Un reportaj marca Rossia 1, difuzat săptămîna trecută la emisiunea de sinteză a lui Kiseliov,1 încearcă să arate cît de rău este pentru țări precum România să se înțeleagă bine cu europenii și americanii. Amintim, Rossia 1 este al doilea post TV în topul audienței pe teritoriul Republicii Moldova.

„Capcana europeană”

Reportajul este un fragment dintr-un documentar mai amplu, intitulat „Capcana europeană” și realizat de Alexandr Rogatkin. Vecina noastră de peste Prut este prezentată drept o țară săracă, ce a avut de suferit din cauza aderării la Uniunea Europeană, populația căreia trăiește în sărăcie chiar și în capitală, iar despre baza militară NATO de la Deveselu se spune că limitează în libertăți locuitorii din zonă.

Reportajul începe prin a afirma că rețeaua telefonică în comuna Deveselu este la pămînt de cînd cu baza NATO. Un simplu search pe Google arată că nu e chiar aşa: aflăm din Planul Urbanistic General al localității2 că localitatea este traversată de o rețea optică îngropată, care asigură o calitate înaltă a comunicaţiilor şi reduce considerabil riscul deteriorărilor.

Dintr-un reportaj realizat de agenția Mediafax,3 aflăm că, de fapt, contrar relatărilor jurnalistului rus, oamenii din Deveselu sunt mai preocupaţi de cîmp şi de vie decît de americanii de pe baza militară. Ba mai mult, se bucură de drumurile reparate, de curățenia din sat și de modernizarea școlii care s-a făcut datorită „veneticilor”.

Frustrarea rusească: Bază sovietică transformată în una NATO

Criticile aduse României în cadrul reportajului de la Rossia1 vin după ce, la 12 mai 2016, a fost inaugurat Scutul antirachetă de la Deveselu.4 Deși România asigură că această instalație e doar cu scop de apărare şi nu este un atac la integritatea niciunei țări, inlcusiv a Rusiei, cea din urmă o vede ca pe o amenințare directă. Desigur, disputa a căpătat altă dimensiune în noul context geopolitic, care însumează criza ucraineană din Donbass, dar și toate consecințele deteriorării relațiilor dintre SUA, UE și Federația Rusă.

Baza militară de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unităţi militare din țara vecină. Culmea ironiei, sorții sau istoriei, dar probabil și originea frustrării rusești, este că această bază militară a fost construită între anii 1948-1953, în prima perioadă fiind operată de armata sovietică. Pînă în anii ’90, baza a mai funcţionat doar pentru apărare aeriană cu o singură unitate operată pe timp de noapte. După 2002, aceasta nu a mai fost operaţională. Abia în 2010, la Summitul NATO de la Lisabona, aliaţii au decis amplasarea scutului anti-rachetă chiar pe locul ridicat acum mai bine de jumătate de secol de militarii ruși. Construcţiile au început în 2014, iar sistemul a fost gata tocmai în august 2015, apoi a intrat în teste, fiind declarat operaţional în decembrie 2015.

Episodul II: „În București – fără condiții elementare de trai”

După comuna Deveselu, reporterul Alexandr Rogatkin îl citează pe fostul președinte al României Băsescu, care menționează creșterea de 7-8 ori a PIB-ului țării comparativ cu cel al R. Moldova după integrarea României în UE. Totuși, citatul a fost inclus doar pentru a prezenta, ulterior, așa-zisa probă contrarie, mai exact cartierul din apropierea pieței centrale din București, descris de parcă ar fi reprezentativ pentru nu doar București, ci întregul stat român.

Denumirea cartierului nu este menționată, însă sunt prezentate opiniile locuitorilor, care se plîng de condițiile proaste în care sunt nevoiți să supraviețuiască, neavînd conexiune la gaz sau energie termică. Oamenii cu care se discută joacă în cărți și spun că sunt șomeri și doar așa pot să se distragă de la probleme.

Într-adevăr, ca orice metropolă, Bucureștiul nu este lipsit de ghetouri. Conform lucrării publicate de lectorul universitar Viorel Minel, „România ghetourilor urbane - Spațiu predilect de concentrare a asistaților sociali”,5 conotaţia de ghetou în arealul bucureştean a luat naştere ca urmare a concentrării spaţiale a romilor şi a sărăciei, în zone mai puțin dezvoltate ale municipiului.

Jurnalistul rus vorbește și despre rata șomajului care se află în creștere (dar uită să menționeze cît de mică este ea),6 totuși nu asta este explicația ghetourilor din capitala română. Viorel Minel menționează că locuitorii acestor zone sunt constrînşi să trăiască în astfel de spaţii din cauzei lipsei veniturilor, în special, dar și a lipsei educaţiei sau pregătirii profesionale. „Cele mai multe, dacă nu chiar toate arealele marginalilor din Bucureşti, s-au format după Revoluţie, iar apariţia lor este rodul schimbărilor socio-economice şi politice post-decembriste”, continuă autorul.

Mai mult, Alexandr Rogatkin explică sărăcia în care locuiesc cei din ghetouri prin eșecul pe care l-ar reprezenta integrarea în UE, uitînd să menționeze, de exemplu, cartierul moscovit Golianovo, care a ocupat locul 3 în topul celor mai periculoase cartiere, realizat de Huffington Post,7 dar și locul 1 în topul realizat de analiștii de la Russian Research Group.8

În loc de concluzie

Acest reportaj nu este foarte diferit de altele arătate la posturile TV rusești, care prezintă „realități” din alte țări cu o politică pro-vest sau pro-NATO. Așa funcționează jurnalismul în Rusia și la astfel de reportaje se uită întreaga populație a Republicii Moldova. Se uită și trage concluzii. Cel mai popular post TV în țară este cel care retransmite postul rusesc Pervîi Kanal, finanțat de Guvernul Federaţiei Ruse, și are o acoperire de peste 96% din teritoriul ţării. Următorul post TV în topul audiențelor este Rossia 1, cu Kiseliov în frunte.

Bună dimineața, Moldova!