodon nu corespunde întru totul realității (este o mare diferență între prezentul „vrea” și condiționalul „aș vota dacă”). Totodată, în ceea ce privește partea a doua a afirmației (aderarea la NATO) nu există nici un argument pentru a-i da dreptate lui Igor Dodon.

Cui aparține Crimeea

Igor Dodon a declarat în luna octombrie 2016 în cadrul unei emisiuni la RTR Moldova că peninsula Crimeea este parte a Rusiei. În cadrul dezbaterii de la TV7 el și-a nuanțat declarația: ”de jure, nimeni nu a recunoscut la nivel internațional Crimeea ca parte a Rusiei, dar, de facto, acesta este un teritoriu al Federației Ruse”. Afirmația făcută de Igor Dodon la TV7 (aceeași ca la RTR, în linii mari) nu poate fi percepută ca aserțiune, mai ales pentru faptul că, așa cum a menționat și socialistul, faptul alipirii Crimeii la Rusia nu a fost recunoscut în lume de nimeni. Declarația lui Igor Dodon i-a făcut însă pe unii deputați din Rada Supremă de la Kiev să ceară Serviciului de Securitate din Ucraina să-l declare pe liderul socialist de la Chișinău persona non-grata.

În concluzie, o nouă rundă de dezbateri la televizor ne-a dat prilej din nou să asistăm la tot felul de săgeți aruncate, în temei, de candidatul PSRM Igor Dodon la adresa contracandidatei sale de la PAS Maia Sandu. Iar, cel care de cele mai multe ori a „sărit calul” a fost socialistul.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.